Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-10-18 / nr. 113
Revista Internă, împărțirea steagurilor s’a făcut cu mare solemnitate la 14 pe câmpul de la Băneasa. Această ceremonie militară a fost favorizată de un timp frumos, solemnitatea s’a început la 12 ore, încă de cu noapte câmpul Bâneasa era acoperit de oameni. O largă estradă împodobită cu steaguri să ridica in mijlocul câmpiei; la dreapta ei era reservat spațiul pentru împărțirea steagurilor. După ce trupele ocupară spațiul menit pentru inșirarea lor și invitații iși luară locurile lor pe tribună, s-a desfășurat steagurile și trimbițele dădură semnalul inceperei acestei serbări. La 12 oare sunt se văzu sosind trăsura domnească in care se afla M. S. Doamna întovărășită de trei doamne de onoare. La drepta călăria principele și îndată după trăsura de gală o suită strălucitoare. Domnul și Doamna s’au oprit la locul menit pentru binecuvântarea steagurilor; alte M. M L. L. au fost intimpinate de Mitropolitul țârei, de ofițerii streini și de alți funcționari înalți. Să făcu apoi serviciul Dumnezeesc și îndată împărțirea steagurilor. Măria Sea Domnul pronunță căteva cuvinte: Steagurile impărțite, purtătorii lor s’au intors la regimentele lor respective. După aceasta Domnul și Doamna se așazară in fața tribunei reservate pentru invitați având pe ofițerii turci imediat la stânga lor. Atunci s’a inceput marșul trupelor. Vineri, 11 Octombre curent, M. S. Domnitorul a bine-voit a întruni la prănz pe D-nii: Morris, colonel de stat-major englez; de Nagy, colonel de stat-major austro-ungar; Asis Bey, colonel de artileria otoman; Gr. Bobrikoff, colonel de stat-major rus; Tihomir Nicolici, locotenent-colonel de artileria serbă major de Stenthe Fink, din marele stat-major general prusian; de Torcy, căpitan de statmajor francez, G. Duca și Ciolac Antici, majori in armata sârbă; Osman Bey, major de stat-major otoman; Topalovici, căpitan de stat-major sârb și pe D. locotenent-colonel Salimen, orânduit spre primire pe lângă acești D-ni ofițeri streini in miste. D. Președinte al consiliului cu D-nii miniștri au luat parte la acest prănz. Circulara D-lui ministru al justiției către președinții curților și tribunalelor din țară. Domnule președinte, D. ministru al afacerilor străine, prin adresa No. 9303, se informează că D. Danieli Effendi, fost prim secretar al legațiunii Turciei la Roma, fiind numit de înalta Poartă represintante al Turciei la Brăila, in locul D-lui Hussein Hami Effendi, Măria Sa Domnitorul, in urma raportului acelui minister, a bine-voit a da execuatorul de rigoare pentru recunoașterea D-lui Danieli Effendi in sus indicata cualitate. Se comunicează aceasta, spre știința și norma D-voastre, precum și a autorităților dependințe. Ministru. A. Lahovari. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. PREȚUL ABONAMENTULUIî Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;— Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. R@dactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIE NATIONALE. ANUNCIURI Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luci 26 franci. Abonamentele și arunciuile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. ____________________________ CALENDARUL. SEPTA MANEI. StU vechiu. Stil nou. DIOA. J PATRONUL DILKI. Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL DXLKI. Ref. Soar. Ap. Soar. Octomv. Octomv. _ _ ~~ ||Ore m Qre. m. Octomv. Octomv. Ore. m. Ore. m. 13 25 Duminică. Mart. Carp și Papii. @ 6 51 5 9 17 29 Joi. Profetul Osic. 6 57 5 S 14 6 Luni (I) Cuvioasa Paraschiva. 1 6 53 5 7 18 30 Vineri . Apost. Evang. Luca. 7 0 50 13 27 Marți. _ Martirul Luchian. ii 6 54 5 6 19 31 Sâmbătă. Profetul Ioil. I 1 4= 59 ________________________Mercuri._____ Martirul Loghin. 6 56 5 4 20 Noe. 1 Duminică. Marele Martir Artemie. 