Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-18 / nr. 113

R­evista Internă, împărțirea steagurilor s’a făcut cu mare solemnitate la 14 pe câmpul de la Bă­­neasa. Această ceremonie militară a fost favorizată de un timp frumos, so­lemnitatea s’a început la 12 ore, încă de cu noapte câmpul Bâneasa era aco­perit de oameni. O largă estradă împo­dobită cu steaguri să ridica in mijlocul câmpiei; la dreapta ei era reservat spa­țiul pentru împărțirea steagurilor. După ce trupele ocupară spațiul menit pentru inșirarea lor și invitații iși luară locurile lor pe tribună, s-a desfășurat steagurile și trimbițele dădură semnalul inceperei acestei serbări. La 12 oare sunt se văzu sosind trăsura domnească in care se afla M. S. Doamna întovărășită de trei doamne de onoare. La drepta călăria principele și îndată după trăsura de gală o suită strălucitoare. Domnul și Doamna s’au oprit la locul menit pentru bine­cuvân­­tarea steagurilor; alte M. M L. L. au fost intimpinate de Mitropolitul țârei, de ofi­țerii streini și de alți funcționari înalți. Să făcu apoi serviciul Dumnezeesc și în­dată împărțirea steagurilor. Măria Sea Domnul pronunță căte­va cuvinte: Stea­gurile imp­ăr­țite, purtătorii lor s’au in­tors la regimentele lor respective. După a­­ceasta Domnul și Doamna se așazară in fața tribunei reservate pentru invitați a­­vând pe ofițerii turci imediat la stânga lor. Atunci s’a inceput marșul trupelor. Vineri, 11 Octombre curent, M. S. Do­mnitorul a bine-voit a întruni la prănz pe D-nii: Morris, colonel de stat-major englez; de Nagy, colonel de stat-major austro-ungar; Asis­ Bey, colonel de arti­leria otoman; Gr. Bobrikoff, colonel de stat-major rus; Tihomir Nicolici, locote­­nent-colonel de artileria serbă­ major de Stenthe Fink, din marele stat-major ge­neral prusian; de Tor­cy, căpitan de stat­­major francez, G. Duca și Ciolac Antici, majori in armata sârbă; Osman­ Bey, ma­jor de stat-major otoman; Topalovici, că­pitan de stat-major sârb și pe D. loco­tenent-colonel Salimen, orânduit spre pri­mire pe lângă acești D-ni ofițeri streini in miste. D. Președinte al consiliului cu D-nii miniștri au luat parte la acest prănz. Circulara D-lui ministru al justiției către preșe­dinții curților și tribunalelor din țară. Domnule președinte, D. ministru al afacerilor străine, prin adresa No. 9303, se informează că D. Danieli Effendi, fost prim secretar al le­­gațiunii Turciei la Roma, fiind numit de înalta Poartă represintante al Turciei la Brăila, in locul D-lui Hussein Hami E­­ffendi, Măria Sa Domnitorul, in urma ra­portului acelui minister, a bine-voit a da execuatorul de rigoare pentru recunoa­șterea D-lui Danieli Effendi in sus indi­cata cualitate. Se comunic­ează aceasta, spre știința și norma D-voastre, precum și a autori­tăților dependințe. Ministru. A. Lahovari. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. PREȚUL ABONAMENTULUIî Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. A­pare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;— Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. R@dactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIE­ NATIONALE. ANUNCIURI Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nef­ancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luci 26 franci. Abonamentele și arunciu­ile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. ____________________________ C­ALENDARUL. SEP­T­A M­ANEI. StU vech­iu. Stil nou. DIOA. J PATRONUL D­I­L­K­I.