Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-02-23 / nr. 21

ANUL VIII ________________ Iassi, Duminica 23 Fevruare 1875. No 21 C A L E N D A~ R u L. S £ P T A M a rvi £ i,___________________________________________________________ SUS vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL D­I­L K I. || Re8 Soar. | Ap. Soar. | Stil vechiu. | Stil nou. | DIO A. || PATRONUL DILS I. | Res. Soar. 1 Ap. Soar. CURIERUL DE IASI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Fevruarie. Martie. jore. m. Ore. m. Fevruarie. Martie. Ore. m. Ore. m 23 7 Duminică. Păr. Policarp Ep. (1. de brânză). © 1­6 28 5 56 27 11 Joi. Cuviosul Proropie Decapolitu. 6 19 6 1 24 8 Luni. 1 Aflarea capului Sf. loan. 6 26 5 57 28 12 Vineri C. Vasilie C. Casian Roman. 6 18 6 2 25 9 Marti. Părintele Tarasie Arhiepiscop. 1 6 23 5 58 Mart. 1 13 Sâmbătă. Cuvioasa Evdochia. 6 17 6 3 26 10 Mercuri. Părintele Porfirie Arhiepiscop. *6 21 5 59 2 14 Duminică­_________Martirul Teodor Episcop. 3____________ Lő­G 5___ PREȚUI ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi: Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in tocatul TIPOGRAFIEI NATIONALE. ANUNCIURI: Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase mnni 26 franci. Abonamentele și aminclurile pentru „Cariera de Iași* foaea oficialit se fac­e Eugene Onun, la Paris 9 rue ürouot, 9. Exemplarul 40 bnil. Iași, in 22 Fevruerie. După știrile ce avem din București— pe cale telegrafică—putem comunica lec­torilor noștri că Senatul in zilele din urmă a lucrat mai mult in secțiuni, măr­­ginindu-se activitatea sa, in ședință pu­blică, la votarea unor proiecte de inte­rese comunale și județene.­Camiera mai in acestași sens a consumat ședințele sale, votănd și un credit pentru exposi­­țiune cu 65 de bile pentru și 14 contra. Berlin. După o depeșă din Scutari, tur­cii arestați și condamnați la moarte pen­tru afacerea din Podgoritza s’ar fi evadat din închisoare. Tot ace depeșă mai adaogi că această întâmplare poate să aducă niște compli­­cațiuni desplăcute. Cetim in Indempedența Belgică. Poarta văzând că n’a isbutit a interzice Româ­niei, de a inchie tractate comerciale, di­recte cu puterile limitrofe, Cabinetul de București încurajat de acest succes a mai profitat și de ocasiunea ce­ i-a o­­ferit notificarea suitei la tron a rege­lui Alfons XII, pentru a-și afirma inde­pendența sa și ’n materii diplomatice. Aceste încercări insă nu face de căt a escita gelozia Turciei. Dovadă că ea n’a vrut să recunoască noul guvern de la Madrid sub simplul cuvânt că notifica­rea regelui a trebuit să se facă mai in­­tăiu la Constantinopoli și numai prin calea diplomatică ca să comunice prin­țului României. Viena, 27 Fevruarie.— In procesul Offenheim juriul a dat cu majoritate un verdict de achitare pentru Offenheim. Viena, 1 Martie. — Diferendul dintre Serbia și Germania, relativ la rangul consulului general al Germaniei din Bel­grad, fiind terminat prin sosirea consu­lului Rosen la Belgrad, ambasadorul ger­man Schweinitz a primit ordin de a ex­prima din partea cabinetului din Berlin mulțemiri vii celui din Viena pentru reala sa intervenire in această afacere. Belgia. In ședința din 28 Fevruarie s. n. camera reprezentaților, a votat cele de pe urmă articole a proiectului de lege relative la remunerația melițienilor. Oposițiunea a protestat și in astă dată, prin organul d-lor Permez, Bora, Vandenpeerebaum și Backstael, contra principelor legilor noi. Articolul 3 a fost amendat prin mi­nistrul finanțelor ast­fel, incăt să se tran­sforme remunerația familiei intr’un livret a casei de economie in profitul miliție­­nilor, a cărora părinți vor fi condemnați pentru crime. Ar fi de dorit ca respec­tul și tandreța filială se opriască pe milițieni a dori condemnarea părinților lor, căci la din contra acest amenda­ment va ave niște consecințe foarte gra­ve. Proectul s’a votat cu 58 voturi con­tra 26. