Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-08-02 / nr. 84

de a se despărți, a voit, se examineze situa­­țiunea, in care a lăsat adunarea națională țara și guvernul și a arunca o privire asu­pra eventualităților cari s’ar putea naște in timpul vacanțelor. Manifestul arată că adu­narea națională a părăsit Versailles, lăsăn­­du’l foarte tare destinat și incapabil de a da terei un guvern definitiv. Partidele monar­­h­iste, d­intre cari fie­care formează numai o mică minoritate, se mărginesc pe lăngă a combate republica, iar cele trei fracțiuni re­publicane, cari s’au străduit pănă in ultimul minut se întemeieze guvernul definitiv după dorința Franței, remăn tot­dea­una cu câte­va voturi in minoritate. Dintre dușmanii republicei unii sunt in ca­binet investiți cu arbitrara putere a stărei de asediu, alții au, de la 24 Mai, cea mai mare parte a funcțiunilor administrative pe partea lor iar alții declara că nimeni nu’i poate impedeca in timpul vacanțelor, de a în­cerca restaurarea monarh­iei etc. Față cu aceste trei partizi, republicanii trebue se găsească mijloacele legale de re­­sistență. Cu drept curent fac alusiune la a­­legerile pentru consiliurile generali, cari ur­mează a se întruni la 19 Octomvrie anul a­­cesta, atribuindu-le o mare însemnătate po­litică. Cu această ocasiune nu este de ajuns a da dovadă adunărei naționale, care este îm­părțită in două tabere, despre dorința țerei, dar trebue să se aibă in vedere că consiliu­rile generali vor fi chemate a da candidați sau alegători pentru viitorul Senat; acestor consiliuri trebue să se desemne unu rol im­portant in organisațiunea septenatului mare­șalului Mac Mahon. Apelul, cuprins in manifes­tul stângei, a fost primit cu căldură și s’au și înființat Comitetele, cari vor conduce ale­gerile pentru consiliurile generali, mai in toa­te departamentele. După cum se telegrafiează din Paris, or­ganul ducelui Décazes, „La Presse“ întreabă că pare pentru ce nu stăruește Mac Mahon ca se fie ales deputat de ori­ce Thiers și Gambetta trebue se fie aleși in mai multe departamente? Respunsul pare a fi foarte ușor. Mac Mahon nu ar fi ales de­căt in foarte puține locuri, pe cănd Thiers au fost ales, la 1871, in 26 ear Gambetta in­sese și mai pe urmă incă in trei departamente. As­tăzi, când cei doi mari barbați de stat, se bu­cură de o mai mare popularitate, proporția ar fi și mai defavorabilă pentru Mac Halion. ANttLU. La 7 August sara s’au închis parlamentul Cuvântarea tronului s’au ocupat cu chestiuni străine și cu deosebire cu congresul din Bru­­xella și cu Spania; in privința congresului, Anglia nu se invoește ca să se amelioreze așa de curând dreptul maritim internaționale. In privința Spaniei, cuvântarea tronului re­gretă resbelul dar este in contra unei inter­­vențiuni. încă in ședința parlamentului de la 4 August, sub-secretarul de stat Bourke, motivat de interpelațiunea lui Bowyer, au res­­puns că Anglia nu se gândește la un a­­mestec in afacerile Spaniei și la cas cănd o altă putere ar avea de­­ gănd se intervie, An­glia nu­ o va îndemna să facă acest pas. Când este vorba despre detoria humanitaței, de la Anglia să nu se aștepte nimic. Cu această ocasiune amintim, după „Times“, un fapt din­tre cele mai scandaloase. Pe pagina cea din­­tâia a foai „City“ se cetește: „Englezi,cari simpatisați cu afacerea M. S. Carol al VII din Spania (Don Carlos) va puteți adresa, pentru a lua informațiuni, la Comitetul en­glez—Carlist la biroul 10. A. Great Queen Street. London.