Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-09-12 / nr. 105
Anul VI. Iassu. Mercuri 12 Septemvrie, 1873. CALENDARUL SEPTAMANEI. Stil Stil I. *, >, PATRftXITlui 1. v 1 Răsăritul: Apusul Stil Stil RîftA PATRONUL DI LEI : Răsăritul Apusul vechiu. nou. ?I0A PATRONUL V *JLI. Soarelui, j Soarelui. vechiu. nou. VlIA* r Alb tm 11 VILEI. j Soarelui. Soarelui. Septemv. Septemv. II Ore. m. Ore. m. Septemv. Septemv. 1 Ore. m. Ore. m. 9 21 Duminică, ii f Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 6 4 13 25 Joi. Martirul Cornilie sutașul. 6 25 57 10 22 Luni. 1 Mart. Minod. Mitr. și Pulher. 5 58 6 21 14 26 Vineri. (f) Înălțarea Sf. Cruci. 6 85 55 11 23 Marti. 1 Cuvioasa Teodora. ] 6060 15 27 Sâmbătă, Martirul Nichita. G 5 5 54 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 20 lei noi:—Pe șese luni 11 lei noi;—Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi;— Pe trei luni 7 lei soi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 8 luni 18 franci. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci.— Francia: Pe șase luni 26 franci. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. Inscrimi și reclame: Rândul 60 bani—Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se tot arde. Esemplarul 20 bani. »sgrmngj^i ț»! I ... H Imag IJHJ MI LUIWWN**—»■ WJHWieWHIBI*« I * » I 11 if I11 a», lail» IWWw» ****»»M, WEmnUii u . * * TJ rro^g—ra—ansg«g> CURIERUL DE IAȘI Apare de TREi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCURIi VINERI ANUNCIRI. Randni sau locul seu 15 bani. 12 24 Mercuri. II Mart. Autonom. 1 6 1 5 59 | 16 28 Duminică. Martira Eufimia fi 6 5 52 Gestiunea burselor din Internate. In numerul 104 al ziarului nostru am atins repede cestiunea terei burselor in internatele Liceului și a scoalei centrale de fete din Iași. Svonul insă ce se lățește din zi in zi că această măsură va fi urmată de supresiunea definitivă a internatelor, ingrijindu-se peste măsură, ne face să revenim asupra cestiunei. Se meargă oare până acolo ministrul de instrucțiune a suprima prin ordonanța ministerială internatele statului? Dar este o măsură in toate, vom zice d-lui Tell. Nu e destul că a lăsat universitatea noastră văduvă de doi profesori eminenți a cărora elocință făcea deliciile auzitorilor ei, nu este destul că a suprimat in județul Iași 20 scoli din invățământul primar, că a redus salariile învățătorilor primari rurali și primari urbani, că a lăsat școlile aceste fără servitori, că a lăsat localurile cele mai însemnate de școli să se ruineze materialminte, incăt te doare inima când treci pe lăngă dănsele și te întrebi cum are să fie cu putință ca in case ruinate, fără uși, fără ferești și fără sobe, au să se poată ține prelegerile pe iarnă? Nu este destul in fine, că prin un simplu ordin ministerial, s’a suprimat bursele și la Liceu și la școala centrală de fete, trebue oare să asistăm și la suprimarea internatelor din Iași fără să zicem nimic ? Să pune înainte că internatul este un mod vicios de educațiune, că este cuib de pervertire a junilor, că prin disciplina sa uniformă egalizază spiritele, că silește pe cel harnic a merge deo potrivă cu cel leniș și a gândi ca el, că lipsește pe elev de educațiunea și de ochiul dulce și inblănzitor a mamei, că in fine, internatele pot să deie învățătură dar nu pot să deie educațiune și că această din urmă este mai preferabilă celei intei. Toate aceste pot fi adevarate după loc și timp nu insă in princip. Cestiunea fiind discutabilă in alte țeri, poate fi și in Romfinia negreșit, fără de a conchide că dacă in Germania internatele nu sunt in moravurile țerei, trebuește să nu fie nici la noi, unde sunt de atăța ani. In Franța, in Inglifera, chiar in statele unite internatele înfloresc și chiar de sunt combătute de mulți pedagogi și publiciști n’am vezut ăncă nicăire in aceste țeri, pe un ministru — mai ales un ministru conservator—să vie intr’o bună dimineață, cu un ordin emanat din