7 2 4 58 Revista Enternă. FRANȚA. Polemica care alimentează in acest moment jurnalele franceze descopere in toată întinderea sa imbucățirea partidelor monarhice și nevoia pentru dănsele ca și pentru guvern de a eși din incurcala in care toți se agitează fără a produce nimic. Foile din centrul drept și din cel stâng se incearcă a reveni la o fusiune. Ducele Decazes, ministru din afară suindu-se pe scaunul preșidențial al consiliului general din gironda, a rostit un discurs care poate fi interpretat ca o mână întinsă oamenilor moderați din stănga-Intre soluțiunele care s’ar putea presenta până la deschiderea Adunărei, este una care ar avea de scop constituirea definitivă a republicei, lăsănd însă să subsiste Adunarea actuală pănă la espirarea puterilor mareșalului Mac-Mahon. Totuși republica odată constituită, Adunarea se va desbraca de autoritatea de care se bucură acum și va funcționa numai ca putere legislativă. „ Times “ publică o depeșă din Paris datată din 22 octomvrie, in care spune că prințul de Bismark ar avea intenție de a presenta o notă guvernului francez spre a sprijini nota ambasadorului spaniol, in caz cănd nici o măsură nu se va fi luat pentru a satisface cererile Spaniei, pănă la sfârșitul lui octomvrie. Acest vuet nu pare intemeeat, fără numai dacă și o altă putere nu s’ar uni cu Germania, in această cestiune. GERMANIA. De căteva zile era vorba prin jurnale de un vas de resbel german, Arcona, care ar fi somat pe autoritățile insulilor Samoa ca să plătească despăgubire dată colonilor germanii in urmarea unor violențe ce li s’au făcut. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ publică asupra acestei cestiuni o comunicare autentică, din care rezultă că despăgubirele de care e vorba fusese promise de insulari incă din 1872, și să plătise numai o parte neînsemnată. Suma se ridică la 15,000 dolari, din care o a treia parte a fost plătită la ivirea vasului „Arcona.“ Pentru celelalte două părți s’a dat două trate, una plătitoare in 1875 și alta in 1876. Representantul guvernului insular a recunoscut, zice foaea germană, legitimitatea reclamației căpitanului de pe „Arcona“ și ia mulțumit pentru sentimentele de dreptate și de bunăvoință de care a dat dovezi in această împrejurare. Din partea sa, căpitanul a asigurat că intorcăndu-se in Germia va sprijini inapoirea unei părți din despăgubire . Plângerea civilă presentată de contele d’Arnim cere ca statul să fie indatorit de a dovedi drepturile sale de propietate asupra documentelor de care e acuzat că le-a indosit. Tribunalul a declarat că această plângere nu este admisibilă. Cestiunea va fi supusă unei juridicțiuni superioare. Bugetul pentru departamentul de resbel pe 1875 a fost comunicat consiliului federal. Cheltuelele se urcă la 320 milioane de maree imperiale, cu 51 milioane mai mult decât anul trecut. In această sporire se cuprinde o cheltueală extraordinară de 6,800,000 de maree care nu se va mai repeta. i) Corespondența provincială“ vorbind de declararea făcută de către delegații conferenței din Bruxela, observează că guvernul imparatului Wilhelm, care, de la inceput, a afirmat toate simpatiile sale pentru nobilele intenții ale împăratului Alexadru, și s’a grăbit de a conlucra la realizarea lor, s’a pus, in proectul de lege asupra landsturm-ului (ridicarea gloatelor), pe tărâmul conferenței din Bruxela. De aceea, adauge numita foae, in viitor guvernul german va proba in orice ocazie că împărtășește intențiile guvernului rusesc, și va intinde măna împăratului Alexandru spre a contribui la realizarea a orice idee mare. TURCIA. Un conflict intre Turci și Montenegrini s’a intămplat zilele aceste pe frontierele Muntenegrului. In 21 octomv, un turc a fost ucis in Podgorița tot de către un supus turc. Cu toate acestea Turcii au sărit asupra Montenegrilor întruniți in tărg și uciseră mai mulți din trănșii. Astfel au fost omoriți arhimandritul monastirei Piperi, 17 montenegrini și căteva femei. Montenegrinii nu erau înarmați. Guvernul principatului a luat toate măsurele spre a potoli neorănduelele. El va cere guvernului turcesc o anchetă aspră. Intartarea este la