­ Așa­dar in London se află un comitet Carlist care se anunțe incă și prin jurnale. Aceasta este chiar așa de reu, și incă poate mai reu, de­căt sprijinul cel dat Carliștilor au­toritățile franceze de la frun­tariile Pyrenese­ GERMIAIA. Se știe că guvernul Spaniol a încheiat cu căteva zile mai nainte, un contract, pentru cumpărarea de arme, cu o fabrică de efecte militare din Berlin. Pentru acest scop s-au și­ trimis trei ofițeri spanioli, colonelul Fol­­gardi, și căpitanii Blasencia și Campa, la Ber­lin spre a efectua numai de­căt, dacă este cu putință, primirea armelor contractate. Gu­vernul din Berlin n’a făcut nici o observați­­une in privința acestui contract, fiind­că — după principiile internaționale,—nu recunoa­ște pe Carliști ca pe o putere belligerantă ci numai ca pe nește rebeli, și guvernul e­­fectiv a­l Spaniei se opune lor cu drept cu­vent.—Cancelariatul imperiului german face toate chipurile pentru recunoașterea guver­­namentului mareșalului Serrano. Pasul ce l’au făcut, in această privință, cabinetul din Berlin, pe la diferitele puteri in timpul mai de aproape, lasă a se presupune cu siguran­ță că Germania va proceda cu recunoașterea Republicei spaniole, indată ce se va convin­ge că și cele­l­alte puteri vor urma tot pe această cale.— îndată, după săvârșirea atentatului de la Kissingen, s’a comunicat din Viena foaiei „Kölnische Volkszeitung“ că imperatul Wil­­h­elm ar fi afirmat, cănd a fost la Ischl, că atentatul n’a putut fi serios, fiind­că cu un pistol vechiu incarcat cu haliciuri, și incă din o așa mare distanță, nu se poate omori un om și mi se pare, adauge imperatul, că a­­tentatul a fost actul unui om smintit care a voit se deie ocasiune de vorbă despre el; îndată, după ce s’au răspăndit acest „se zice“, foile clericale ei in deosebire „Germania“ au început a striga că imperatul au judecat drept pe cănd mulți alții, intre cari și prin­cipele de Bismarck, au fost seduși in urma­rea iritațiunilor și a patimelor la cari au dat ocasiune atentatul. Ministrul de interne au făcut cunoscut Imperatului notița publicată de „Germania“ și acesta au respins imediat ast­fel: „ Cele publicate simt de la A pănă la Z, scornituri și trebuește făcută numai de căt o dezmințire. Gastein in 5 August, semnat Wilh­elm“. SPANIA. In Spania se cere numai de căt convoca­rea Corterilor. „Prensa“ zice că Spania nu va fi recunoscută de cătră puteri până atunci pănă cănd forma ei de guvern nu va fi sta­bilită prin voința representanților poporului. Principesa de Madrid au călătorit de la Pau la Bordeaux. Jurnalul „Gaceta“ publică de­­tailuri in privința apărărei orașului Terue. Lizarraga și Don Alfonso au atăcat cu 13 mii de oameni un regiment de infanterie re­publican și după ce s-au luptat timp de 15 oare, Lizarraga au provocat pe republicani ca să se predeze; poporul și soldații au res­pins că preferă a muri de căt a se preda. Carliștii ne­putând ocupa pozițiile republi­canilor, s-au retras de pe cămpul luptei. Gu­vernul din Madrid au felicitat pe bravii po­­poreni și soldați republicani. CURIERUL DE IASSI. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 5403. D. M. C. Stihi cerând autori­zație pentru deschiderea unui stabiliment pu­blic (cârciumă) in acest oraș cu artalul III, strada Sf. Haralambie, la casa No. 1092, este necesar a se cunoaște mai intai dacă numi­tul nu au fost căzut nici odată in vre­unul din cașurile prevăzute in regulamentul pu­blicat prin Monitorul oficial No. 152, din 1867. Se publică aceasta, și sunt rugate toa­te autoritățile respective, că dacă vor cunoa­ște pe numitul căzut in vre­unul din cașuri­le menționate mai sus, se facă cunoscut a­­cestui oficiu pănă in termin de 40 zile. No. 5394. Fiind­că nici in ziua de 22 a curentei, nu s’a putut ține licitație pentru vânzarea materialului resultat din dărămarea aparte din zidul incunjurătoriu T-rei Trei­ Erarhi, din lipsa concurenților, s’a regulat a se ține licitațiune pentru vânzarea acelui material cu bună învoială la fața locului, in ziua de 8 a viitoarei luni August, carele 12 amează, se publică aceasta spre cunoștința concurenților ce vor vor a lua aseminea