Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-02-21 / nr. 20

ANUL VV lassi. Vineri 28 Fevruare 1875. 20. C­ALENDARU­L SEFTAMANEI. X) j o A. P1TÄOKU1 DUH j Res. Soar. Ap. Soar. Res. Soar, j Ap. Soar. Stil ve abțin. Stil nou. Martie. 4 5 6 7 CUR iE R U L" DE T Asul FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. PREȚUL ABONAMENTULUI;­­ași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase Iuni 6 lei noi;—Pe trai Iuni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Aducem la cunoștința onorabililor noș­tri lectori, se fim scuzați dacă nu-i pu­nem in curent de 12 zile de ceea ce se petrece in țară, aceasta e fără voia noa­stră, de vreme ce comunicațiele sunt in­trerupte din cauza zapadei, căzute mai in toată România. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCUR­ si VINERI. Redactiunea si Administratiunea In localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. ANUNCIURI, Rradul sau local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu in pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Faris9rue Drouot. 9. Exemplarul 40 bani. 6 28 5 32 PATRONUL CHEL Mart. Pamfilie. (lăs. de carne). Q­ Mart. Teodor Tiron. Părintele Leon, papa Romu­. Apostolii Arhipa. Ore. m. 6 35 6 34 6 33 6 31 Ore. m. 5 25 5 26 5 27 5 29 Fevruarie. 20 21 22 23 Stil vechia. Stil nou. E> I O A. Fevruarie. Fevruarie. 16 28 Duminică. 1í ! Mart. 1 Luni. 18 2 Marți. 19 3 Mercuri. IOre. m. Ore. m. 6 30 5 30 Revista Esternâ. ' ȘTIRI ULTIME. Franța in fine s’a dotat c’o constituțiune republicană. Proectul pentru organisarea le­gei puterilor publice s’a votat la Versailles prin 436 voturi, contra 362. O majoritate de 174 voturi. Discuțiunea s-a terminat prin protestări și răcnitele membrilor eczaltați a partidului ro­­ialist, in contra roialiștilor trecuți la repu­blică și chiar a președintelui Republicei care a votat această constituțiune. In urma ședinței din 25 a curentei, 70 de­putați din partidul moderat și centrul drept, cari n’au votat legile constituționale, s’au pre­­sentat la Mareșalul Mac-Mahon, pentru a’l asigura că ei sunt gata a da tot concursul lor guvernului său ca și’n trecut. S’a crezut că dacă n’a luat parte la votarea proectilor presentate aceasta a fost credința lor, ceea ce nu’i oprește a avea toată increderea ca și’n trecut in guvernul Mareșalului Mac-Ma­hon. Mareșalul si-a mulțumit pentru aceasta, ș’a esprimat părerea lui de rău, că conserva­torii s’a desbinat asupra legei constituționale și a exprimat tot­o­dată că e foarte fericit, că poate conta in ajutorul acestor deputați pen­tru viitor. Londra, 23 Fevr. Guvernul a acceptat in­­vitațiunea de a lua parte la espozițiea din Filadelfia in 876, și a numit pe D. Cunliffe Owen Director la muzeul de South-Kensing­­ton in calitate de comisar executiv. Ziarul „de Hour“ publică o depeșă din Berlin, cu data din 25 Fevr. unde zice că Germania și puterile protestante, vor protes­ta in contra abrogațiunei căsătoriei civile in Spania, fiind-că această măsură oprește pe protestanți de a pute contracta o căsătorie legală. D. Cadorna ministrul Italiei la Berlin, va fi chemat din postul său, fiind­că in discur­sul pronunțat cu ocasiunea mesei, ce s’a dat in folosul Ospitalului francez, ar fi zis câte­va cuvinte cam ne­plăcute pentru Germania. PARTEA OFICIALA, PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 1591. D-l Ministru de Finance prin telegrama din 19 c. incunoștiințănd că Adu­narea Deputaților au votat in acea zi, o le­ge pentru