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Botoșani, No. 926. Pe teritorul com­. Cristești din plasa Coșula, a picat de pripas următoarele vite: una capă roaibă, coama, coada idem, cu pete albe pe spinare și ciulă de ambele urechi; una vacă porumbă, țapușe și un vi­țel din vara anului 1874, porumb, țapuș pre­cum d-l sub­prefect acelei plase prin rapor­tul No. 646 incredințată. Se publică termi­­nul de șase luni conform legei poliției rurale spre cunoștința păgubașilor, cari cu dovezi in regulă să se presinte la primăria respec­tivă pentru a le priimi. No. 899. La Hanul evreului Herșcu sin Aizic din Urba Hărlău s’a lasat de cătră in­dividul Costache Sofronie un cal la pér ne­gru, coama, coada idem, o sanie și o pere­­che hamuri proaste, care s’a declarat de pri­pas de Primăria acelei Urbe precum prin a­­dresa No. 390 incredințată. Se publică ter­­minul de șase luni conf. legei poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la Primăria respec­tivă pentru a’și primi calul, Bania și hamu­rile. Prefectura Districtului Cahul. No. 1220. Pe teritorul com. Manta, din plasa Costangalia, acest județ s’a pripășit un cal la per sur, danga la șoldul stâng d’ina­­poi literile I. G., fără alte semne. Se publică aceasta in terminul legal pentru cunoștința proprietarului. Primăria Corn. Copou. No. 271. Fiind­că in ziua de 3 c. nu s’au presentat concurenți pentru a lua accesul pu­blicat in foaia No. 9. se publică ziua de 28 c. pentru darea lui in antrepriză. Primăria Corn. Pașcani. No. 374. La acest oficiu picănd de pripas in ziua de 11/23 Ianuarie dupi boi, unul la por porumb plavan și altul murg, ambii in­serați pe șoldul și cornul din stânga cu li­tera V. Se publică spre deșteptarea păguba­șului ca in terminul prescris de art. 45 din legea poliției rurale să se presinte la Primă­rie spre a și-i primi, căci la din contra se vor pune in vânzare. Primăria Corn, Podul­ N­oaei, No. 450. La această Comună fiind picat un cal de pripas, a căruia termin de șase luni au respirat, se regulează terminul de 15 zile de la data fonei pentru vânzarea lui prin li­citație. Se publică spre cunoștința tuturor ar­matorilor ce vor fi, că in ziua terminului să se presinte la acest oficiu. Comisia disp. IlI-a din Iași. No. 469. La 27 a. c., urmând a se vinde licitativ in piața Primăriei obiectele seques­trate de la evreul Aron Șmil sin Israil in pretențiea d-lui M. Herdan, se publică acea­sta spre deșteptarea concurenților. Comisia desp. a IY-a Iașii. No. 709. La 27 a. c. in piața Nicolina ur­mând a se vinde prin licitație obiectele ur­mărite de d-l Gh. Dumbravă in pretenția d­­lui I. Călin, pentru o sumă bani, se publică spre generala cunoștință. PUBLICAȚIE JUDECĂTORESCĂ. Tribunalul județ. Iași secția II. No. 54. D-na Elena a lui Moisă Braicam­ domiciliul necunoscut in România, in virtu­tea art. 75 al. 6 din pr. civ. este citată a se presanta in persoană la secțiunea a II a Trib. anul 1875 carele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de d-nul Ef­­time Huțului contra ds. pentru divers, adu­când at­uncea și probele ce va fi posedând, la neurm­are causa se va căuta in lipsă. Secția a IV-a. No. 523. D-nul Marcu sin Fișei cu do­miciliul necunoscut, conform art. 75 al. 6 pr. c. e citat la acest Tribunal la 17 Mart a. c. ca pacient in procesul de contraven­­țiune a lui Mica Gheorghiu, la neurmare pro­cesul se va judeca in nefiiință. No. 524. Aseminea Iosup