Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-09-12 / nr. 105

Anul VI. Iassu. Mercuri 12 Septemvrie, 1873. CALENDARUL SEPT­AMANEI. Stil Stil I. *, >, PATRftXITl­u­i 1. v 1 Răsăritul: Apusul Stil Stil RîftA PATRONUL DI LEI : Răsăritul Apusul vechiu. nou. ?I0A­ PATRONUL V­­ *J­L­I. Soarelui, j Soarelui. vechiu. nou. VlIA* r A­l­b tm­­ 1­1 VILEI. j Soarelui. Soarelui. Septemv. Septemv. II Ore. m. Ore. m­. Septemv. Septemv. 1 Ore. m. Ore. m. 9 21 Duminică, ii f Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 6 4 13 25 Joi. Martirul Cornilie sutașul. 6 2­5 57 10 22 Luni. 1 Mart. Minod. Mitr. și Pulher.­­ 5 58 6 2­­1 14 26 Vineri. (f) Înălțarea Sf. Cruci. 6 8­5 55 11 23 Marti. 1 Cuvioasa Teodora. ] 6­0­6­0 15 27 Sâmbătă, Martirul Nichita. G 5 5 54 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 20 lei noi:—Pe șese luni 11 lei noi;—Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi;— Pe trei luni 7 lei soi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 8 luni 18 franci. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci.— Francia: Pe șase luni 26 franci. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. Inscr­­imi și reclame: Rândul 60 bani—Epistole nefrancate nu se primesc. — Manu­scriptele nepublicate se tot arde. Esemplarul 20 bani. »sgr­mngj^i ț»! I ... H I­mag IJHJ MI LUIWWN­**—»■ WJHWieWHIBI*« I * » I 11 if I11 a», lail» IWWw» ***­*»»M, WEmnUii u . * * TJ rro^g—ra—ansg«g> CURIERUL DE IAȘI Apare de TREi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR­­Ii VINERI ANUNCI­RI. Randni sau locul seu 15 bani. 12 24 Mercuri. II Mart. Autonom. 1 6 1 5 59 | 16 28 Duminică. Martira Eufimia­ fi 6 5 52 Gestiunea burselor din Internate. In numerul 104 al ziarului nostru am atins repede cestiunea t­erei burse­lor in internatele Liceului și a scoalei centrale de fete din Iași. Svonul insă ce se lățește din zi in zi că această măsură va fi urmată de su­­presiunea definitivă a internatelor, ingri­­jindu-se peste măsură, ne face să reve­nim asupra cestiunei. Se meargă oare până acolo ministrul de instrucțiune a suprima prin ordonanța ministerială in­ternatele statului? Dar este o măsură in toate, vom zice d-lui Tell. Nu e destul că a lăsat universitatea noastră văduvă de doi profesori eminenți a cărora elocință făcea deliciile auzito­­rilor ei, nu este destul că a suprimat in județul Iași 20 scoli din invățământul primar, că a redus salariile învățători­lor primari rurali și primari urbani, că a lăsat școlile aceste fără servitori, că a lăsat localurile cele mai însemnate de școli să se ruineze materialminte, incăt te doare inima când treci pe lăngă dăn­­sele și te întrebi cum are să fie cu pu­tință ca in case ruinate, fără uși, fără ferești și fără sobe, au să se poată ține prelegerile pe iarnă? Nu este destul in fine, că prin un simplu ordin ministerial, s’a suprimat bursele și la Liceu și la școala centrală de fete, trebue oare să a­­sistăm și la suprimarea internatelor din Iași fără să zicem nimic ? Să pune înainte că internatul este un mod vicios de educațiune, că este cuib de pervertire a junilor, că prin disciplina sa uniformă egalizază spiritele, că sile­ște pe cel harnic a merge de­o potrivă cu cel leniș și a gândi ca el, că lipse­ște pe elev de educațiunea și de ochiul dulce și inblănzitor a mamei, că in fine, internatele pot să deie învățătură dar nu pot să deie educațiune și că această din urmă este mai preferabilă celei intei. Toate aceste pot fi adevarate după loc și timp nu insă in princip. Cestiunea fiind discutabilă in alte țeri, poate fi și in Romfinia negreșit, fără de a conchide că dacă in Germania inter­natele nu sunt in moravurile țerei, tre­­buește să nu fie nici la noi, unde sunt de atăța ani. In­­ Franța, in Inglifera, chiar in statele unite internatele înfloresc și chiar de sunt combătute de mulți pe­dagogi și publiciști n’am vezut ăncă ni­­căire in aceste țeri, pe un ministru — mai ales un ministru conservator—să vie intr’o bună­ dimineață, cu un ordin