amănarea termenului arendărei mo­șiilor Statului, pe periodul de la 23 April 1876 și pănă la aceia zi și lună 1886. Se publică, că arendarea Moșielor, anunțată pen­tru ziua de 24 Fevruarie c., are a se amâna pentru alt termen. Prefectura Districtului Botoșani, No. 790. Pe teritorul comunei Gorbănești, plasa Miletin acest județ, pripășindu-se o va­că, la por porumbă, coarnele potrivite, după cum d­ă sub­ prefect acelei plase prin rapor­tul No. 433 incredințată. Se publică terme­nul de șase luni conform legei poliției rurale spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la primăria comunei Gorbănești spre a o primi. No. 786. Pe teritorul com­. Flămânzii pla­sa Coșula, acest județ, pripășind« se un cal, la por negru, coama, road­, un trrp, țintat, in frunte, pete albe pe spinar», inserat la șol­dul stăng d’inapoi cu fer u in o­tu,sent, și stri­cat la piciorul drept tot d’inapoi și o măn­­zată la por balană, foirm­le aduse pe spate cu furculiță la urmui a s­ă gă­si la coadă cu dalbă, după cum d­ă sub­ Prefect acelei plase prin raportul No. 508 incredințată. Se pu­blică termen­ul de șase luni conform legei poliției rurale, spre c­unoștința păgubașului care cu dovezi in ?•• g­ilă să se presinte la primăria com­. respective spre a și le priimi. Prefectura județului Suceava. No. 1011. Comunele din acest județ, având necesitate de 10 casete de fer sistema Wert­­heim No. 1, pentru păstrare de bani și e­­fecte de valoare, se publică că persoanele cari ar dori a se însărcina cu procurarea a­­celor casete, aduse in orașul Folticenii și pre­date in buna stare cu toate accesoriile lor, pănă in termin de 30 zile, să se presinte in camera comitetului permanent al consiliului județian la 10 Martie 1875, însoțiți de ga­ranții in numerar sau bonuri de ale Statului in valora de lei 400, spre a concura la lici­tația ce are a se ține in aceia zi, de la ca­rele 2—4 post-meridiane, remăind adjudeca­­ția definitivă numai după aprobarea Comite­tului. No. 1013. Pentru complectarea uneltelor necesare la lucrarea șoselelor din acest ju­deț, trebuind : 590 fărăboanțe, de lemn lega­te cu fier, 610 cașmale, 400 ciocane, 950 hărlețe, 290 sape, aceste toate de fier, 12 drugi de fier lucrați, la partea inferioară cu ascuțitul in formă de daltă oțelit, pentru scos pietre, 20 rânduri de dreptare căte cu un ca­lup de șanți și trei cruci de lemn pentru ni­velat. Se publică ca, persoanele ce ar dori a se însărcina cu procurarea cutimii unelte­lor indicate, in parte sau in total, să se pre­sinte in pretorul comitetului permanent al consiliului județan in ziua de 3 Martie viitor, pănă la oarele 4 m., cu garanțiile cuvenite, spre a concura la licitația ce este a se des­chide in aratata zi, pentru procurarea unor atare unelte după modelele și condițiunile ce se vor arata atunci concurenților. Primăria Urbei Hărlău. No. 451. Urmând ca această Primărie se dea in antrepriză taxa jugăritului carălor și căruților cu povoară ce vor intra in Urbă și vor fi transit, spre cunoștința generală se publică, că acest mezat este a se efectua in cea intâi zi, după espirarea terminului de 15 zile de la publicarea aceștia; se invită pe d-nii concurenți ca la menționata zi, să se presinte in camera acestui oficiu, însoțiți de garanții suficiente, condițiunile atarii antre­prize se pot vedea aici in fie­care zi. Primăria Com. Mogoșești. No. 253. In ziua de 8 Martie viitor, la a­­ceastă Primărie, urmează a se vinde la me­zat, un cal picat de pripas la această comu­nă, se publică aceasta spre știință. Serviciul Perceperei Contrile. Directe. No. 125. Conform ordinului d-lui Ministru de Finanțe No. 3580 din 13 a curentei, comu­­nicate acestui oficiu in copie cu adresa d-lui Casier general al acestui Județ, No. 2110 din 14 trecut. Se publică termen de 15 zile pentru vânzarea ca la 30 vedre vin, seques­­trat de la contravenienta la legea licenței, Freida Ber, domiciliată in acest oraș, desp. III, strada Lăpușneanu, casa cu No. 416.