culme. Turcii au continuat omorurile împrejurul Podgoriței. Opt Montenegrini din Zeta și mai mulți Saxoni ce locuesc acolo au fost uciși, turcii au aprins satul Calinge. Creștinii fug in munții SPANIA. Cartiștii au părăsit provinciile Alicante și Murcia. Don Alfons a încercat din nou de a trece Ebrul, dar a fost impedicat. El este urmărit cu multă activitate: licitațiune la acest oficiu pentru daramaria și construirea latrinelor de la dughenele Statului din strada Sf. Vineri, pendinte de biserica Sf. Neculai Domnesc, se publică spre știință. Prefectura județului Dorohoiu. No. 6298. In comuna Broscauții plasa Coșula acest județiu, găsinduse de pripas, c capă in păr murgă, coama, coada negre, pantanoagă de toate patru picioarele, custe in frunte, brează pe bot și chioară de ochi, se publică terminul de șase lui conform legei poliției rurale, spre ivirea proprietarului acelei vite, carele să se presinte cu probe legale la primăria respectivă, spre a-și primi menționata vită, căci după espirarea terminului indicat, se va vinde limitativ in profitul casei comunale. No. 6301. Pe teritorul comunei Broscauții din plasa Coșula acest județ s’au găsit de pripas 2 vite cai mici de trap din care unul in păr negru, coama coada neagră, la pulpa piciorului de dinapoi mușcat de lup, și altul in păr deriș, coama coada deriși cu stea in frunte, pantanog de picioarele de dinapoi iar la cele de dinainte numai la chișiță, cozile retezate la amândoi, se publică dar aceasta spre cunoștința proprietarului, carele in termin de 6 luni conform legei poliției rurale să se prezinte la Primăriea de Broscăuți spre a’și priimi caii, căci la caz contrariu se vor vinde in profitul comunei unde s’au pripășit. No. 6338. Pe teritorul comunei Corlătenii din plasa Coșula acest județiu, au picat de pripas un juncan in păr hulub, coarnele țapoșe cam greblișe, se publică terminul de 6 luni prescris de legea poliției rurale, pentru deșteptarea păgubașului, carele ia lăuntrul acestui termin să se presinte cu dovezi legale la Primăria de Corlăteni, spre a’și priimi menționata vită, căci la din contra, se va vinde licitativ in profitul comunei unde sau pripășit. Prefectura județului Fălciu. No. 9012. Pentru darea in antrepriză a facerii mai multor obiecte necesare bolnavilor din spital, in ziua de 24 curent, urmând a se ține licitație in camera comitetului permanent al acestui județ, se anunță aceasta spre cunoștința publică. Prefectura județului Neamțu. No. 15047. Conform cu decisiunea comitetului permanent județian, se publică ca amatorii de a ocupa postul de medic veterinar la acest județ cu salar de 250 lei noi pe lună, să adreseze declarațiunele d-lor la comitetul permanent, pănă in ziua de 25 Octomvrie, arătând și actele de dreptul ce posedă, și autoritatea de a ocupa asemenea post. Prefectura județului Vaslui. ? , No. 9465. Fiind necesitate a se cunoaște dacă d. Iosip Nusem, ce voește a deschide stabiliment de crâșmă in orașul Vaslui nu este căzut in vreo causă corecțională tras inaintea vreunui Tribunal pentru bănueli de crimi. Sunt rugate toate autoritățile respective ca cunoscând pe numitul căzut in asemine categorie se facă cunoscut acestui oficiu pănă in termin de 40 zile de la data presentei publicațiuni. Casieria Generala a județului Iași. No. 6221. Fiindcă la terminul de 10 curent nu s’au putut efectua vânzarea averei sequestrată de la d. I. Rafailovici spre Îndestularea Statului cu suma de lei 914 ce datorește din chiria dughenii No. 494 a T-rei Trei Erarhi și care avere se compune din următoarele obiecte: 1) Un scrin de ulm cu patru saltare. 2) Un dulap de ulm cu patru glamuri. 3) Un biurou de ulm cu 5 saltare. 4) Una canape îmbrăcată cu rips de lănă. 5) Șase scaune de ulm imbracate cu rips. 6) Doue gardicope de ulm. 7) Un ceasornic de părete. 8) Una oglindă mare cu privazurile poliite. 9) Una lampă de părete cu globul de sticlă. 10) Una masă rotundă imbracată cu mahon. 11) Patru privazuri mari cu privazurile poliite. 