Leiba, Costachi Teodora, Ilie Pădure­­l și Gheorghiu, Gheor­­ghe Negură, și Ruhla soția lui Herșcu Ben­­ditovici, la 17 Martie a. c. ca inculpați pen­tru maltratare reciprocă. No. 526. Aseminea Ilie Vătăjelu și Toa­­der a Vadanei la 14 Martie a c. inculpați pentru maltratare. Tribunalul județului Botoșani. No. 2432. Gheorghe Negru cu domiciliul necunoscut e citat la 25 April oara 10 din zi la acest Tribunal in procesul ce-l inculpă pentru furt, nefiind următor se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 p. p. No. 2434. Aseminea Conrad Zimerman, Mihai Costeschi, Sofronia a lui Neculai Mol­­dovanu, Panaite Donstan, Costachi Farfurie sunt citați prin aceasta una și singură cita­­țiune la 25 April 1875 spre a li se lua in­­formațiuni, prin j­arament ca martori La în­trebările ce li se vor face, nefiind consecinți acestui termin se vor condamna la amendă. No. 2302. Prin sentința No. 15 din 6 Fe­­bruarie 1875 in baza art. 308 c. p. v. l’au condamnat pe Gheorghe a Sprinței cu do­miciliul necunoscut la închisoare corecțională de 1 lună pentru furt de obiecte de la Be­lla Lupu și Avram sin Refiu­. Sentința este supusă oposițiunei conform art. 183 pr. p. și apelului conform art. 196 și următori a­­ceeași pr. No. 2300. Aseminea prin sentința No. 14 din 6 Fevruarie 1875 in baza art. 161 c. p. pe Gheorghe Popovici la inchi­soare de 3 luni și amendă de 100 lei noi pentru că ca ofițer stărei civile n’a ținut in regulă re­gistrele. Tribunalul județului Cahul. No. 1353. loan Macelariu cu domiciliul necunoscut e citat la 14 Mai a. c. oara 10 a. m. la acest Tribunal ca inculpat pentru falsificarea unei chitanțe, la neurmare se va aplica art. 182 p. p. Tribunalul județului Fălciu. No. 521. Prin sentința No. 27 din 21 Ianuariu 1875, condemnăndu-se pe inculpa­tul Constatin Rotaru la închisoare de 4 ani zile, insolidium la dispagubirea părții civile Petrachi Dimitriu cu 30 galbeni și pe Por­tărei cu 17 lei 73 bani, pe baza art. 310 al. 2 și 4, 47, 53 și 40 codul pen. pentru că in unire cu Simion Nechită au comis furtul mai multor obiecte de la Petrachi Dimitriu și Zamfira Geres prin escaladare și efrac­­țiune. In videra că domiciliul numitului e necunoscut se publică aceasta cu deșteptare că are dreptul de opoziție și apel conform art. 183 și 198 pr. p. No. 813. Aseminea prin sentința No. 48 din 1 Fevruar 1875, Stefanachi Vasiliu și Neculai Anton ia închisoare corecțională de 15 zile fie­care, și in solidum la dispăgu­­birea corpului de Portărei cu m­esele cita­­țiunelor in sumă de 66 lei 66 bani, inculpați pentru maltratare reciprocă, pe baza art. 238 codul penal. No. 230. Aristotel Macri cu domiciliul ne­­cunocut e citat la 24 Martie oara 12 din zi ca inculpat cu Hristea Caracaș, pentru mal­tratarea lui Avram Moisovici și alți. La ce urmare se va aplica legea. No. 239. Aseminea Toma Angheluță, Va­sile C. Zota, și Vasile Iordachi, la 19 Mart 1875 pentru furtul a 4 boi, de la d-nul Gh. Botez. Tribunalul județului Roman. No. 2653. Prin sentința corecți­onală No. 23 din 21 Ianuar 1875, s’a condemnat pe Ioan Lingurariu și Vasile Radu cu domici­liul necunoscut la închisoare corecțională de căte unu anu fie­care făcăndu-se cunoscut că au drept de oposiție conform art. 183 și apelului conform art. 196 și următoarei p. c. penal. Tribunalul județului Vaslui. No. 3296. La 27 Mart viitor urm­ănd a se cerceta procesul corecțional intentat lui Vasile Iordachescu pentru delapidare de bani și necunoscănduse domiciliul numitului in­culpat pentru a i se pute­a­măna citațiunea se publică conform art. 75 al. 6 pr. civ. spre cunoștința numitului cu invitare a se pre­­senta in camera acestui Trib, căci