­ ­_____1 / PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Curtea de Apel din Iași Secția I, No. 179. Inculpatul Vasile Matienu cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 204 p. p. e citat in persoană înaintea secțiunei I-a a Curței de Apel la 11 Mart anul 1875 oara 11 din zi când ave a se judeca apelul făcut de d. Procuror general Curței Iași contra sentinței Trib. Dorohoi No. 277/74, ce T a condemnat. No. 188. Aseminea inculpații Niță Cojo­­cariu și Th. Lucan in 19 Mart, in cerceta­rea apelului lor contra sentinței Tribunalului Neamț ce-i condamnă pentru evadare din arest. No. 183. Aseminea inculpatul Panaite Sechi­­țanu la 17 Martie la cercetarea apelului in­culpatului Gheorghe Chiriac contra sentinței Trib. Cahul No. 10 din 24 Ianuar 1875 dată in procesul dintre numitul, dl. și Ilie Gheon­­ca pentru furt. No. 182. Aseminea Avram Finchel la 17 Martie in apelul lui și a inculp. I. Mihalachi contra sentinței Trib. Botoșani No. 108 din 21 Octomvrie 1874 dată in procesul lor pen­tru furt. Tribunalul județ. Iași secția I. No. 218. D-nul Neculai Gheorghiade cu domiciliul necunoscut in România, in virtu­tea art. 71 pr. civ. este citat a se presenta in persoană sau prin procuratore admis de lege înaintea secțiunei 1 a Tribunalului la 11 a lunei Martie anul 1375 oarele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de Epitropia Ospitalului Sf. Spiridon contra ds. și a d-nei Anica Dinu pentru un loc. Tribu­nalul publică aceasta conform art. 75 al. 6 pr. civ. iar citația s’au aflat pe ușa Tribu­nalului, aducând atuncea și probele ce va poseda la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III, No. 2631. Prefectura jud. Iași cu adresa No. 11455 din anul espirat 1874 comunicând in original jurnalul consiliului de Miniștri No. 22, au mijlocit la acest Tribunal ca in terminul prevăzut din art. 25 din legea de urmărire, se scoată in vânzare o pereche case cu 2 etaje compuse din mai multe ca­mere, efectuate drept garanție, proprietate a d-lui Panaite și Ruxanda Balș situate in urba Iași disp. III, strada Carol No. 351 care sau sequestrat pentru îndestularea ca­sei fiscului cu suma de 6909 lei 72 bani da­torită de d-nul Costachi Neculai de din aren­da moșiei Statului Zagavia pe anul 1865, salarul profesorului și alte cheltueli necesare școalei de pe acea moșie pe anii 1863,1864, și 1865. Pe acest temeia și in baza art. 57 din regulamentul citatei legi de urmărire, Tribunalul publică vânzarea indicatului mai sus imobil cu termin de 40 zile, ca concu­renții ce vor fi de al cumpără să se înfă­țoșeze in camera acestei secțiuni a 111-a cu garanția cerută de lege la 5 April a. cu­rent 75 ziua Sâmbătă­oarele 11 din zi cănd ave a se face adjudecațiunea potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din pr. c. Tot­o­dată se somează pe toți acei ce ar poseda vre­un drept, de proprietate, usufruct, chirie, privilegiu, hipo­­tecă și ori ce alt drept asupra bunului ur­mărit, ca înaintea adjudecațiunei să se pre­sinte la Tribunal spre a-și arata pretențiu­­ni sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 99. D-nul Gustav Haberman de pro­fesiune earătaș domiciliat in Iași disp. I prin comandamentul înregistrat la No. 729 a so­mat pe d-na Anica Efrim­ de profesiune li­beră domiciliată in Iași disp. I, ca in termin de 30 zile se respundă suma de 40 galbeni și a îor procent de 1 Van/o P ® ^u,Bă P^n^ ța numerătoare ce se reclamă in virtutea obli­­gațiunei hipotecară înscrisă de Tribun. Iași secția 3-a la No. 383 din 25 Octom. 