Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-02-21 / nr. 20
ANUL VV lassi. Vineri 28 Fevruare 1875. 20. CALENDARUL SEFTAMANEI. X) j o A. P1TÄOKU1 DUH j Res. Soar. Ap. Soar. Res. Soar, j Ap. Soar. Stil ve abțin. Stil nou. Martie. 4 5 6 7 CUR iE R U L" DE T Asul FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. PREȚUL ABONAMENTULUI;ași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase Iuni 6 lei noi;—Pe trai Iuni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Aducem la cunoștința onorabililor noștri lectori, se fim scuzați dacă nu-i punem in curent de 12 zile de ceea ce se petrece in țară, aceasta e fără voia noastră, de vreme ce comunicațiele sunt intrerupte din cauza zapadei, căzute mai in toată România. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCUR si VINERI. Redactiunea si Administratiunea In localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. ANUNCIURI, Rradul sau local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu in primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Faris9rue Drouot. 9. Exemplarul 40 bani. 6 28 5 32 PATRONUL CHEL Mart. Pamfilie. (lăs. de carne). Q Mart. Teodor Tiron. Părintele Leon, papa Romu. Apostolii Arhipa. Ore. m. 6 35 6 34 6 33 6 31 Ore. m. 5 25 5 26 5 27 5 29 Fevruarie. 20 21 22 23 Stil vechia. Stil nou. E> I O A. Fevruarie. Fevruarie. 16 28 Duminică. 1í ! Mart. 1 Luni. 18 2 Marți. 19 3 Mercuri. IOre. m. Ore. m. 6 30 5 30 Revista Esternâ. ' ȘTIRI ULTIME. Franța in fine s’a dotat c’o constituțiune republicană. Proectul pentru organisarea legei puterilor publice s’a votat la Versailles prin 436 voturi, contra 362. O majoritate de 174 voturi. Discuțiunea s-a terminat prin protestări și răcnitele membrilor eczaltați a partidului roialist, in contra roialiștilor trecuți la republică și chiar a președintelui Republicei care a votat această constituțiune. In urma ședinței din 25 a curentei, 70 deputați din partidul moderat și centrul drept, cari n’au votat legile constituționale, s’au presentat la Mareșalul Mac-Mahon, pentru a’l asigura că ei sunt gata a da tot concursul lor guvernului său ca și’n trecut. S’a crezut că dacă n’a luat parte la votarea proectilor presentate aceasta a fost credința lor, ceea ce nu’i oprește a avea toată increderea ca și’n trecut in guvernul Mareșalului Mac-Mahon. Mareșalul si-a mulțumit pentru aceasta, ș’a esprimat părerea lui de rău, că conservatorii s’a desbinat asupra legei constituționale și a exprimat totodată că e foarte fericit, că poate conta in ajutorul acestor deputați pentru viitor. Londra, 23 Fevr. Guvernul a acceptat invitațiunea de a lua parte la espozițiea din Filadelfia in 876, și a numit pe D. Cunliffe Owen Director la muzeul de South-Kensington in calitate de comisar executiv. Ziarul „de Hour“ publică o depeșă din Berlin, cu data din 25 Fevr. unde zice că Germania și puterile protestante, vor protesta in contra abrogațiunei căsătoriei civile in Spania, fiind-că această măsură oprește pe protestanți de a pute contracta o căsătorie legală. D. Cadorna ministrul Italiei la Berlin, va fi chemat din postul său, fiindcă in discursul pronunțat cu ocasiunea mesei, ce s’a dat in folosul Ospitalului francez, ar fi zis câteva cuvinte cam neplăcute pentru Germania. PARTEA OFICIALA, PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 1591. D-l Ministru de Finance prin telegrama din 19 c. incunoștiințănd că Adunarea Deputaților au votat in acea zi, o lege pentru amănarea termenului arendărei moșiilor Statului, pe periodul de la 23 April 1876 și pănă la aceia zi și lună 1886. Se publică, că arendarea Moșielor, anunțată pentru ziua de 24 Fevruarie c., are a se amâna pentru alt termen. Prefectura Districtului Botoșani, No. 790. Pe teritorul comunei Gorbănești, plasa Miletin acest județ, pripășindu-se o vacă, la por porumbă, coarnele potrivite, după cum dă sub prefect acelei plase prin raportul No. 433 incredințată. Se publică termenul de șase luni conform legei poliției rurale spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la primăria comunei Gorbănești spre a o primi. No. 786. Pe teritorul com. Flămânzii plasa Coșula, acest județ, pripășind« se un cal, la por negru, coama, road, un trrp, țintat, in frunte, pete albe pe spinar», inserat la șoldul stăng d’inapoi cu fer u in otu,sent, și stricat la piciorul drept tot d’inapoi și o mănzată la por balană, foirmle aduse pe spate cu furculiță la urmui a să găsi la coadă cu dalbă, după cum dă sub Prefect acelei plase prin raportul No. 508 incredințată. Se publică termenul de șase luni conform legei poliției rurale, spre cunoștința păgubașului care cu dovezi in ?