­­­ Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. PATRONUL DXLKI. Ref. Soar. Ap. Soar. Octomv. Octomv. _ _ ~~ ||Ore m Qre. m. Octomv. Octomv. Ore. m. Ore. m. 13 25 Duminică. Mart. Carp și Papii. @ 6 51 5 9 17 29 Joi. Profetul Osic. 6 57 5 S 14­­ 6 Luni (I) Cuvioasa Paraschiva. 1 6 53 5 7 18 30 Vineri . Apost. Evang. Luca. 7 0 5­0 13 27 Marți. _ Martirul Luchian. ii 6 54 5 6 19 31 Sâmbătă. Profetul Ioil. I 1 4= 59 ________________________Mercuri._____ Martirul Loghin.­­ 6 56 5 4 20 Noe. 1 Duminică. Marele Martir Artemie. 7 2 4 58 Revista Enternă. FRANȚA. Polemica care alimentează in acest moment jurnalele franceze descopere in toată întin­derea sa imbucățirea partidelor monarhice și nevoia pentru dănsele ca și pentru guvern de a eși din incurcala in care toți se agitea­­ză fără a produce nimic. Foile din centrul drept și din cel stâng se incearcă a reveni la o fusiune. Ducele Decazes, ministru din afară suindu-se pe scaunul preșidențial al consiliului general din gironda, a rostit un discurs care poate fi interpretat ca o mână întinsă oamenilor moderați din stănga-Intre soluțiunele care s’ar putea presenta până la deschiderea Adunărei, este una care ar avea de scop constituirea defi­nitivă a re­­publicei, lăsănd însă să subsiste Adunarea actuală pănă la espirarea puterilor mareșa­lului Mac-Mahon. Totuși republica odată cons­tituită, Adunarea se va desbraca de­ autoritatea de care se bucură acum și va funcționa nu­mai ca putere legislativă. „ Times “ publică o depeșă din Paris data­tă din 22 octomvrie, in care spune că prin­țul de Bismark ar avea intenție de a presen­ta o notă guvernului francez spre a sprijini nota ambasadorului spaniol, in caz cănd nici o măsură nu se va fi luat pentru a satisface cererile Spaniei, pănă la sfârșitul lui octom­vrie.­­ Acest vuet nu pare intemeeat, fără numai dacă și o altă putere nu s’ar uni cu Germania, in această cestiune. GERMANIA. De căteva zile era vorba prin jurnale de un vas de resbel german, Arcona, care ar fi somat pe autoritățile insulilor Samoa ca să plătească despăgubire dată colonilor germanii in urmarea unor violențe ce li s’au făcut. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ publică asupra acestei cestiuni o comunicare autenti­că, din care rezultă că despăgubirele de care e vorba fusese promise de insulari incă din 1872, și să plătise numai o parte neînsem­nată. Suma se ridică la 15,000 dolari, din care o a treia parte a fost plătită la ivirea vasului „Arcona.“ Pentru celelalte două păr­ți s’a dat două trate, una plătitoare in 1875 și alta in 1876. Representantul guvernului in­sular a recunoscut, zice foaea germană, le­giti­mita­tea reclama­ției căpitanului de pe „Ar­cona“ și ia mulțumit pentru sentimentele de dreptate și de bună­voință de care a dat do­vezi in această împrejurare. Din partea sa, căpitanul a asigurat că intorcăndu-se in Ger­­mia va sprijini inapoirea unei părți din des­păgubire . Plângerea civilă presentată de contele d’Ar­­nim cere ca statul să fie indatorit de a do­vedi drepturile sale de propietate asupra do­cumentelor de care e acuzat că le-a indosit. Tribunalul a declar­at că această plângere nu este admisibilă. Cestiunea va fi supusă unei juridicțiuni superioare. Bugetul pentru departamentul de resbel pe 1875 a fost