1874 și investită cu formula esecutorie No. 240 din 1874 fără prejudeciul cheltuelilor de urmă­rire și timbru. Fiind­că d-na debitoare in aretatul termin ce au expirat, n’au plătit ba­nii iar d. Haberman prin petițiunea înregis­trată la No. 296 cerând a se pune in ur­mărire vânzarea imobilului hipotecat care este una casă de vălătuci acoperită cu scân­duri, situată in Iași disp. I­n strada Păcu­rari înscrisă la No. 1653 având in dos o­­gradă îngrădită cu scânduri. Pe acest te­­meiu și in baza art. 503 din pr. c. Tribu­nalul publică vânzarea conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a 3-a cu garanția cerută de lege la 26 a lunei Mai ziua Luni 1875 oara 11 din zi cănd ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 pr. civ.. Tot­o­dată se somează pe toți a­­cei care ar pretinde vre­un drept de pro­prietate, usufruct, servitute, chirie, privile­giu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bu­nului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a’și arata, preten­­țiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Secția a IV-a. No. 465. D-nii George Hristea, Florea 6 26 5 34 6 24 5 36 George, Cordon Ilie, Petrachi ^Tanase, An­­ghel Hristea, și Dimitrie Gheorghiu, cu do­­miciliurile necunoscute, conform art. 75 al. 6 pr. c. sunt citați in acest Trib, la 15 Mart a. c. ca inculpați pentru ultragiu, la neur­mare se vor judeca in neființe. No. 467. Aseminea Blihher Marcu la 10 Martie a. c. inculpat pentru furt. No. 468. Aseminea Vasile Alecsa și Na­um Luca la 24 Martie inculpați pentru mal­tratare. No. 469. Aseminea George și Safta Di­­mitriu la 22 Martie inculpați idem. No. 464. Aseminea loan Gheorghiu la 19 Martie a. c. inculpat pentru sequestrare i­legală. No. 498. Aseminea George Acsinte la 11 Martie a. c. inculpat pentru furt. No. 497. Aseminea Toader Pelin la 20 Martie a. c. inculpăt pentru maltratare. No. 496. Aseminea Emil Simon la 17 Martie an. cur. inculpat pentru abus de în­credere. Tribunalul județului Botoșani. MANDAT DE ADUCERE. No. 2156. Noi Președintele Tribunalului Botoșani măndăm și ordonăm tuturor agen­ților puterei publice ca conformă aduse legei se aducă inaintea noastră in ziua de 5 Mart 1875 oara 10 a. m. pe d-nul Panaite Gheor­ghiade din comuna Gorbănești acest județ spre a fi ascultat ca martor in procesul din­tre Gh. Apostol și erezi fraților Costeni. In­vităm pe agenții puterei publice, că ori­că­rora li se va presenta acest mandat sau il vor ceti se dea ajutor la esecutarea lui, pen­tru care finii am subscris și sigilat cu sigi­­lul Tribunalului. CITAȚIUNE. No. 2304. D. Burău sin­gu­c cu domici­liul necunoscut se citează prin’a aceasta una și singură citațiune la 28 Fevruar 1875, la acest Trib, spre a i se lua deposițiuni, prin jurământ, ca martor, la întrebările ce i se va face, nefiind consecințe se va condemna la amendă. No. 2424. Aseminea martorul Burău sin Avram la 18 Mart. No. 2429. Asemineă C. Dimitriu la 11 Mart ca inculpat pentru neregularitatea in registrele