•• gilă să se presinte la primăria com. respective spre a și le priimi. Prefectura județului Suceava. No. 1011. Comunele din acest județ, având necesitate de 10 casete de fer sistema Wertheim No. 1, pentru păstrare de bani și efecte de valoare, se publică că persoanele cari ar dori a se însărcina cu procurarea acelor casete, aduse in orașul Folticenii și predate in buna stare cu toate accesoriile lor, pănă in termin de 30 zile, să se presinte in camera comitetului permanent al consiliului județian la 10 Martie 1875, însoțiți de garanții in numerar sau bonuri de ale Statului in valora de lei 400, spre a concura la licitația ce are a se ține in aceia zi, de la carele 2—4 post-meridiane, remăind adjudecația definitivă numai după aprobarea Comitetului. No. 1013. Pentru complectarea uneltelor necesare la lucrarea șoselelor din acest județ, trebuind : 590 fărăboanțe, de lemn legate cu fier, 610 cașmale, 400 ciocane, 950 hărlețe, 290 sape, aceste toate de fier, 12 drugi de fier lucrați, la partea inferioară cu ascuțitul in formă de daltă oțelit, pentru scos pietre, 20 rânduri de dreptare căte cu un calup de șanți și trei cruci de lemn pentru nivelat. Se publică ca, persoanele ce ar dori a se însărcina cu procurarea cutimii uneltelor indicate, in parte sau in total, să se presinte in pretorul comitetului permanent al consiliului județan in ziua de 3 Martie viitor, pănă la oarele 4 m., cu garanțiile cuvenite, spre a concura la licitația ce este a se deschide in aratata zi, pentru procurarea unor atare unelte după modelele și condițiunile ce se vor arata atunci concurenților. Primăria Urbei Hărlău. No. 451. Urmând ca această Primărie se dea in antrepriză taxa jugăritului carălor și căruților cu povoară ce vor intra in Urbă și vor fi transit, spre cunoștința generală se publică, că acest mezat este a se efectua in cea intâi zi, după espirarea terminului de 15 zile de la publicarea aceștia; se invită pe d-nii concurenți ca la menționata zi, să se presinte in camera acestui oficiu, însoțiți de garanții suficiente, condițiunile atarii antreprize se pot vedea aici in fiecare zi. Primăria Com. Mogoșești. No. 253. In ziua de 8 Martie viitor, la această Primărie, urmează a se vinde la mezat, un cal picat de pripas la această comună, se publică aceasta spre știință. Serviciul Perceperei Contrile. Directe. No. 125. Conform ordinului d-lui Ministru de Finanțe No. 3580 din 13 a curentei, comunicate acestui oficiu in copie cu adresa d-lui Casier general al acestui Județ, No. 2110 din 14 trecut. Se publică termen de 15 zile pentru vânzarea ca la 30 vedre vin, sequestrat de la contravenienta la legea licenței, Freida Ber, domiciliată in acest oraș, desp. III, strada Lăpușneanu, casa cu No. 416. _____1 / PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Curtea de Apel din Iași Secția I, No. 179. Inculpatul Vasile Matienu cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 204 p. p. e citat in persoană înaintea secțiunei I-a a Curței de Apel la 11 Mart anul 1875 oara 11 din zi când ave a se judeca apelul făcut de d. Procuror general Curței Iași contra sentinței Trib. Dorohoi No. 277/74, ce T a condemnat. No. 188. Aseminea inculpații Niță Cojocariu și Th. Lucan in 19 Mart, in cercetarea apelului lor contra sentinței Tribunalului Neamț ce-i condamnă pentru evadare din arest. No. 183. Aseminea inculpatul Panaite Sechițanu la 17 Martie la cercetarea apelului inculpatului Gheorghe Chiriac contra sentinței Trib. Cahul No. 10 din 24 Ianuar 1875 dată in procesul dintre numitul, dl. și Ilie Gheonca pentru furt. No. 182. Aseminea Avram Finchel la 17 Martie in apelul