la din contra procesul se va cerceta in absență. No. 3436. Aseminea la 10 Mart Ianeu Zecțer inculpat pentru că au contravenit la legea licenții. No. 3433. Aseminea la 11 Mart Șmil Gol­­denștam­ inculpat pentru că au contravenit la legea licenții. Primul procuror Tribunalului Iași No. 875. Noi Primul Procurore Trib Iași văzind Decisiunea curței de Apel de Iași secț. II-a No. 382 din 18 D­brie 1874 ce condamnă pe Dorofti Vasiliu, la închisoare corect, de una lună pentru furt. No. 975. Asemenea văzind decisiunea No. 318 din 4 Noemvrie 1874 ce condamnă pe Albert Langlet, de 40 ani. Inginer la închi­soare corecțională de 3 luni pentru rebeliune. No. 976. Asemenea văzind decisiunea No. 588 din 21 Dechemvrie 1874 ce condamnă pe Costachi Munteanu (Mocanu) la închisoa­re corectă de 6 zile pentru ca au dat ins­trucție la săvârșire de furt, și considerând ca domiciliul numiților condamnați este ne­cunoscut. Având in videre disp. art. 193. Pro. Pen. Requerem ca toți agenții auxiliari Minist. Public se pună mana pe sus numi­ții condamnați ori­cănd și ori­unde s'ar afla și se-i aducă la acest Parchet spre demarșa legală. Procurorul Tribunalului Dorohoi. RECHISITORIU DE ARESTARE. No. 269. Noi Procurorele de prima ins­­tanția de pe lăngă Tribun. Judeciului Do­rohoi, avand in videre decisiunea Onor. Ca­mere de punere sub acusațiune a Curței de Apel din Iași No. 81, prin care evreul Ițic Niorc și soția acestuia, in vârsta majora foști cu domiciliul in Urbea Mihaileni, eară acum cu se știe anume unde, sunt acuzați pentru au comis crima de omor. No. 332. Noi Ion Coroi substitut de Pro­curore de prima instanță pe lăngă Trib. dis­trictului Dorohoi. Văzind sentința No. 358 pronunțată de acest Tribunal in ședința de la 22 Noemvri 1874 remnață definitivă, prin care condamnă pe Leizer sin Șubin ca da­tele statistice și domiciliul necunoscut să stea la închisoare corecționale a arestului Doro­hoi pe termen de 2 ani ca culpeși pentru furtul unui cal și falsificarea unui bilet pe temeiul art. 308 și 132 din Codul penale. In virtutea art. 193, codul de procedură cri­minale, măndăm tuturor agenților paterei pu­blice, a pune măna pe numitul Leizer sin Sulim și să’l conducă cu acest mandat D-lui Directore al penitenciarului Dorohoiu. Ordo­năm D-lui Directore al penitenciarului Do­rohoi a înscrie in registrul respectiv acest mandat, a priimi, închide și reține pe sus numitul Leizer Im Șulim in tot timpul a­­nunciat mai sus, calculat din ziua arestărei cară la espirare să’l libereze, conformăndu­­se legei și regulamentelor penitenciarului. Măndăm și ordonăm tuturor agenților pute­­rei publice, a da mănă de ajutor la cal de trebuință pentru esecutare. Copie după man­dat se va lasa condamnatului in cele 24 ore ale arestărei. Trecut la parchet in Dorohoi la 15 Fe­­vruari 1875. No. 331. Asemenea văzind sentința Trib. local No. 387 din 4 Decemvrie 1874 defi­nitivă ce condamnă pa Dumitru Zastavesan cu domiciliul necunoscut la închisoare corec­­ționate de patru ani ca culpași pentru furt cu efracțiune pe temeiul art. 310 al II c. p. in virtutea art. 193, p. c. măndăm tuturor agenților puterei publice a pune măna pe munți și să conducă pe cel I ia arestul Curței cu Jurați din Dorohoi și pe cei II cu aceste mandate D-lui Directore al penitenciarului Dorohoi Ordonăm D-lui Directore ai inserie in re- FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Joan Răducănescu. (Urmare.) Anna, acea bună fată cu care ea iși stre­­curasă o parte din copilărie, fu rechemată la castel. Ea veni acompaniată de soțul ei și de patru copilași mai toți așa de frumoși ca și mama lor. Don Matias, soția sa și a lui Loredo viniau de multe