ema­nat din propria sa minte să suprime burse și internate, care sunt in moravu­­rele țerei de atâta timp și care a pro­dus elevi eminenți astăzi onoare și spe­ranță născândului nostru invățămênt. Să suprimă intr’un stat lucrul acela, instituțiunea acea care, după o lungă desbatere, după o sigură esperiință s’a dovedit rea și s’a găsit alta mai bună spre a o înlocui. Apoi cine a desbătut, cine a făcut esperiință. Ministru singur in cabinetul seu? Aceasta nu este pen­tru nimine o garanție. Voiți să suprimați internatele și prin suprimarea burselor să închideți ușa in­­vățământului copiilor săraci și inteligenți pentru cuvântul că aiurea internatele sunt părăsite ca rele. Dar altfel este viața socială aiure și altfel este la noi Mai intői acolo aiure unde a fi—sunt scoli de tot felul și in toate tărgușoarele; noi a­­vem numai două mari centruri de invă­­țământ secundar: Iașii și Bucureștii. A­­poi unde voiți ca bieții părinți de prin provinciile depărtate să și ducă copii la învățătură ? Și dacă’i aduc aice, unde voiți să-i lase ? pe ulițe, pe la streini, să meargă prin glod din mahala la școală, să-și piardă timpul pe cale, să intărzie, să se adimenească la joc, aceste nu sunt tot atătea defecte a sistemului esternat ? Și apoi unde vő este esperiență că in­­­­ternatele la noi a adus rele rezultate ? Nu­­merați oamenii și veți vedea că tot ce avem mai bun, mai luminat, mai inteli­gent in magistratură, in invățămănt, in armată, in cler in toate ramurile statu­lui nostru, sunt elevii bursieri de altă­dată ai internatelor. De am vroi să ci­­­­tăm nume am ocupa coloane intregi. Așa reu, cum le întrețineți ele încă produc resultate bune, ce ar fi dacă un loc de a le destruge, s’ar căuta a le inbună­tăți ? încă odată vom zice: destul ați stri­cat ? Cerem revocarea măsurilor ministeri­ale, deschiderea internatelor, punerea la loc a burselor suprimate, statu-quo in sine, dacă nu ne este dat a vede mai bine păn mai târziu. In caz contrar apelăm la cameră, ru­găm pe toți deputații Iașeni și din toată țara, că mergănd la București, cu puterea ce li este dată, să oprească măna rătă­cită in destrucțiune­a d-lui Tell și să nu-i lase a­desevărși ruina scoalelor noa­stre, abie căpătate. Suntem siguri că corpurile legiuitoare vor ave sentimentul pericolului in cestiu­­nele sociale precum au avut in cestiu­­nele politice și vom ave plăcerea a a­­sista la imormăntarea proectelor sugrumă­toare instrucțiunei publice cu toată gra­vitatea ce ne impune maestatea morții fără a alunga din inimile noastre adu­cerea aminte a proverbului francez care zice: „Le cadavre d’un ennemi sent toujours bon.“ de comerciu, așa in­cât se trezesc cu școala inchisă la Septembre. Nu mai insistăm a­­supra argumentelor ce pledează in favoarea școalei comerciale din Brăila, și întrebăm pe D. ministru al instrucțiunii, ce face D-la față cu gusturile lipsite de ori­ce logică și bun simț al D-lui primar? Ni sa comunică in copie o telegramă sem­nată de mai mulți cetățeni, care a fost a­­dresată d-lui Tell. O publicăm mai la vale și întrebăm pe d. ministru, ce a făcut și cu acest repetit protest? Dacă acea telegramă: D-lui Christian Tell, ministru instrucțiunii. București. Legea instrucțiunii prin art. 2000 per­mite consiliilor comunale a fonda școale reale. Art. 364 și 368 din aceiași lege și 78 al. 5 din cea comunală preved cum să se facă numirea profesorilor. Asemenea art. 131 prescrie ca primarul să nu iasă din bud­get sau să facă vre­un viriment. Aici primarul a trecut peste toate aceste prescripțiuni. Mergând copiii a continua stu­diile școalei de comerciu, au găsit-o azi transformată in gimnasiu, fără să se fi dat de știre părinților de această transformare. Cei mai mulți profesori sunt numiți cu vio­­lațiunea legii. • Nu credem, D­ic miniștrii, să f­iuotiviin­­țat aceasta, căci s’ar fi ținut solemnitate după obiceiu. Vĕ rugăm, dispuneți ca primarul să intre in legalitate. Populațiunea acestei urbe v’ar fi foarte recunoscătoare, vezind că se pune capăt jocului ce se face cu viitorul tinerimei studioase. (Semnați). D. D. Paleologu, K. Vasiliu, Marin Ste­fan, Androne Mihail și alții două­zeci. (Viitorul). No. 1 de vănători. Medicul de regiment clasa II, Georgescu Grigorie din batalionul No. 1 de vânători s’a întărit in funcția de medic de regiment clasa I, in serviciul central. Toate mutările și numirile de mai sus sunt considerate pe ziua de 16 August 1873. —Prin decretul Domnesc cu No. 1.540 din 29 Au­gust 1873, D. I. C. Prejbeanu, actualul verificatoru la casieria Teleorman, s’a numit in aceeași dualitate la districtul Vâlcea.