lui și a inculp. I. Mihalachi contra sentinței Trib. Botoșani No. 108 din 21 Octomvrie 1874 dată in procesul lor pentru furt. Tribunalul județ. Iași secția I. No. 218. D-nul Neculai Gheorghiade cu domiciliul necunoscut in România, in virtutea art. 71 pr. civ. este citat a se presenta in persoană sau prin procuratore admis de lege înaintea secțiunei 1 a Tribunalului la 11 a lunei Martie anul 1375 oarele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de Epitropia Ospitalului Sf. Spiridon contra ds. și a d-nei Anica Dinu pentru un loc. Tribunalul publică aceasta conform art. 75 al. 6 pr. civ. iar citația s’au aflat pe ușa Tribunalului, aducând atuncea și probele ce va poseda la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III, No. 2631. Prefectura jud. Iași cu adresa No. 11455 din anul espirat 1874 comunicând in original jurnalul consiliului de Miniștri No. 22, au mijlocit la acest Tribunal ca in terminul prevăzut din art. 25 din legea de urmărire, se scoată in vânzare o pereche case cu 2 etaje compuse din mai multe camere, efectuate drept garanție, proprietate a d-lui Panaite și Ruxanda Balș situate in urba Iași disp. III, strada Carol No. 351 care sau sequestrat pentru îndestularea casei fiscului cu suma de 6909 lei 72 bani datorită de d-nul Costachi Neculai de din arenda moșiei Statului Zagavia pe anul 1865, salarul profesorului și alte cheltueli necesare școalei de pe acea moșie pe anii 1863,1864, și 1865. Pe acest temeia și in baza art. 57 din regulamentul citatei legi de urmărire, Tribunalul publică vânzarea indicatului mai sus imobil cu termin de 40 zile, ca concurenții ce vor fi de al cumpără să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a 111-a cu garanția cerută de lege la 5 April a. curent 75 ziua Sâmbătăoarele 11 din zi cănd ave a se face adjudecațiunea potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 din pr. c. Totodată se somează pe toți acei ce ar poseda vreun drept, de proprietate, usufruct, chirie, privilegiu, hipotecă și ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se presinte la Tribunal spre a-și arata pretențiuni sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 99. D-nul Gustav Haberman de profesiune earătaș domiciliat in Iași disp. I prin comandamentul înregistrat la No. 729 a somat pe d-na Anica Efrim de profesiune liberă domiciliată in Iași disp. I, ca in termin de 30 zile se respundă suma de 40 galbeni și a îor procent de 1 Van/o P ® ^u,Bă P^n^ ța numerătoare ce se reclamă in virtutea obligațiunei hipotecară înscrisă de Tribun. Iași secția 3-a la No. 383 din 25 Octom. 1874 și investită cu formula esecutorie No. 240 din 1874 fără prejudeciul cheltuelilor de urmărire și timbru. Fiindcă d-na debitoare in aretatul termin ce au expirat, n’au plătit banii iar d. Haberman prin petițiunea înregistrată la No. 296 cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului hipotecat care este una casă de vălătuci acoperită cu scânduri, situată in Iași disp. In strada Păcurari înscrisă la No. 1653 având in dos ogradă îngrădită cu scânduri. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din pr. c. Tribunalul publică vânzarea conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a 3-a cu garanția cerută de lege la 26 a lunei Mai ziua Luni 1875 oara 11 din zi cănd ave a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 pr. civ.. Totodată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a’și arata, pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. Secția a IV-a. No. 465. D-nii George Hristea, Florea 6 26 5 34 6 24 5 36 George, Cordon Ilie, Petrachi ^Tanase, Anghel Hristea, și Dimitrie Gheorghiu, cu domiciliurile necunoscute, conform art. 75 al. 6 pr. c. sunt citați in acest Trib, la 15 Mart a. c. ca inculpați pentru ultragiu, la neurmare se vor judeca in neființe. No. 467. Aseminea Blihher Marcu la 10 Martie a. c. inculpat pentru furt. No. 468. Aseminea Vasile Alecsa și Naum Luca la 24 Martie inculpați pentru maltratare. No. 469. Aseminea George și Safta Dimitriu la 22 Martie inculpați idem. No. 464. Aseminea loan Gheorghiu la 19 Martie a. c. inculpat pentru