ma­terial, să se presinte in ziua arătată la fața locului, (curtea T-rei Trei­ Erarh­i). Prefectura Districtului Botoșani. No. 3065. Individul Dimitrie Borcea din urba Botoșani, in sara zilei de 17—18 a. c. de pe moșia târgului, furăndu-se de cătră ne­cunoscuți facatori de rele un cal, in por murg inchis, coama și coada neagră, inserat la șol­dul stâng dinapoi, având pete albe pe spi­nare și puțin alb de­asupra la coamă, i s’au lasat in locu-i un alt cal harmasar, la por negru murg, coama, coada idem, care cal de cătră Poliția de oraș, s’au declarat de pripas precum prin raportul No. 2166 incredințată, se publică aceasta in termin de 6 luni con­form legei Poliției rurale spre ivirea păgu­bașului, care cu dovezi legale să se presinte la Poliția acestui oraș spre al primi. No. 3155. In comuna Călinești din plasa Siret, a acestui județ, s’a declarat de pripas una vacă, in per cam plavae porumbă, coar­nele cam greblișe, inserată la șoldul drept dinapoi cu litere necunoscute și pișcătură la urechia stăngă, precum dl. sub-Prefect acelei plăși prin raportul No. 1573 afirmă: Se pu­blică aceasta in termin de șasă luni, conform legei Poliției rurale, spre ivirea păgubașului, cari cu dovezi legale să se prezinte la Pri­măria respectivă spre a o primi. No. 3157. In comuna urbei Botoșani din acest județ s’a declarat de pripas una capă, in por murgă închisă, coama, coada neagră, cu pată albă pe spinare, precum dl. Primar al acestei Urbe prin adresa No. 2346 o a­­firmă: Se publică aceasta in termin de șase luni, conform legei poliției rurale, spre ivirea păgubașului care cu dovezi legale să se pre­sinte la Primăria respectivă spre a o prijini. No. 3227. In comuna Costeștii din plasa târgului acest județ, s’a declarat de pripas un cal, in per­jur, coama, coada neagră, pe­te albe pe spinare, inserat pe șoldul stăng, dinainte cu lit. NB, și cu albață pe amândoi ochi, precum dl. sub-prefecta celei plăși prin raportul No. 1089 afirmă: Se publică acea­sta in termin de șase luni, conform legei po­liției rurale spre ivirea păgubașului care cu dovezi legale să se prezinte la Primăria res­pectivă spre al priimi. No. 3932. De cătră Primăriea comunei Dingeni din plasa Jijie a acestui județ, declă­­rănduse de pripas un străjnic mic de trup, un per negru, coama și coada tunsă și inse­rat la șoldul drept dinapoi cu un fier necu­noscut, precum dl. sub-prefect acelei plăși prin raportul No. 1132 incredințată. Se pu­blică aceasta in termin de șase luni, conform legei Poliției rurale spre ivirea păgubașului, care cu dovezi legale să se prezinte la Pri­măria respectivă al priimi. Prefectura județului Cahul. No. 4662. Pe teritorul comunei Leușenii, plasa Cotu-morei, acest județ, s’au pripășit un cal la per sur, coama in doua părți, mai mult in partea dreaptă și cu o pată albă in bot,cu sac pe el și cu un biciu, (harapnic). Se publică aceasta in terminul legiuit pentru aflarea păgubașului, care cu dovezi in regulă să se prezinte la zisa comună spre al primi. No. 4725. Pe teritorul comunei Tartaul, plasa Tigheciu acest județ, s’au pripășit trei cai și una capă cu mânz, semnele vitelor sunt: un cal, la păr murg deschis, cu dam­­ga la piciorul stăng dinapoi litera M, un cal la păr murg deschis, coama in două părți; un cal murg, chiar de un ochiu, coama in două părți; una capă cu mănz, la por mur­gă, coama in doua părți, furculiță la urechea stăngă, puține fire albe pe grebăn. Se pu­blică aceasta in terminul legal pentru deștep­­tarea păgubașilor, care cu dovezi in regulă să se presinte la zisa comună, spre ai primi. No. 4793. Pe teritorul comunei Mingir, din plasa Cotu-Morei, acest district, s’a pri­pășit un cal, la păr murg, coama in partea dreaptă, furculiță la urechea stângă și bătut de sea in partea stăngă. Se publică aceasta in terminul legiuit, pentru