comunicat consiliului federal. Cheltuelele se urcă la 320 milioane de maree imperiale, cu 51 milioane mai mult decât a­­nul trecut. In această sporire se cuprinde o cheltueală extraordinară de 6,800,000 de maree care nu se va mai repeta. i) Corespondența provincială“ vorbind de declararea făcută de către delegații conferen­­ței din Bruxela, observează că guvernul im­­­paratului Wilhelm, care, de la inceput, a a­­firmat toate simpatiile sale pentru nobilele intenții ale împăratului Alexadru, și s’a gră­bit de a conlucra la realizarea lor, s’a pus, in proectul de lege asupra land­sturm-ului (ridicarea gloatelor), pe tărâmul conferenței din Bruxela. De aceea, adauge numita foae, in viitor guvernul german va proba in orice ocazie că împărtășește intențiile guvernului rusesc, și va intinde măna împăratului Ale­xandru spre a contribui la realizarea a ori­ce idee mare. TURCIA. Un conflict intre Turci și Montenegrini s’a intămplat zilele aceste pe frontierele Muntene­­grului. In 21 octomv, un turc a fost ucis in Podgorița tot de către un supus turc. Cu toate acestea Turcii au sărit asupra Monte­­negrilor întruniți in tărg și uciseră mai mulți din trănșii. Astfel au fost omoriți arhimandritul mo­­nastirei Piperi, 17 montenegrini și căteva femei. Montenegrinii nu erau înarmați. Gu­vernul principatului a luat toate măsurele spre a potoli neorănduelele. El va cere guvernu­lui turcesc o anchetă aspră. Intartarea este la culme. Turcii au continuat omorurile îm­prejurul Podgoriței. Opt Montenegrini din Ze­­ta și mai mulți Saxoni ce locuesc acolo au fost uciși, turcii au aprins satul Calinge. Creștinii fug in munții SPANIA. Cartiștii au părăsit provinciile Alicante și Murcia. Don Alfons a încercat din nou de a trece Ebrul, dar a fost impedicat. El este urmărit cu multă activitate: licitațiune la acest oficiu pentru daramaria și construirea latrinelor de la dughenele Sta­tului din strada Sf. Vineri, pendinte de bi­serica Sf. Neculai Domnesc, se publică spre știință. Prefectura județului Doroh­oiu. No. 6298. In comuna Broscauții plasa Co­­șula acest județiu, găsinduse de pripas, c capă in păr murgă, coama, coada negre, pan­­tanoagă de toate patru picioarele, cu­ste in frunte, brează pe bot și chioară de ochi, se publică terminul de șase lui conform legei poliției rurale, spre ivirea proprietarului a­­celei vite, carele să se presinte cu probe le­gale la primăria respectivă, spre a-și primi menționata vită, căci după espirarea termi­­nului indicat, se va vinde lim­itativ in pro­fitul casei comunale. No. 6301. Pe teritorul comunei Broscauții din plasa Coșula acest județ s’au găsit de pripas 2 vite cai mici de trap din care unul in păr negru, coama coada neagră, la pulpa piciorului de dinapoi mușcat de lup, și altul in păr deriș, coama coada deriși cu stea in frunte, pantanog de picioarele de dinapoi iar la cele de dinainte numai la chișiță, cozile retezate la amândoi, se publică dar aceasta spre cunoștința proprietarului, carele in ter­min de 6 luni conform legei poliției rurale să se prezinte la Primăriea de Broscăuți spre a’și priimi caii, căci la caz contrariu se vor vinde in profitul comunei unde s’au pripășit. No. 6338. Pe teritorul comunei Corlătenii din plasa Coșula acest județiu, au picat de pripas un juncan in păr hulub, coarnele ța­­poșe cam greblișe, se publică terminul de 6 luni prescris de legea poliției