propria sa minte să suprime burse și internate, care sunt in moravurele țerei de atâta timp și care a produs elevi eminenți astăzi onoare și speranță născândului nostru invățămênt. Să suprimă intr’un stat lucrul acela, instituțiunea acea care, după o lungă desbatere, după o sigură esperiință s’a dovedit rea și s’a găsit alta mai bună spre a o înlocui. Apoi cine a desbătut, cine a făcut esperiință. Ministru singur in cabinetul seu? Aceasta nu este pentru nimine o garanție. Voiți să suprimați internatele și prin suprimarea burselor să închideți ușa invățământului copiilor săraci și inteligenți pentru cuvântul că aiurea internatele sunt părăsite ca rele. Dar altfel este viața socială aiure și altfel este la noi Mai intői acolo aiure unde a fi—sunt scoli de tot felul și in toate tărgușoarele; noi avem numai două mari centruri de invățământ secundar: Iașii și Bucureștii. Apoi unde voiți ca bieții părinți de prin provinciile depărtate să și ducă copii la învățătură ? Și dacă’i aduc aice, unde voiți să-i lase ? pe ulițe, pe la streini, să meargă prin glod din mahala la școală, să-și piardă timpul pe cale, să intărzie, să se adimenească la joc, aceste nu sunt tot atătea defecte a sistemului esternat ? Și apoi unde vő este esperiență că internatele la noi a adus rele rezultate ? Numerați oamenii și veți vedea că tot ce avem mai bun, mai luminat, mai inteligent in magistratură, in invățămănt, in armată, in cler in toate ramurile statului nostru, sunt elevii bursieri de altădată ai internatelor. De am vroi să cităm nume am ocupa coloane intregi. Așa reu, cum le întrețineți ele încă produc resultate bune, ce ar fi dacă un loc de a le destruge, s’ar căuta a le inbunătăți ? încă odată vom zice: destul ați stricat ? Cerem revocarea măsurilor ministeriale, deschiderea internatelor, punerea la loc a burselor suprimate, statu-quo in sine, dacă nu ne este dat a vede mai bine păn mai târziu. In caz contrar apelăm la cameră, rugăm pe toți deputații Iașeni și din toată țara, că mergănd la București, cu puterea ce li este dată, să oprească măna rătăcită in destrucțiunea d-lui Tell și să nu-i lase adesevărși ruina scoalelor noastre, abie căpătate. Suntem siguri că corpurile legiuitoare vor ave sentimentul pericolului in cestiunele sociale precum au avut in cestiunele politice și vom ave plăcerea a asista la imormăntarea proectelor sugrumătoare instrucțiunei publice cu toată gravitatea ce ne impune maestatea morții fără a alunga din inimile noastre aducerea aminte a proverbului francez care zice: „Le cadavre d’un ennemi sent toujours bon.“ de comerciu, așa incât se trezesc cu școala inchisă la Septembre. Nu mai insistăm asupra argumentelor ce pledează in favoarea școalei comerciale din Brăila, și întrebăm pe D. ministru al instrucțiunii, ce face D-la față cu gusturile lipsite de orice logică și bun simț al D-lui primar? Ni sa comunică in copie o telegramă semnată de mai mulți cetățeni, care a fost adresată d-lui Tell. O publicăm mai la vale și întrebăm pe d. ministru, ce a făcut și cu acest repetit protest? Dacă acea telegramă: D-lui Christian Tell, ministru instrucțiunii. București. Legea instrucțiunii prin art. 2000 permite consiliilor comunale a fonda școale reale. Art. 364 și 368 din aceiași lege și 78 al. 5 din cea comunală preved cum să se facă numirea profesorilor. Asemenea art. 131 prescrie ca primarul să nu iasă din budget sau să facă vreun viriment. Aici primarul a trecut peste toate aceste prescripțiuni. Mergând copiii a continua studiile școalei de comerciu, au găsit-o azi transformată in gimnasiu, fără să se fi dat de știre părinților de această transformare. Cei mai mulți profesori sunt numiți cu violațiunea legii. • Nu credem, Dic miniștrii, să fiuotiviințat aceasta, căci s’ar fi ținut solemnitate după obiceiu. Vĕ rugăm, dispuneți ca primarul să intre in legalitate. Populațiunea acestei urbe v’ar fi foarte recunoscătoare, vezind că se pune capăt jocului ce se