aflarea proprieta­rului Ini. No. 4899. Pe teritorul comunei Baurci- Moldoveni, Plasa Costamgalia, in acest județ au căzut de pripas un cal la por murg in­chis, coama in améndoue părțile și dămăgluit la, șoldul stăng Z. Se publică aceasta in ter­minul legiuit pentru aflarea păgubașului, care cu dovezi in regulă să se prezinte la zisa co­mună spre al priimi. No. 4796. Pe teritorul comunei Minjiniu, plasa Cotu-Morei, acest județ, s’au pripășit un cal, la por murg, coama in dreapta și peti albe pe spinare. Se publică aceasta in terminul legiuit spre deșteptarea păgubașu­lui, care cu dovezi in regulă să se presinte la zisa comună al priimi. Prefectura județului Dorohoiu, No. 4225. Pe teritorul comunei Cordăre­­nii plasa Prutul de sus, acest județ au picat de pripas una capă, in por murgă închisă, coama, coada neagră și nu furculiță la ure­chea stăngă. Se publică terminul de șesă luni, prescris de legea poliției rurale, spre deșteptarea păgubașului care ia lăuntrul a­­cestui termin să se presinte la oficiul Primă­riei Cordărenii, asociat fiind de toate probe­le ce va fi având, intru a-și priimi zisa capă, căci la din contra se va vinde licitativ in profitul comunei unde s’a pripășit. No. 3885. Pe teritorul comunei Havărna plasa Prutu de­­ sus, acest județ la 22 Mai espirat, au picat de pripas un cal, la por murg inchis, coama, coada neagră,", păntănog puțin de piciorul stăng dinapoi, pér alb, la pept stricat de ham, și la spate stricat de șă. Se publică termenul de șase luni con­form legei Poliției rurale spre cunoștința pă­gubașului care să se prezinte la Primăria comunei Havărna însoțit de probile cuvenite spre a-și primi zisul cal, căci după espirarea terminului se va vinde lecitativ in profitul comunei unde sau pripășit. No. 3871. Pe teritorul comunei Dragușenii, plasa Bașeu din acest județ, au picat de pri­pas două ape, una largă și alta murgă cam deschise, coama, coada neagră, amândoué in­serate la șoldul drept cu­ litere necunoscute. Se publică terminul de șase luni, prescris de legea Poliției rurale, spre deșteptarea păgu­bașului, carele însoțit de probile legale să se presinte la oficiul Primăriei Drăgușenii, spre a-și primi menționatele vite, căci după tre­cerea acestui termin, se va vinde licitativ in profitul sus zisei Comuni. No. 3873. Pe teritoriul comunei Vlăse­­neștii, plasa Bașeu, acest județ au picat de pripas una gonitoare, la păr dulubă plăvae, la coarne latină, inserată la șoldul stăng cu o literă necunoscută și unflătură la șoldul stăng. Se publică terminul de 6 luni pre­scris de legea Poliției rurale, spre deștepta­rea păgubașului, carele însoțit de probele cu­venite, să se presinte la oficiul Primăriei de Vlăsănești, a -și primi vita arătată, căci după trecerea acestui termin, se va vinde licitativ in profitul menționatei comuni. No. 4228. Pe teritoriul comunei Vorni­­cenii, plasa Bașău acest județ au picat de pripas un cal murg inchis, coama coada nea­gră, puțină stea in frunte, deasupra ochiului stăng puțină pată albă, cu o pată albă pe spinare de șă și alte pete albe la grebăn și la pept de ham, cu furculiță la urechia dreaptă, șoldit de la piciorul drept dinapoi, cu puțină pată albă la piciorul stâng dinainte fără alte semne. Se publică terminul de 6 luni, pre­scris de legea Poliției rurale, spre deșteptarea păgubașului, care aa lăuntrul acestui termin să se prezinte la oficiul Primăriei întovără­șit de probele legale spre a -și primi zisul cal, căci după trecerea terminului se va vinde licitativ in profitul comunei. No. 4697. D-l Panaite Casimir proprietarul urbei și moșiei Herța, bine-vroind a oferi cuti­mea de fălci oarbă, necesară pentru pășuna­­tul vitelor locuitorilor ce lucrează la șoșaua județană Herța-Mamornița. Comitetul in fața unei aseminea generoase hărăziri, care pro­bează incă o­ dată, viul