rurale, pentru deșteptarea păgubașului, carele ia lăuntrul a­­cestui termin să se presinte cu dovezi legale la Primăria de Corlăteni, spre a’și priimi menționata vită, căci la din contra, se va vinde licitativ in profitul comunei unde sau pripășit. Prefectura județului Fălciu. No. 9012. Pentru darea in antrepriză a facerii mai multor obiecte necesare bolna­vilor din spital, in ziua de 24 curent, ur­mând a se ține licitație in camera comite­tului permanent al acestui județ, se anunță aceasta spre cunoștința publică. Prefectura județului Neamțu. No. 15047. Conform cu decisiunea comi­tetului permanent județian, se publică ca a­­matorii de a ocupa postul de medic veteri­nar la acest județ cu salar de 250 lei noi pe lună, să adreseze declarațiunele d-lor la comitetul permanent, pănă in ziua de 25 Octomvrie, arătând și actele de dreptul ce posedă, și autoritatea de a ocupa asemenea post. Prefectura județului Vaslui. ? , No. 9465. Fiind necesitate a se cunoaște dacă d. Iosip Nusem, ce voește a deschide stabiliment de crâșmă in orașul Vaslui nu este căzut in vre­o causă corecțională tras inaintea vre­unui Tribunal pentru bănueli de crimi. Sunt rugate toate autoritățile respec­tive ca cunoscând pe numitul căzut in ase­­mine categorie se facă cunoscut acestui ofi­­ciu pănă in termin de 40 zile de la data presentei publicațiuni. Casieria Generala a județului Iași. No. 6221. Fiind­că la terminul de 10 cu­rent nu s’au putut efectua vânzarea averei sequestrată de la d. I. Rafailovici spre În­destularea Statului cu suma de lei 914 ce datorește din chiria dughenii No. 494 a T-rei Trei­ Erarhi și care avere se compune din următoarele obiecte: 1) Un scrin de ulm cu patru saltare. 2) Un dulap de ulm cu patru glamuri. 3) Un biurou de ulm cu 5 saltare. 4) Una canape îmbrăcată cu rips de lănă. 5) Șase scaune de ulm imbracate cu rips. 6) Doue gardicope de ulm. 7) Un ceasornic de părete. 8) Una oglindă mare cu privazu­rile poliite. 9) Una lampă de părete cu glo­bul de sticlă. 10) Una masă rotundă imbra­­cată cu mahon. 11) Patru privazuri mari cu privazurile poliite. 12) Una toaletă de masă. 13) Trei sfeșnice de alamă. 14) Una perde de tulpan cu privazurile de lemn poliit. Se publică din nou termin pentru vânzarea acestor obiecte pentru ziua de 25 Octom­vrie curent cu deșteptare că licitațiunea urmează a se efectua in piața Sf. Spiridon iar adjudecațiunea se va face asupra per­soanei ce ar oferi prețul cel mai avantajos numerănd și costul lor. Primăria Municipiului Iași. Find­că in ziua de 10 ale curentei luni cănd după cele publicate prin foaea No. 107 urma a se ține licitațiune pentru dare­­­ an­­treprisă a construirei din nou a unui podeț de lemn pe șoseaa Albineț nu s’a presentat concurenți, iar consiliul comunal cărue in ședința de la 12 luna presentă am supus de­­clarațiunea făcută de d. Dimitrie Neculau că lasă că­te 15% din suma devisului, s-a decis a se mai face o încercare de licitațiune in termin de 10 zile. Pe expusa bază se publică acest nou termin care va fi la 24 a­le cu­rentei luni, oarele 12 meridiane, și se invită pe toți amatorii de a se angaja cu esecuta­­rea lucrării acelui podeț, ca atunci să se presinte la Primărie cu garanție provisorie de 110 lei noi spre a pute concura. Primar: N. Gane. Secretar: D. Antonescu. Biuroul I. p. Șef, Florescu. No. 9103. 