12) Una toaletă de masă. 13) Trei sfeșnice de alamă. 14) Una perde de tulpan cu privazurile de lemn poliit. Se publică din nou termin pentru vânzarea acestor obiecte pentru ziua de 25 Octomvrie curent cu deșteptare că licitațiunea urmează a se efectua in piața Sf. Spiridon iar adjudecațiunea se va face asupra persoanei ce ar oferi prețul cel mai avantajos numerănd și costul lor. Primăria Municipiului Iași. Findcă in ziua de 10 ale curentei luni cănd după cele publicate prin foaea No. 107 urma a se ține licitațiune pentru dare antreprisă a construirei din nou a unui podeț de lemn pe șoseaa Albineț nu s’a presentat concurenți, iar consiliul comunal cărue in ședința de la 12 luna presentă am supus declarațiunea făcută de d. Dimitrie Neculau că lasă căte 15% din suma devisului, s-a decis a se mai face o încercare de licitațiune in termin de 10 zile. Pe expusa bază se publică acest nou termin care va fi la 24 ale curentei luni, oarele 12 meridiane, și se invită pe toți amatorii de a se angaja cu esecutarea lucrării acelui podeț, ca atunci să se presinte la Primărie cu garanție provisorie de 110 lei noi spre a pute concura. Primar: N. Gane. Secretar: D. Antonescu. Biuroul I. p. Șef, Florescu. No. 9103. 1874 Octomv. in 16. LISTA De numerar vitelor mari și mici tete la măcelăriele din urba Iași pentru consumație in cursul lunei Septemvrie espirat. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 9879. Conform adresei No. 21456, administrației domeniilor și pădurilor Statului, la 1 Noemvrie urmând a se ține din nou S8 *1 S si I ^ I £ ^ Bj Es___ 405 1200 23 „ 1628 19 . 1038 355 1412 I P. Primar, I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Șef, Mihailescu. Biuro al IV-lea. No. 9106. 1874 Octomvre 16. Urmând a se da in întreprindere reparațiunea necesară la casele bisericei supra nu F OI LETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Cel care voește se-și piarde pe dușmanul seu il lovește in umbră. La poarta palatului inchisitorial este o cutie pecetluită, ce are forma unei cutii pentru scrutin. Acolo se duc de pun calomniele contra oricărui individ căruia ii voesc moartea. In fine de la această cutie pleacă toate nenorocirile ce tulbură omenirea, necinstește dreapta judecată, și face pentru totdeauna înspăimântător numele aceluia ce au fondat acest tribunal infricoșat. Fii bine încredințat că nenorocirea ta ți-au pricinuit’o chiar acest guvernor căruia tu ii dai numele de amic. Spusele arestantului don Sancho, pătrunsă de durere pe junele Portuches, el se vedea despărțit, și poate pentru totdeauna de obectele ce ii erau scumpe, cu toate acestea dulcea speranță veni pentru un moment de’l liniști puțin. El se găndia că dacă nu’l mai vede revenind, generalul Spinola va alerga la Lisabona, și că va fi cu neputință ca guvernorul se nu’i dee ajutor la scoaterea lui. Clopotul inchisorei vesti tuturor locuitorilor ei oara când trebuia a li se împărți mâncarea zilei. Temnicerii intrară urmați de cănii lor cei mari. Vitetul tevoarelor făcu pe Florestan se tresară. Vederea acestor oameni, a căror față mojicoasă părea a anunța resburarea și moartea, isprăvi ar îngheța de groază Gudurăturile cele multe a unuia dintre cănii ce formau escorta impărțitorilor de mâncare il scoasă din starea in care era. Florestan, fiind in mirare de gudurăturile acestui dobitoc credincios, ilinduioșă oarecum, și începu și el se’l neteziască, și tot netezindu’l il recunoscu că cu doi ani inainte fusesă a lui. El il crescusă de mic și’l perdusă prin Lisabona, odată cănd șezură acolo o lună. In zadar se încercă temnicerul ca se poată scoate pe Cerber din închisoare. Acest căne, care’l invățasă a i se supune, acum nu’i mai cunoștea glasul. El se culcă la picioarele celui d’intăiu stăpân, iși arătă dinții la celalt, și cu nimic nu’l putea face se’și părăsiască locul ce i’l hotărna din nou instinctul și fidelitatea sa. Drace! zisă grosolanul, iată ceva poșnaș! cum se intemplă ca Cerber, care este groaza arestanților, se fie atăt de blănd pentru d-ta A! continuă el, jur pe marele inchisitor, că dacă mi-aș asculta numai măniea mea, l’ași ucide chiar dinaintea ochilor d-tale.