face cu viitorul tinerimei studioase. (Semnați). D. D. Paleologu, K. Vasiliu, Marin Stefan, Androne Mihail și alții douăzeci. (Viitorul). No. 1 de vănători. Medicul de regiment clasa II, Georgescu Grigorie din batalionul No. 1 de vânători s’a întărit in funcția de medic de regiment clasa I, in serviciul central. Toate mutările și numirile de mai sus sunt considerate pe ziua de 16 August 1873. —Prin decretul Domnesc cu No. 1.540 din 29 August 1873, D. I. C. Prejbeanu, actualul verificatoru la casieria Teleorman, s’a numit in aceeași dualitate la districtul Vâlcea.Prin decret cu No. 1,527 din 24 August 1873, sunt numiți și permutați: D. Leon Sakelary, procurore la Tribunalul Iași, in locul d-lui G. Pavlov, demisionat. D. T. Cazacliu, actualul membru la tribunalul Vaslui, in aceeași dualitate la tribunalul Ismail.—Prin decret cu No. 1,469, din 22 August 1873, D. I. Eliescu, institutorele clasei IV, și directorul scoalei No. 1 de băeți din culoarea de albastru din capitală, s’a permutat după a sa cerere, in aceeași qualitate de institutore de clasa IV și directore al școalei de băeți din Rămn.-Vălcei.Prin decret cu No. 1.472 din 22 August 1873, D. Ioan Brașoveanu, absolvent al liceului din Bârlad, s’a numit in postul de revisore școlar vacant la județul Covurluiu. Ce face ministrul instrucțiunii? Eaea întrebarea ce eu drept cunvint ’și pun cetățenii Brăileni, care au protestat contra gustului absurd al primarului de a transforma școala comercială in gimnasiu. Ce face ministrul instrucțiunii cu acel protest, ne punem întrebarea și noi, căci deja suntem in luna lui Septembre ? Cursurile trebuie se inceapă la toate scoalele, și nobilul primar din Brăila se resfață ca un a totputinta desființău d intr’un mod ilegal școala comercială, spre a ’și pune creaturile sale profesori, lăsând pe copii pe drumuri și dănc cu piciorul in profesorii meritoși, cari aveau catedre la școala comercială in puterea concursului ? In adevăr, primăria este in drept a lua măsurile ce va crede de cuviință pentru a protege interesele comunei, inse nu poate să treacă peste prescripțiunele legii. Așa, nu poate ține profesori oameni fără concurs și nerecunoscuți de ministerul instrucțiunii, nu poate face manipulațiuni de fonduri ale comunei peste previziunele budgetare, cari trebuie să fie aprobate de ministerul de interne. Ei bine, Onor, primar din Brăila transformă școala comercială, manipulează banii comunei după capriciul său, numește profesori oameni de ai sei, și toate acestea fără a se gândi la legile pe care trebuie să le respecte. Ceva mai mult, transformă școala comercială și nu anuncă pe părinți spre a-și căpătui copiii in alte școale ȘTIRI DIMINTRU. Circulara D-lui ministru al justiției către D-nii președinți din țară. Domnule președinte, D. Ministru afacerilor străine, prin adresa No. 7.767 mă informează că D. I. A. Keun, consul general al Olandei, inturnăndu-se la București, a reluat serviciul consulatului general, al căruia interim fusese încredințat, in absența D-sale, D-lui Wilhelm H. Keun. Am dară onoarea a vă comunica cele ce preced, spre știința și norma D-voastră, precum și a autorităților depending. Primiți asigurarea considerațiunii mele. P. ministru, N. I. Costacopolu. No 10.741. 1873, Septemvrie 4. Ho. 106. NUMIRI. Prin decrete cu data din 29 August, după propunerea făcută de D. ministru secretar de Stat ln departamentul de interne, sunt numiți și permutați: D. Radu Costacopulo, fost prefect la județul Vlașca, prefect la județul Teleorman. D. Nicolai Dianu, subprefect la plasa Jiu-de-Sus, din județul Doljiu, in locul d-lui Grigore Defleuri. D. Alecu Păun, actualul sub-prefect la plasa Prutu-de-Sus, județul Dorohoiu, in asemenea dualitate la plasa Berhometele, același județ. D. Alecu Giosan, fost sub-prefect, subprefect la plasa Prutu-de-Sus din județul Dorohoiu. D. George Covrigescu, sub-prefect la plasa Bașeu, din județul Dorohoiu. D. Mihail Țugulea, sub-prefect la plasa Prutu-de-Jos, din județul Dorohoiu. D. George Giosan, căpitan in retragere, sub-prefect la plasa Herța, din județul Dorohoiu.