1874 Octomv. in 16. LISTA De numerar vitelor mari și mici t­ete la măcelăriele din urba Iași pentru consumație in cursul lunei Septemvrie espirat. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 9879. Conform adresei No. 21456, ad­ministrației domeniilor și pădurilor Statului, la 1 Noemvrie urmând a se ține din nou S­8 *1 S s­i I ^ I £ ^ Bj Es___ 405 1200 23 „ 1628 19 . 1038 355 1412 I P. Primar, I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Șef, Mihailescu. Biuro al IV-lea. No. 9106. 1874 Octomvre 16. Urmând a se da in întreprindere repara­­țiunea necesară la casele bisericei supra nu­ F OI LET­O­N. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Cel care voește se-și piarde pe dușmanul seu il lovește in umbră. La poarta palatului inchisitorial este o cutie pecetluită, ce are forma unei cutii pentru scrutin. Acolo se duc de pun calomniele contra ori­cărui individ căruia ii voesc moartea. In fine de la această cutie pleacă toate nenorocirile ce tulbură o­­menirea, necinstește dreapta judecată, și face pentru tot­dea­una înspăimântător numele aceluia ce au fondat acest tribunal infricoșat. Fii bine încredințat că nenorocirea ta ți-au pricinuit’o chiar acest guvernor căruia tu ii dai numele de amic. Spusele arestantului don Sancho, pătrunsă de durere pe junele Portuches, el se vedea despărțit, și poate pentru tot­dea­una de o­­bectele ce ii erau scumpe, cu toate acestea dulcea speranță veni pentru un moment de’l liniști puțin. El se găndia că dacă nu’l mai vede reve­nind, generalul Spinola va alerga la Lisabo­na, și că va fi cu neputință ca guvernorul se nu’i dee ajutor la scoaterea lui. Clopotul inchisorei vesti tuturor locuitori­lor ei oara când trebuia a li se împărți mân­carea zilei. Temnicerii intrară urmați de că­nii lor cei mari. Vitetul tevoarelor făcu pe Florestan se tresară. Vederea acestor oa­meni, a căror față mojicoasă părea a anun­ța resburarea și moartea, isprăvi ar îngheța de groază Gudurăturile cele multe a unuia dintre că­nii ce formau escorta impărțitorilor de mân­care il scoasă din starea in care era. Florestan, fiind in mirare de gudurăturile acestui dobitoc credincios, il­induioșă oare­cum, și începu și el se’l neteziască, și tot ne­­tezindu’l il recunoscu că cu doi ani inainte fusesă a lui. El il crescusă de mic și’l perdusă prin Li­sabona, odată cănd șezură acolo o lună. In zadar se încercă temnicerul ca se poa­tă scoate pe Cerber din închisoare. Acest căne, care’l invățasă a i­ se supune, acum nu’i mai cunoștea glasul. El se culcă la picioa­rele celui d’intăiu stăpân, iși arătă dinții la cel­alt, și cu nimic nu’l putea face se’și pă­­răsiască locul ce i’l hotărna din nou instinc­tul și fidelitatea sa. Drace! zisă grosolanul, iată ceva poșnaș! cum se intemplă ca Cerber, care este groaza arestanților, se fie atăt de blănd pentru d-ta A! continuă el, jur pe marele inchisitor, că dacă mi-aș asculta numai măniea mea, l’ași ucide chiar dinaintea ochilor d-tale.—­Pentru ce? zisă Florestan, care tremura pentru vi­eața acestui dobitoc. Căt te-au costat acest căne?