stărei civile, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Cahul. No. 1315. D-nul Alecu Lucescu cu do­miciliul necunoscut e citat la 26 Mai oara 10 a. m. in acest Trib, ca inculpat pentru sustragere de bani, la neurmare se va aplica art. 182 pr. p. Tribunalul județului Fălciu. No. 172. loan Antonescu cu domiciliul necunoscut e citat in acest Trib, la 3 Mar­tie 1875, oara 12 din zi inculpat pentru că ca perceptor comunei Rosăeștii au sustras banii costul popușoilor dați locuitorilor in anii 1867 și 1868, la neurmare se va aplica legea. No. 181. Aseminea Vasile Picleanu și FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Cecila și soțul ei nu se culcară. Noaptea era mai pe la finitul ei, și regele incă nu sosia. Pe la șase ore diminiața, strigătele surugiilor il anunțară. Loredo condusă pe Cecila in sala in care avea se intre, și cănd trăsura sa intră in ogradă, ei erau cei ăntăi care putură se-i presinte respectele lor. Cecila era de o frumuseță rară. Filip o considera cu curiositate și cu admirație; și fiind­că ea se aruncase la picioarele lui, el se grăbi de a o scoate din această posiție umilitoare, și oferindu-i mana fi zisă: indicati­­ve, sonora, frumuseță d-voastră nu este fă­cută pentru arăta înjosire. Ce veci ! frumoșii d-voastră ochi sunt scăldați in lacrimi! Ah! vorbiți, cu ce ve pot servi? Jur pe onoarea mea de rege că rugămintea d-voastră nu va fi zadarnică, și că bine­facerile mele vor jus­­tifica increderea d-voastră. Sire, ii respinsă Cecila, care căuta a se liniști de tulburarea sa, am se vö dau o lo­vitură simțitoare, voiu se ve darăm o ilujie ce avea pentru d-voastră arăta plăcere, și se va fac cunoscut un monstru pe care d­­voastră il decorați cu numele de amicul d­voastră, și care, de mai mulți ani, îngră­mădește crime peste crime victime peste vic­time, și face se fie unct un prinț care cu toate­ acestea merită tot amorul supușilor săi. Cecila incă nu știa că făclia cea îngrozi­toare a adevărului luminasă purtarea infa­mului conte Fernando in privirea familiei nenorocitului don Carlos. Știu, continuă soția lui Loredo, că demar­­șa mea ar fi indrăsniață și primejdioasă, dacă m’aș adresa unui suveran incapabil de a as­culta adevărul; dar n’am nimic de temut depuindu-vă probele ce atestă că ministrul d-voastră este cel mai laș dintre calomnia­tori, cel mai imoral dintre oameni, și veți vedea in fine că viteazul don Carlos nu este ăntăia sa victimă. Monarhul tremura de manie cetind in gra­bă memoriul lui Florestan și a lui don Sanche, ce purtau caracterul unui adevăr nebănuit, și in care erau raportate niște fapte de no­torietate publică asupra infamului proces ce proscrisesă și desoaorasă pe nobilul și vi­teazul nepot al generalului Spinola. Cecila istorisi cu atâta putere și cu atăta energie faptele petrecute la Santa­ Maria, a­­tingătoare de falsul grădinar, și de cruda captivitate a staniței și a Celinei, care ge­meau in temnițele inchisitoriale, încât mo­narcul nu’și putu opri lacrimele. Le plecăm pe dată, zisă el, vrau se sfărâm fețele a­cestor nenorocite. Cănd ar bine-voi cerul, adăogi monarcul cu o aprindere ce’i zugră­­via foarte bine situația sufletului seu, ca se nu fi plecat escadra comandată de Fernando! El plecă pe dată la Lisabona, sperând că va sosi la timp pentru a aresta pe conte, pe care incă nu’l presupunea că s’ar fi îmbar­cat, dar pe cănd in Spania il denunțau pu­blic, vânturile se arataseră favorabile pentru dănsul, și cănd monarcul sosi la palatul său, erau