interes ce d-nul pro­prietar Casimir, au arătat a pururea pentru binele obștesc al județului, ne rămăind nici o dată in urma ori cârtea nobile inițiative ce ar fi avut de scop progresul material și moral al județului, pe de o parte sau grăbit, a es­­prima d-sale, deplina sa mulțămire, iar pe de alte se publică­ espresiunea acestor apre­cieri loiale pentru persoana d-lui Panaite Casimir. Prefectura județului Neam­țu. No. 10481. Sub-prefectul plasei Bistrița prin referatul No. 2185 incredințază că, in ziua de 7 a curentei luni Iuliu, pe imașul co­munei Tazlău, sau pripășit 2 boi in păr plă­vani, coarnele albe la vărf negre și in sus, unul la urechia stângă cu 2 pișcături și unul la urechia dreaptă cu o pișcătură. Se pu­blică aflarea proprietariului acelor doi și pre­­sentarea lor cu probe legale la sus zisa co­mună in terminul prescris de legea Poliției rurale. Prefectura Districtului Roman. No. 5864. Pe teritoriul comunei Cotul Va­meșului, in ziua de 16 Iun­u, s’au pripă­șit 4 cai din­preună cu o căruță a căror semne sunt: 1) Una capă murgă deschisă, coama in 2 părți neagră, coada idem, pete albe de șea, puțin păntănoagă de piciorul stâng d-napoi, și puțin păr alb in pept la piciorul drept. 2) Un harmasar negru, coa­ma coada neagră, puțin păntănog la piciorul stâng dinapoi și inserat la șoldul stăng dina­poi cu G. U. 3) C­eapă murgă, coama coa­da neagră, țintată in frunte, coada strâmbă sus și păntănoagă de piciorul stăng dinapoi. 4) C­eapă murgă, coarna coada neagră, puțin păr alb la falca din dreapta și in grebăn.­ 5) Căruța ordinară cu oiște, cu 3 părechi hamuri de cânepă. 6) O­șe de lemn proastă și poclăzi răle de tot. Se publică spre cu­­noștița păgubașului ce ar fi care in lăuntrul terminului legiuit să se presinte cu dovezi la comuna citată spre a -și primi vitele căci la din contra se va vinde licitativ. Prefectura județului Vaslui. No. 6852. D-nul Alexandru Fara, oferind spitalului județian din tărgușoru Codăeștii, un aparat electric cu toate cele necesare pentru uzul seu in acel stabiliment. In­ 0011= secința decisiunei Comitetului permanent din ședința de la 23/4 curent, să esprimă prin aceasta deplina mulțumire d-lui Fara, pen­tru o așa frumoasă ofrandă. Primăria Comunei Lespezile. No. 1510. Pe teritoriul acestei comuni in ziua de 4 a trecutei luni Julie anul present 1874 găsinduse de pripas una capă la păr șargă coama coada murgă neagră cu pete albe de amăndoue părțile la păntece stricată de­să in spate și inserată la piciorul dinapoi și dinainte la partea stăngă precum și la falca stângă. Se publică terminul legiut pentru aflarea proprietarului apei in cestiune. No. 1507. Pe teritoriul acestei comuni in ziua de 21 Octomvrie 1873 găsindusă de pri­pas un cal la păr murg coama coada neagră tunsă, pete albe pe spinare și la coastă, cu furculiță la urechia dreaptă și cu o boltă la piciorul drept dinapoi, se publică terminul legiuit pentru aflarea proprietarului calului in cestiune. No. 994. Pe teritoriul acestei comuni in ziua de 1 Aprilie anul curent găsinduse de pripas una capă la păr murgă pe la găt, coa­ma și capu sur, cu pete albe pe spinare și cu furculiță la urechia stăngă, se publică ter­minul legiuit pentru aflarea proprietarului vitei in chestiune. Primăria Comunei Podgoria Copou. No. 1049. In conformitatea art. 48 din legea Poliției rurale aflarea păgubașului a unui cal la păr alb trimes de Primăria urbei Iași cu adresa No. 5120 ca de pripas in a­­ceastă comună. Primăria Comunei Mogoșești. No. 1304. Declărănduse de pripas un cal la păr roib inchis, păntănog de amândouă pi­cioarele de dinapoi și unul dinainte, coada rătezată, se publică aflarea păgubașului in terminus prevăzut de legea Poliției rurale. PUBLICAȚIE JUDECĂTORESC!. Curtea de Apel din Iași. No. 868. Inculpații Necolai Rumega și Constantin Langul cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 180 din pro. pan. și 75 al. 6 din pro. eiv. sunt citați a se presenta în persoană înaintea secțiunei a 2-a a Curții de Apel la 12 a lunei August anul 1874 oarele 11 din zi cănd are a se judeca pro­cesul intentat contra ior și lui Iordachi Mo­­canu pentru furt, aducând atuncea și pro­bile ce va fi posedând, la ce urmare cau­za se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Iași Secția I, No. 829. D-l Gheorghi­u Vadanei cu do­miciliu și reședința necunoscută in Romănia este citat a se presenta in camera acestui Trib, la 17 August anul 1874 oara 11 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat de d-l Constantin I. Rojuiță contra d-sale și a d lui Alecu Dimitriu pentru o fântână. Tri­bunalul publică aceasta conform art. 75 al. 6 pro. civ. iară citația cu copia de pe re­­clamațiune sau afipt pe ușa Trib. Secția III-a. No. 412. D-na Elena Climenti de pro­fesiune rentieră domiciliată in Iași desp. 4-a prin comandamentul înregistrat la No. 273 au somat pe d-l Ioan Butureanu de profe­siune proprietar domiciliat in comuna Soco­­la comuna Buciumii plasa Codru jud. Iași ca in termen de 30 zile se respundă suma de 150 galb. și a lor procent plus cheltue­­lele de urmărire și timbru ce se reclamă in virtutea obl­gațiunei hipotecare transcrisă de acest Trib, sub No. 97 din 1873 și investi­tă cu formula esecutorie No. 106, și fiind­că d-l loan Buțureanu in aretatul termen ce au respirat, n’au plătit banii iar d-l C. Machidon proc. d-nei Elena Climenti prin petițiunea înregistrată la No. 4821 a cerut a se pune in urmărire vânzarea imobililor hipotecare care sunt: b­ iu una vie megieșită cu viea Schitul Tărăță, cu viea Casandra Po­top, cu drumul de la Nițelia și cu viea foas­ XIII. Despărțirea. Trei luni de la descoperirea acelei bucăți mare de aur, amândoi minorii strinseră a­­proape de trei­zeci de khilograme de acel metal precios. Rousseau făcu pe tovarășul seu se înțeleagă că ar fi imprudent se mai remă d intre minori cu o cantitate atât de mare de aur; căci toată pulberea ce o strii­­seră pănă atunci, cum și bucata cea de aur, toate la un loc, se urca la o valoare de una sută de mii de franci. Trebue, zisă el, ca unul din noi să se reintoarne in Europa, și se ducă cu sine aurul, pe cănd cel­alt se continue căutările in California. Nu mai re­nune indoeală că dl. Jamin era cel mai in­capabil pentru această din urmă funcțiune. De aceea și Rousseau stârnea pe lăngă dân­sul ca numai de căt se plece. Asta o dorea și dl. Jamin, insă el găsea cu cale că a­­ceasta ar fi o nerecunoștința din partea lui so­sese singur in această pustietate pe acela ce-l ajutase atât de mult, și se’l impovoreze cu partea cea mai grea a tovărășiei lor. A­­fară de asta, ei se aflau acum destul de bo­gați și vrea se înduplece pe tovarășul seu ca se plece impreună. „Avem destul aur cu ce se putem trăi o­­nost, ii zisă ei­, lasă această viață plină de oseneală și pericole, și ne plecăm împreună. — Ol nu­ respunsă Rousseau, eu nu sunt atât de modest ca tine, și nu mă mulțumesc numai cu atât de puțin. De acea da cu ti­ne această mică comoară, și pe mine lasamé ca se mai rotunjesc averea noastră. — Vrai se zici, a ta, căci eu nu mai am ce pretinde. —- Ce spui ? Mi se pare că tu știi că sun­tem tovarăși? Ei bine, eu scot aurul, tu il transporți, eu lucrezi minele, și tu il căru­­țești. Acum mi se pare că înțelegi destul de bine că fie­care ne avemu afacerile noastre. — Da, insă tu ai pe cea mai grea. — O am pe acea pe care o pot face, ca și tine, acea care-ți convine, căci așa este in om­ și care tovărășie. — Ai dreptate, dar părțile nu mi se par cam juste. Lasă in­colo astă țară nesuferită și vino cu mine... — O l­ingratule ! O țară ce ne inbogățește, tu o numești nesuferită ! — Zi tu ce-ți place, dar