—Prin inariile decrete cu No. 1,541, 1,542, 1,543 și 1,544 de la 29 August 1873, s’a disolvat consiliile comunelor Banca, Pueșcii, Murgenii și Praja, din districtul Tutova și s’au inlocuit cu căte o comisiune interimară.—Prin decretul cu No. 1.568, din 29 August 1873, Măria Sa Domnitorul au bine-voit a aproba jurnalul consiliului de miniștri sub No. 3 prin care s-a autorizat epitropia spitalului din Fălticeni de a accepta donațiunea lăsată prin testament de repausatul Dimitrie Mărza, și după care testament acea epitropie devine legatară universală asupra totalei averi a defunctului, ce se compune din moșie și alte obiecte ce le lasă in folosul acelui spital.Prin decret cu No. 1.564 din August 1873, căpitanul Nicolau Dimitrie, aflat in neactivitate prin retragerea funcției de la 25 Iunie 1872, s’a chiemat in activitate la vacanța ce este in regimentul No. 8 de infanterie.—Prin inaltul decret cu No. 1.510 din 24 August 1873, in interesul serviciului, s’a decretat următoarele mutări și numiri in funcțiuni: Medicul de regiment clasa II, Dimitrescu Vasile, din serviciul central, s’a întărit in funcția de medic de regiment clasa I, la regimentul No. 7 de linie. Medicul de regiment clasa II, IXerăscu George, din regimentul No. 1 de linie s’a mutat la bateliemil Discursul d-lui procuror general Romulus N. Opranu, pronunțat cu ocazia deschiderii cursei de apel din București. REFLESIUNI asupra aplicațiunii și interpretațiunii legilor. (Urmare). Toate clausele convențiunilor se interpretă unele printre altele, dăndu-se fiecăreia înțelesul ce resultă din actul intreg. Se presupune, cu drept cuvânt, că in intențiunea părților contractul n’a putut conținea clause contrazicătoare una alteia, sau puse intr’énsul fără ca se fi avut vr’o legătură. De aici acest principiu atât de ecitabil. Un articol mai anevoe de înțeles este art. 983 din cod. civ. El sună astfel: „cănd este indocalat, convențiunea se interpretă in favoarea celui ce se obligă.“ Deși acest articol este pus in lege ca să serve la interpretare, trebuie să declărăm incă de la început că el singur are necesitate de interpretațiune. Și mai intăiu este evident că el nu trebuie se fie aplicat decăt atunci, cănd una din clausele convențiunii resistă tutor regulelor de interpretațiune renunțate in secțiunea de care ne ocupăm. Cu ce reserve încă și atunci ! In contra celui obligat , care este cel obligat ? In contractele sinalagmatice fiecare din părți este obligată. Va avea ei aplicațiune in acest cas? Pentru cele unilaterale cestiunea se mai simplifică. Ce se face apoi cu acest principiu fundamental al dreptului: „suum quique“ care trebuie să se aplice și in contracte ? Se cercetăm se căutăm care poate fi fundamentul juridic al acestui articol, sau al regulei prescrise intr’Snsul. Dacă co zic autorii in această privință, liberațiunea este favorabilă, și un dubiu trebuie să se pronunțe in favoarea debitorului și in contra creditorelui. Nu numai atăt. Dubiul trebuie să se interprete in contra stipulantelui, pentru că lui trebuie se i se impute, el fiind acela care dicta legea contractului. De ce nu s’a esplicat mai elir ? Aceste motive sunt admisibile, dar ele nu completează esplicațiunea articolului. Trebuie să se zică că regula prevăzută in articolul nostru nu este decat consecința acestei reguli generale in materia de probe: „acela se dovedească afirmațiunea sa“ (onus probandi incmibit es qui diat). Dacă el nu probează aceasta, sau dacă e dubiu, pretensiunea formată nu trebuie să se primească: „adore non probante, reus absolvitur.“ Dacă fuse acela, care reclamă, dovedește pretensiunea sa, și debitorul pretinde că e liberat, invocând o causă din care crede că resultă liberațiunea sa, atunci el trebuie sa dovedească liberațiunea sa. ..reus exeipienăo fii actor.“ Dacă e,