—Pentru ce? zisă Florestan, care tremura pentru vieața acestui dobitoc. Căt te-au costat acest căne?—M’au costat numai munca de a’l învăța se meargă cu mine prin închisori; trebue se știi că e un drac de căne pentru că toți arestanții ii știu de frică. Ei bine reluă Florestan, acest dobitoc este al meu, purtarea lui iți dovedește. In această pungă, ea conține mai mulți bani de aur, și lasă’mi mie acest căne căci sunt sigur că de acum inainte nu te va mai servi, și dacă’l vei sili ca se iasă de aici va sta numai la ușă. In fine interesul mai mult de căt mila hotărî pe temnicer, și dobitocul deveni și el tovarășul tuturor acestor nenorociți. Erau cincisprezece zile de cănd Florestan era închis, cănd intr’o noapte venise iie pe acei ce erau cu densul afară de don Sanche. Căt de îngrozitor ln acest moment cănd ii văzu plecând, vai , el putea să le zică un adieo pentru vecinicie. A treia zi ii spusă un temnicer că toți peri să intr’un auto-da-fe. Vai bietul june se așteptă și el la o aseminea soartă, și fără de măngăelile și speranța ce ii da tovarășul seu de închisoare, el poate ar fi perit de covârșitoarea sa durere. Amicul meu, ii zicea acest nobil arestant, noi suntem lipsiți de slobozenie; dar cred că politica prigonitorului nostru va impedeca de a ne duce dinaintea judecătorilor, căci amândoi am vorbi contra lui; și deși inchisitorii sunt mai toți niște fără de lege, totu’și cănd un învinovățit cheamă pe cineva, ei sunt siliți ca se’l face pe acela se apară, și trebue să te gândești că Fernando nu’i atăt de prost pentru ca se iese să ne judece. Dar nu tăgăduiesc, că aici putem petrece mulți ani. Cum se poate întrebă Florestan, oare nu este vreun chip ca se putem îndupleca pe păzitori?—Ei! ce poți aștepta de la aceste suflete ce fac totul pentru interes, cănd ești iară bani?—Cănd am sosit aici, mi-au luat totul ce aveam pe lăngă mine, aveam căteva inele de preț, și mi le-au smuls și acele. Adamicul meu, adaogi el, nu știu cum se face de ți-au lasat punga cu care ți-ai plătit cânele; dacă ți-aș fi putut vorbi in acel moment, ți-aș fi zis: păstreaza’ți aurul, el poate să ne deschidă ușele inchisorei.* Ce 1reluă Florestan, crezi că am fi putut cumpără pe oamenii ce ne păzesc?—Nu te mai indoi despre aceasta, amicul meu. Dacă e așa, reluă junele, atunci mulțumesc cerului de graba cea mare cu care m’au condus in această temniță. Aveam asupra mea 200 de galbeni de aur pe care trebuia se’i depun la un juvaergiu din partea generalului, pentru niște diamante ce le alesesă și pe care trebuea să le iea: acestea erau un dar pe care vopsi, zicea el, să le dea nepoatei sale inainte de a pleca. Poate această sumă va fi de ajuns la scaparea noastră. In deșert se mai bucurau ei că in curând vor fi slobozi: singurul om ce l’ar fi putut smolni pentru bani, era acela care ii vânduse cânele, dar desplăcead ingrijitorului temniței, pentru că era mai puțin nesimțitor decăt cei alți la nenorocirea arestanților, fu alungat și înlocuit de cătră una din acele ființe pentru care nimic nu este sănt, căci câte rugăminți au fost nevoiți se intrebuințeze amândoi arestanții pentru ca se invoiască lui Florestan de ași păstră pe credinciosul seu amic. Intr’o zi, nenorocitul amant al Celinei era cufundat in desperarea cea mai posomorâtă și’și ruga moartea, don Sanche ii luă cu dragoste măna: Florestane, ii zisă el, adevăratul curaj stă in a’și suferi muncele; și omul care știe se infrunteze nenorocirea ce nu au meritat’o, este de o potrivă cu vitejii. Vai adăogi el, cănd ai fi încercat cu mine toate nenorocirile ce le mai poate indura un slab muritor, ți-aș zice: fii mai mare de către striștea, și fă ca nedreapta soartă se roșiască de lucrarea ei. Dar mai intéiu ascultă-mă și pe mine, și pe urmă tu vei vedea dacă sunt de plâns sau nu.