sequestrare ilegală. No. 498. Aseminea George Acsinte la 11 Martie a. c. inculpat pentru furt. No. 497. Aseminea Toader Pelin la 20 Martie a. c. inculpăt pentru maltratare. No. 496. Aseminea Emil Simon la 17 Martie an. cur. inculpat pentru abus de încredere. Tribunalul județului Botoșani. MANDAT DE ADUCERE. No. 2156. Noi Președintele Tribunalului Botoșani măndăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice ca conformă aduse legei se aducă inaintea noastră in ziua de 5 Mart 1875 oara 10 a. m. pe d-nul Panaite Gheorghiade din comuna Gorbănești acest județ spre a fi ascultat ca martor in procesul dintre Gh. Apostol și erezi fraților Costeni. Invităm pe agenții puterei publice, că oricărora li se va presenta acest mandat sau il vor ceti se dea ajutor la esecutarea lui, pentru care finii am subscris și sigilat cu sigilul Tribunalului. CITAȚIUNE. No. 2304. D. Burău singuc cu domiciliul necunoscut se citează prin’a aceasta una și singură citațiune la 28 Fevruar 1875, la acest Trib, spre a i se lua deposițiuni, prin jurământ, ca martor, la întrebările ce i se va face, nefiind consecințe se va condemna la amendă. No. 2424. Aseminea martorul Burău sin Avram la 18 Mart. No. 2429. Asemineă C. Dimitriu la 11 Mart ca inculpat pentru neregularitatea in registrele stărei civile, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă conform art. 182 p. p. Tribunalul județului Cahul. No. 1315. D-nul Alecu Lucescu cu domiciliul necunoscut e citat la 26 Mai oara 10 a. m. in acest Trib, ca inculpat pentru sustragere de bani, la neurmare se va aplica art. 182 pr. p. Tribunalul județului Fălciu. No. 172. loan Antonescu cu domiciliul necunoscut e citat in acest Trib, la 3 Martie 1875, oara 12 din zi inculpat pentru că ca perceptor comunei Rosăeștii au sustras banii costul popușoilor dați locuitorilor in anii 1867 și 1868, la neurmare se va aplica legea. No. 181. Aseminea Vasile Picleanu și FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Cecila și soțul ei nu se culcară. Noaptea era mai pe la finitul ei, și regele incă nu sosia. Pe la șase ore diminiața, strigătele surugiilor il anunțară. Loredo condusă pe Cecila in sala in care avea se intre, și cănd trăsura sa intră in ogradă, ei erau cei ăntăi care putură se-i presinte respectele lor. Cecila era de o frumuseță rară. Filip o considera cu curiositate și cu admirație; și fiindcă ea se aruncase la picioarele lui, el se grăbi de a o scoate din această posiție umilitoare, și oferindu-i mana fi zisă: indicative, sonora, frumuseță d-voastră nu este făcută pentru arăta înjosire. Ce veci ! frumoșii d-voastră ochi sunt scăldați in lacrimi! Ah! vorbiți, cu ce ve pot servi? Jur pe onoarea mea de rege că rugămintea d-voastră nu va fi zadarnică, și că binefacerile mele vor justifica increderea d-voastră. Sire, ii respinsă Cecila, care căuta a se liniști de tulburarea sa, am se vö dau o lovitură simțitoare, voiu se ve darăm o ilujie ce avea pentru d-voastră arăta plăcere, și se va fac cunoscut un monstru pe care dvoastră il decorați cu numele de amicul dvoastră, și care, de mai mulți ani, îngrămădește crime peste crime victime peste victime, și face se fie unct un prinț care cu toate acestea merită tot amorul supușilor săi. Cecila incă nu știa că făclia cea îngrozitoare a adevărului luminasă purtarea infamului conte Fernando in privirea familiei nenorocitului don Carlos. Știu, continuă soția lui Loredo, că demarșa mea ar fi indrăsniață și primejdioasă, dacă m’aș adresa unui suveran incapabil de a asculta adevărul; dar n’am nimic de temut depuindu-vă probele ce atestă că ministrul d-voastră este cel mai laș dintre calomniatori, cel mai imoral dintre oameni, și veți vedea in fine că viteazul don Carlos nu este ăntăia sa victimă. Monarhul tremura de manie cetind in grabă memoriul lui Florestan și a lui don Sanche, ce purtau caracterul unui adevăr nebănuit, și in care erau raportate niște fapte de notorietate publică asupra infamului proces ce proscrisesă și desoaorasă pe nobilul și viteazul nepot al generalului Spinola. Cecila istorisi cu atâta putere și cu atăta energie faptele petrecute la Santa