trei­zeci și ș­ase ore de cănd plecasă flota. Monarcul părăsind pe Loredo și pe soția sa, li dădu o nouă intălnire la palatul seu. Lenora, zisă el Cecilei, mergeți in grabă de consolați pe sora și pe mătușa lui don Carlos; spuneți-le că Filip IV se declară in acest moment apărătorul celor nenorociți. Frumoasa jefuitoare nu mai avu timpul se-i spue că odată ieșit din temniță, era cu neputință de a intra pentru a vedea un amic, a impărți cu dănsul scârbele și lacrimele. In acest locaș de resburare și de groază, păzitorii sunt nepătrunși de milă; inima lor este mult mai vărtoasă decăt petrele temni­țelor. Singur numai Andrea era compătimi­tor și simțitor, și puterea sa nu se întindea mai departe de galeria unde era situată sala ce închidea pe Cetina și pe Braniță. Nenorociții ce gemeau contra soartei lor nu se puteau opri de a nu mulțumi Provi­denței pentru că ii dasă prin temnicerul An­drea, un consolator și un amic, care ii ajuta a suporta poviața lanțurilor și a vieței lor. Filip fu pătruns de cea mai vie durere cănd află că escadra plecasă. Acest zeu era fără vindecare. El se găndia, că după probele ce le avea, se restatorniciască memoria lui don Sancho și a lui don Carlos. Cel de ăntăi, iși zicea regele, fu condamnat de părintele meu, am sub­semnat ordinul pentru cel de al doilea, și nu trebue se perd un minut pentru că dedau dreptatea. El spera că acești doi viteji incă nu incetasă de a viețui; dar sfârșitul cel crud a soției lui don Carlos, a fiului seu și a lui Florestan, il impovora și-l făcea să simtă remușcările cele mai arzătoare. Acești trei nenorociți au perisă decăt in urma prescripțiunei lui don Carlos, sau cel puțin așa iși închipuia Filip IV: îndată ce se răspândi vestia prin Lisabona că monarhul știe totul, locuitorii cei mai de căpetenie ai orașului se presentară la dănsul. El ii primi cu bunătate, dar și zisă: Am de îndeplinit aici cea mai nobilă sarcină; și după ce mă voiu achita de o datorie mult scumpă inimei mele, voiu consacra tot timpul meu la trebuințele credincioșilor mei supuși. El ii concediă, și pe urmă plecă și el la palatul marelui inchisitor. Puterea acestor șefi îngrozitori era atât de mare, pe atunci, pe cât erau de slabi prinții. Se vedeau suverani de a Spaniei, inconjurați de toată pompa puterei, tremu­rând dinaintea unor călugări ambițioși și fa­natici pe cari ar fi trebuit se-i infundeze prin monastirile lor, și de unde, pentru fericirea omenirei și gloria religiunei, ar fi trebuit se si opriască ieșirea cu desăvărșire. Marele Inchisitor nu se aștepta la visita monarhului; această onoare il mișcasă puțin și ințelesă că scopul visitei sale era pentru perderea a oare­căror seniori mari; dar se miră mult, cănd Filip ii numi pe stanița mo­­nastirei Santa­ Maria, și pe sora generalului don Carlos, și tot­odată cănd ii probă ino­cența acestor doua femei. El păzi tăcere despre Florestan și despre don Sanche, care avusese fericirea de a fugi din inchisoare. El simția că dacă ar desco­peri aceasta ar perde pe Andrea, ce se ara­­tasă atât de generos cătră denșii. Marele inchisitor cedă la cererea lui Filip care voi, el singur, ași procura satisfacerea de a spune arestatelor: sunteți libere. Cu toate acestea, el pretinsă ca amabila Cecila se’l intovărășiască, pentru ca se’și poate găsi, in imbrăcișările lor, prețul ce se cuvinia cu­rajului seu. El se dusă cu dănsa la temnițe; guverno­­rul ii urmă. Andrea incă nu cunoștea pe rege; și cănd guvernorul ii spusă: Condu-ne in temnița

Next