­Prin decret cu No. 1,527 din 24 August 1873, sunt numiți și permutați: D. Leon Sakelary, procurore la Tribunalul Iași, in locul d-lui G. Pavlov, demisionat. D. T. Cazacliu, actualul mem­bru la tribunalul Vaslui, in aceeași dualitate la tri­bunalul Ismail.—Prin decret cu No. 1,469, din 22 August 1873, D. I. Eliescu, institutorele clasei IV, și directorul scoalei No. 1 de băeți din culoarea de al­bastru din capitală, s’a permutat după a sa cerere, in aceeași qualitate de institutore de clasa IV și di­­rectore al școalei de băeți din Rămn.-Vălcei.­Prin decret cu No. 1.472 din 22 August 1873, D. Ioan Brașoveanu, absolvent al liceului din Bârlad, s’a nu­mit in postul de revisore școlar vacant la județul Covurluiu. Ce face ministrul instrucțiunii? Eaea întrebarea ce eu drept cunvint ’și pun cetățenii Brăileni, care au protestat con­tra gustului absurd al primarului de a tran­sforma școala comercială in gimnasiu. Ce face ministrul instrucțiunii cu acel protest, ne punem întrebarea și noi, căci deja sun­tem in luna lui Septembre ? Cursurile tre­buie se inceapă la toate scoalele, și nobilul primar din Brăila se resfață ca un a tot­putinta desființău d intr’un mod ilegal școala comercială, spre a ’și pune creaturile sale profesori, lăsând pe copii pe drumuri și dănc cu piciorul in profesorii meritoși, cari aveau catedre la școala comercială in puterea con­cursului ? In adevăr, primăria este in drept a lua măsurile ce va crede de cuviință pen­tru a protege interesele comunei, inse nu poate să treacă peste prescripțiunele legii. Așa, nu poate ține profesori oameni fără concurs și nerecunoscuți de ministerul in­strucțiunii, nu poate face manipulațiuni de fonduri ale comunei peste previziunele bud­getare, cari trebuie să fie aprobate de mi­nisterul de interne. Ei bine, Onor, primar din Brăila transformă școala comercială, ma­­nipulează banii comunei după capriciul său, numește profesori oameni de ai sei, și toate acestea fără a se gândi la legile pe care trebuie să le respecte. Ceva mai mult, trans­formă școala comercială și nu anunc­ă pe părinți spre a-și căpătui copiii in alte școale ȘTIRI DIM­INTRU. Circulara D-lui ministru al justiției către D-nii președinți din țară. Domnule președinte, D. Ministru afacerilor străine, prin adresa No. 7.767 mă informează că D. I. A. Keun, consul general al Olandei, inturnăndu-se la București, a reluat serviciul consulatului ge­neral, al căruia interim fusese încredințat, in absența D-sale, D-lui Wilhelm H. Keun. Am dară onoarea a vă comunica cele ce preced, spre știința și norma D-voastră, pre­cum și a autorităților depending. Primiți asigurarea considerațiunii mele. P. ministru, N. I. Costacopolu. No 10.741. 1873, Septemvrie 4. Ho. 106. NUMIRI. Prin decrete cu data din 29 August, după propu­nerea făcută de D. ministru secretar de Stat ln de­partamentul de interne, sunt numiți­ și permutați: D. Radu Costacopulo, fost prefect la județul Vlașca, prefect la județul Teleorman. D. Nicolai Dianu, sub­prefect la plasa Jiu-de-Sus, din județul Doljiu, in locul d-lui Grigore Defleuri. D. Alecu Păun, actua­lul sub-prefect la plasa Prutu-de-Sus, județul Doro­­hoiu, in asemenea dualitate la plasa Berhometele, același județ. D. Alecu Giosan, fost sub-prefect, sub­prefect la plasa Prutu-de-Sus din județul Dorohoiu. D. George Covrigescu, sub-prefect la plasa Bașeu, din județul Dorohoiu. D. Mihail Țugulea, sub-pre­fect la plasa Prutu-de-Jos, din județul Dorohoiu. D. George Giosan, căpitan in retragere, sub-prefect la plasa Herța, din județul Dorohoiu.