Maria, atingătoare de falsul grădinar, și de cruda captivitate a staniței și a Celinei, care gemeau in temnițele inchisitoriale, încât monarcul nu’și putu opri lacrimele. Le plecăm pe dată, zisă el, vrau se sfărâm fețele acestor nenorocite. Cănd ar bine-voi cerul, adăogi monarcul cu o aprindere ce’i zugrăvia foarte bine situația sufletului seu, ca se nu fi plecat escadra comandată de Fernando! El plecă pe dată la Lisabona, sperând că va sosi la timp pentru a aresta pe conte, pe care incă nu’l presupunea că s’ar fi îmbarcat, dar pe cănd in Spania il denunțau public, vânturile se arataseră favorabile pentru dănsul, și cănd monarcul sosi la palatul său, erau treizeci și șase ore de cănd plecasă flota. Monarcul părăsind pe Loredo și pe soția sa, li dădu o nouă intălnire la palatul seu. Lenora, zisă el Cecilei, mergeți in grabă de consolați pe sora și pe mătușa lui don Carlos; spuneți-le că Filip IV se declară in acest moment apărătorul celor nenorociți. Frumoasa jefuitoare nu mai avu timpul se-i spue că odată ieșit din temniță, era cu neputință de a intra pentru a vedea un amic, a impărți cu dănsul scârbele și lacrimele. In acest locaș de resburare și de groază, păzitorii sunt nepătrunși de milă; inima lor este mult mai vărtoasă decăt petrele temnițelor. Singur numai Andrea era compătimitor și simțitor, și puterea sa nu se întindea mai departe de galeria unde era situată sala ce închidea pe Cetina și pe Braniță. Nenorociții ce gemeau contra soartei lor nu se puteau opri de a nu mulțumi Providenței pentru că ii dasă prin temnicerul Andrea, un consolator și un amic, care ii ajuta a suporta poviața lanțurilor și a vieței lor. Filip fu pătruns de cea mai vie durere cănd află că escadra plecasă. Acest zeu era fără vindecare. El se găndia, că după probele ce le avea, se restatorniciască memoria lui don Sancho și a lui don Carlos. Cel de ăntăi, iși zicea regele, fu condamnat de părintele meu, am subsemnat ordinul pentru cel de al doilea, și nu trebue se perd un minut pentru că dedau dreptatea. El spera că acești doi viteji incă nu incetasă de a viețui; dar sfârșitul cel crud a soției lui don Carlos, a fiului seu și a lui Florestan, il impovora și-l făcea să simtă remușcările cele mai arzătoare. Acești trei nenorociți au perisă decăt in urma prescripțiunei lui don Carlos, sau cel puțin așa iși închipuia Filip IV: îndată ce se răspândi vestia prin Lisabona că monarhul știe totul, locuitorii cei mai de căpetenie ai orașului se presentară la dănsul. El ii primi cu bunătate, dar și zisă: Am de îndeplinit aici cea mai nobilă sarcină; și după ce mă voiu achita de o datorie mult scumpă inimei mele, voiu consacra tot timpul meu la trebuințele credincioșilor mei supuși. El ii concediă, și pe urmă plecă și el la palatul marelui inchisitor. Puterea acestor șefi îngrozitori era atât de mare, pe atunci, pe cât erau de slabi prinții. Se vedeau suverani de a Spaniei, inconjurați de toată pompa puterei, tremurând dinaintea unor călugări ambițioși și fanatici pe cari ar fi trebuit se-i infundeze prin monastirile lor, și de unde, pentru fericirea omenirei și gloria religiunei, ar fi trebuit se si opriască ieșirea cu desăvărșire. Marele Inchisitor nu se aștepta la visita monarhului; această onoare il mișcasă puțin și ințelesă că scopul visitei sale era pentru perderea a oarecăror seniori mari; dar se miră mult, cănd Filip ii numi pe stanița monastirei Santa Maria, și pe sora generalului don Carlos, și totodată cănd ii probă inocența acestor doua femei. El păzi tăcere despre Florestan și despre don Sanche, care avusese fericirea de a fugi din inchisoare. El simția că dacă ar descoperi aceasta ar perde pe Andrea, ce se aratasă atât de generos cătră denșii. Marele inchisitor cedă la cererea lui Filip care voi, el singur, ași procura satisfacerea de a spune arestatelor: sunteți libere. Cu toate acestea, el pretinsă ca amabila Cecila se’l intovărășiască, pentru ca se’și poate găsi, in imbrăcișările lor, prețul ce se cuvinia curajului seu. El se dusă cu dănsa la temnițe; guvernorul ii urmă. Andrea incă nu cunoștea pe rege; și cănd guvernorul ii spusă: Condu-ne in temnița