eu știu atâta, că dacă nu erai tu, eu poate nu ședeam... sau cine mai știe, poate că nu mai eșiam din tr’ăusa. De acea, căt de multă recunoștință iți datoresc ! Te rog, nu’mi mai vorbi de recunoștință, respinsă Rousseau cu o voace puțin mișcată și apucăndu’l de mănă. Din contra, mai mult iți datoresc eu ție. — A­i iată, de pildă, cea ce nu înțeleg ! — înțelegi sau nu... cum iți place, dar știu că nu te voiu uita nici­odată. — Nici eu, nici familia mea. Ah! căt de fericită are se fie sermana me Amenaidăi — Dar mica Leonie ? — Biata copilă! Te rog nu’mi mai vorbi despre dânșii, imi vine se plăng. — Haide, Jamin, făui curaj; nu trebue tocmai in momentul cănd ai să te duci să -i vezi, ca se plângi... Nu uita se îmbrățișezi pe Leonia din partea mea. — De o mie de ori, nu odată. — Bine. Acum se pregătim plecarea ta. Rousseau conduse pe amicul său pănă la Marysville, ducănd fie­care pe spate căte o parte din aur. Au trebuit să fie precauți­­uni pentru ca se nu dee propus că au aur mult cu dânșii. Pe lăngă că erau imbracați destul de prost, ei mai luară intradins căte o sapă și căte o lopată, și cu chipul acesta putură străbate această țară plină la ori­ce pas de jefuitori. Lumea ii lua drept niște minori ce-și schimbă crema, din cauză că nu pot găsi nimic. De la Marysville, ei cumparară un catâr cu care merseră pănă la Sacramento. Acolo au trebuit să se despartă unul de altul. Adiourile fură pline de mișcare și de tris­­teță, cum se întâmplă in tot­deauna cănd cineva se desparte unul de altul, și mai ales cănd trăesc departe de țara lor natală. Chiar Rousseau acum nu mai avea acea veselie ce o conservă in tot­deauna pănă și in mijlo­­cul miseriei și a pericolelor sale. Pe cănd dl. Jamin se imbărca, ei ii făcu cu măna niște semne de adio, pe urmă iși agită bas­maua, și șezu mult timp privind cum se de­părtează corabia. XIV. Rousseau. De­sigur că lectorul a recunoscut, in acest tovarăș atăt de devotat d-lui Jamin, pe pri­­sonierul scapat din închisoarea de la Be­­sanson. Numele de Rousseau, era un pseudonim sub care el se ascundea incă de la fuga sa din temniță. Adevăratul său nume de fami­lie era Malardier. Fiul unor mici cultivatori ce strinseseră puțină avere, el fu pus mai intăiu in colegiu și destinat de către părinții săi la o profesiune liberă. Din nefericire la etatea de cinci­spre­zece ani, el iși perdu părinții. Privat de acești călăuzi prețioși pe care, nimic in lume nu’i mai poate înlocui, și abandonat îngrijirilor unui tutore nepăsă­tor, el iși părăsise colegiul și traea in lene­­vi­re. Ajungând la vrăsta legiuită, el iși pri­­mi in stăpânire o mică moșioară ce ii adu­cea un venit foarte mic, mai ales de cănd fusese pe măna streinilor. El vându pămân­­tul ce constituea moștenirea sa, și ură așa fel de capitatul seu ca și cănd nu s’ar mai sfărși. Cu temperamentul infocat, puternic, violent chiar, cu o inimă generoasă și cu un spirit nepăsător, el cheltuea și da tot in vo­ea intămplărei. Cu astfel de disposițiuni, el nu lipsi de ași face amici care-l ajutau la risipit mica sa avere. Ar fi fost o natură escelentă, dacă ar fi fost bine condus, dar rămas singur in voca lui, târât in niște so­cietăți rele, incunjurat de sfaturi unite și de niște exemple rele, el, fără aș perde inti­mele sale calități, contractasă niște deprin­deri nesuferite. De­sigur că vrăsta și expe­riența l’ar fi readus pe o cale bună, dacă nu s’ar fi intămplat o ocasiune deplorabilă ce’l aruncă intr’o greșală de neertat. Intr’o sară, după o masă îmbelșugată,­se pusă la jucat cărțile cu tovarășii lui de tot­deauna. Jocul se prelungi pănă noaptea târ­ziu. Junele Melardier perdu cu o rară sta­tornicie de nenorocire. Impacient el se ma­nie contra șansei sale și contra celor alți ju­cători. El poată indoit și perdu, urmă îna­inte și tot perdu. (Va urma),

Next