—Prin inariile de­crete cu No. 1,541, 1,542, 1,543 și 1,544 de la 29 August 1873, s’a disolvat consiliile comunelor Banca, Pueșcii, Murgenii și Praja, din districtul Tutova și s’au inlocuit cu căte o comisiune interimară.—Prin decretul cu No. 1.568, din 29 August 1873, Măria Sa Domnitorul au bine-voit a aproba jurnalul con­siliului de miniștri sub No. 3 prin care s-a autorizat epitropia spitalului din Fălticeni de a accepta dona­­țiunea lăsată prin testament de repausatul Dimitrie Mărza, și după care testament acea epitropie devine legatară universală asupra totalei averi a defunctului, ce se compune din moșie și alte obiecte ce le lasă in folosul acelui spital.­Prin decret cu No. 1.564 din August 1873, căpitanul Nicolau Dimitrie, aflat in neac­­tivitate prin retragerea funcției de la 25 Iunie 1872, s’a chiemat in activitate la vacanța ce este in regi­mentul No. 8 de infanterie.—Prin inaltul decret cu No. 1.510 din 24 August 1873, in interesul serviciu­lui, s’a decretat următoarele mutări și numiri in func­țiuni: Medicul de regiment clasa II, Dimitrescu Va­sile, din serviciul central, s’a întărit in funcția de medic de regiment clasa I, la regimentul No. 7 de linie. Medicul de regiment clasa II, IXerăscu George, din regimentul No. 1 de linie s’a mutat la bateliemil Discursul d-lui procuror general Romulus N. Opranu, pronunțat cu ocazia deschiderii cursei de apel din București. REFL­ESI­UNI asupra aplicațiunii și interpretațiunii legilor. (Urmare). Toate clausele convențiunilor se interpretă unele printre altele, dăndu-se fie­căreia înțe­lesul ce resultă din actul intreg. Se pre­supune, cu drept cuvânt, că in intențiunea părților contractul n’a putut conținea clause contrazicătoare una alteia, sau puse intr’én­­sul fără ca se fi avut vr’o legătură. De a­­ici acest principiu atât de ecitabil. Un articol mai anevoe de înțeles este art. 983 din cod. civ. El sună astfel: „cănd este indocalat, convențiunea se interpretă in favoarea celui ce se obligă.“ De­și acest articol este pus in lege ca să serve la in­terpretare, trebuie să declărăm incă de la început că el singur are necesitate de in­­terpretațiune. Și mai intăiu este evident că el nu trebuie se fie aplicat de­căt atunci, cănd una din clausele convențiunii resistă tutor regulelor de interpretațiune renunțate in secțiunea de care ne ocupăm. Cu ce re­serve încă și atunci ! In contra celui obli­gat , care este cel obligat ? In contractele sinalagmatice fie­care din părți este obligată. Va avea ei aplicațiune in acest cas? Pen­tru cele unilaterale cestiunea se mai sim­plifică. Ce se face apoi cu acest principiu fundamental al dreptului: „suum quique“ care trebuie să se aplice și in contracte ? Se cercetăm se căutăm care poate fi funda­mentul juridic al acestui articol, sau al regulei prescrise intr’Snsul. Dacă co zic autorii in a­­ceastă privință, liberațiunea este favorabilă, și un dubiu trebuie să se pronunțe in fa­voarea debitorului și in contra creditorelui. Nu numai atăt. Dubiul trebuie să se in­terprete in contra stipulantelui, pentru că lui trebuie se i se impute, el fiind acela ca­re dicta legea contractului. De ce­ nu s’a esplicat mai eli­r ? Aceste motive sunt ad­misibile, dar ele nu completează esplicațiu­­­nea articolului. Trebuie să se zică că re­gula prevăzută in articolul nostru nu este de­cat consecința acestei reguli generale in materia de probe: „acela se dovedească a­­firmațiunea sa“ (onus probandi incmibit es qui diat). Dacă el nu probează aceasta, sau dacă e dubiu, pretensiunea formată nu trebuie să se primească: „adore non probante, reus absolvitur.“ Dacă fuse acela, care re­clamă, dovedește pretensiunea sa, și debi­torul pretinde că e liberat, invocând o cau­­să din care crede că resultă liberațiunea sa, atunci el trebuie sa dovedească liberațiunea sa. ..reus exeipienăo fii actor.“ Dacă e,

Next