—M’au costat numai munca de a’l în­văța se meargă cu mine prin închisori; tre­­bue se știi că e un drac de căne pentru că toți arestanții ii știu de frică. Ei bine­ reluă Florestan, acest dobitoc este al meu, purtarea lui iți dovedește. I­n a­­ceastă pungă, ea conține mai mulți bani de aur, și lasă’mi mie acest căne căci sunt si­gur că de acum inainte nu te va mai servi, și dacă’l vei sili ca se iasă de aici va sta numai la ușă. In fine interesul mai mult de căt mila ho­tărî pe temnicer, și dobitocul deveni și el to­varășul tuturor acestor nenorociți. Erau cinci­spre­zece zile de cănd Florestan era închis, cănd intr’o noapte veni­se iie pe a­­cei ce erau cu densul afară de don Sanche. Căt de îngrozitor ln acest moment cănd ii văzu plecând, vai , el putea să le zică un a­­dieo pentru vecinicie. A treia zi ii spusă un temnicer că toți pe­­ri să intr’un auto-da-fe. Vai­ bietul june se așteptă și el la o a­­seminea soartă, și fără de măngăelile și spe­ranța ce ii da tovarășul seu de închisoare, el poate ar fi perit de covârșitoarea sa du­rere. Amicul meu, ii zicea acest nobil arestant, noi suntem lipsiți de slobozenie; dar cred că politica prigonitorului nostru va impedeca de a ne duce dinaintea judecătorilor, căci amân­doi am vorbi contra lui; și de­și inchisitorii sunt mai toți niște fără de lege, totu’și cănd un învinovățit cheamă pe cine­va, ei sunt si­liți ca se’l face pe acela se apară, și trebue să te gândești că Fernando nu’i atăt de prost pentru ca se iese să ne judece. Dar nu tă­găduiesc, că aici putem petrece mulți ani. Cum se poate­ întrebă Florestan, oare nu este vre­un chip ca se putem îndupleca pe păzitori?—Ei! ce poți aștepta de la aceste suflete ce fac totul pentru interes, cănd ești iară bani?—Cănd am sosit aici, mi-au luat totul ce aveam pe lăngă mine, aveam căteva inele de preț, și mi le-au smuls și acele. Ad­­amicul meu, adaogi el, nu știu cum se face de ți-au lasat punga cu care ți-ai plătit cânele; dacă ți-aș fi putut vorbi in a­­cel moment, ți-aș fi zis: păstreaza’ți aurul, el poate să ne deschidă ușele inchisorei.* Ce 1­reluă Florestan, crezi că am fi putut cumpără pe oamenii ce ne păzesc?—Nu te mai indoi despre aceasta, amicul meu. Dacă e așa, reluă junele, atunci mulțumesc cerului de graba cea mare cu care m’au condus in această temniță. Aveam asupra mea 200 de galbeni de aur pe care trebuia se’i depun la un juvaergiu din partea generalului, pentru niște diamante ce le alesesă și pe care tre­buea să le iea: acestea erau un dar pe ca­re vopsi, zicea el, să le dea nepoatei sale ina­inte de a pleca. Poate această sumă va fi de ajuns la scaparea noastră. In deșert se mai bucurau ei că in curând vor fi slobozi: singurul om ce l’ar fi putut smolni pentru bani, era acela care ii vându­­se cânele, dar desplăcead ingrijitorului tem­niței, pentru că era mai puțin nesimțitor de­căt cei alți la nenorocirea arestanților, fu a­­lungat și înlocuit de cătră una din acele fi­ințe pentru care nimic nu este sănt, căci câ­te rugăminți au fost nevoiți se intrebuințeze amândoi arestanții pentru ca se invoiască lui Florestan de ași păstră pe credinciosul seu amic. Intr’o zi, nenorocitul amant al Celinei era cufundat in desperarea cea mai posomorâtă și’și ruga moartea, don Sanche ii luă cu dra­goste măna: Florestane, ii zisă el, adevăra­tul curaj stă in a’și suferi muncele; și omul care știe se infrunteze nenorocirea ce nu­ au meritat’o, este de o potrivă cu vitejii. Vai­ adăogi el, cănd ai fi încercat cu mi­ne toate nenorocirile ce le mai poate indura un slab muritor, ți-aș zice: fii mai mare de căt­re striștea, și fă ca nedreapta soartă se roșiască de lucrarea ei. Dar mai intéiu as­­cultă-mă și pe mine, și pe urmă tu vei ve­dea dacă sunt de plâns sau nu.

Next