ori de visitau pe amica lor, și cre­­zând cu toții că Florestan nu mai trăiește, ei o sfătuiau să se mărite. Mai multe partizi strălucite se presentară, dar toate încercările lor fură zadarnice. Ea voia se rămăe statornică in credința ce-i ju­rase. Cecila ii repeta adesa ori: Sunteți martu­­ră fericirei mele; nu este soartă m­ai dulce decăt acea a unei femei iubită cu tandreță. D-voastră iubiați pe Loredo, și nu cred că ați fi consimțit se va dați credința altuia. Adevaratul amor, este ca și moartea,­ el ca și dânsa, nu lovește decăt o singu­ră dată. Așa­dar, scumpa mea Cecilia, nu’mi mai vor­biți ca se ieu un alt barbat. Se pare că d-voastră, adăogi ea, voiți se’mi r­epiți sin­gura consolație ce’mi mai remări­t; ea este speranția ! Ah! când aș ști că Florestan a incetat de a trăi, aceasta ar fi hotărirea me de moarte. Amicii Celinei vezând că li este cu nepu­tință de a o îndupleca să se mărite, renun­țară la acest proiect, și se siliau, prin desele lor visite, de a-i infrumuseța singurătatea din care ea nu voia se lasă decăt pentru a se duce, din cănd in cănd, se îmbrățișeze pe buna staniță de la Sănta­ Maria XX. Don Carlos, refugiat intr’o simplă locuință situată după cum am spus’o, intr’o vale in­­cunjurată de munți, aproape de orașul Dor­drecht, iși căștigasă o reputație de o persoa­nă sântă; și toți acei ce locuiau munții de prin­prejur, il visitau adesa ori. El deveni­­se amicul lor, sfătuitorul lor; și de mai multe ori, ducând cuvinte de pace prin sinul fa­­milielor de țară a acestui canton, el im­pa­­cază pe părinți cu fiii lor, pe frați cu suro­­rile lor, și pe amici cu amicii lor. El adusese cu densul mult aur, cu ajuto­rul căruia el putea se ușureze pe cei neno­rociți; dar pentru ca se nu se presupue că ar fi dintr’un rang inalt, el primia, fără a roși, totul cea ce țeranii cei cu stare ii a­­duceau la coliba lui de pustnic, și părea a da cu o mănă cea ce primia cu alta. Trecusă doi ani de cănd era in Olanda, și coliba sa cea pustniciască semana cu o ade­vărată gospodărie de țară, atăt el lasa să se ș i o înfrumusețeze. Care mai de care dintre locuitorii vecini, se ingrămădiau se lucreze. Ei ii clădiră un hambar pentru a strânge grănele ce i se aduceau, un grajd pentru vaci, o pivniță și mai multe poeți pentru paseri. Peste puțin timp el fu silit se’și iee pe cine­va pentru a-i căuta de casă, dar incur­­catura lui cea mai mare era că nu știa pe cine se aleage pentru ca se nu intărăte pe acei ce ii erau devotați. Nu era unul din acești buni țerani care se nu vre a-i oferi pe vre­ unul din copiii lui pentru a’l servi. Intr’o duminică, pe cănd mai mulți dintre dânșii se scoboriră in vale pentru a’l ruga ca se aleage odată pe vre­ unul dintre ai lor ca se remene cu densul ei si zisă: Bunii mei amici, cum pot se va arăt re­cunoștința mea? toți aveți drepturi; și fiind­că priviți ca o fericire de a viețui cu mine, și pentru ca se nu supăr pe vre­unul dintre d-voastră, sorții vor decide. Nu, părinte Urban, zisă junele Edmond, fiii acelor pe care d-voastră ii numiți amicii d-voastră, sunt in numer de șense; ei binel fie­care din noi va ședea cu d-voastră timp de două luni. La finele anului d-voastră veți lua, pentru a va servi, pe acela ce va fi aratat mai mult zel, respect și supunere. Ah! dacă toți camarazii mei ar samana cu mine, după cum cred, sunt sigur că la anul viitor veți fi intr’o încurcătură mult mai mare cu alegerea. Această propunere impăcă pe toți; și fiind că Edmond o dlasă, el fu cel ântei care in­tră in serviciu. Don Carlos, fugind de patria sa cea in­grată, voia se trăiască in singurătate. Virtu­țile sale, bine­facerile lui ii atraseră mai multe familii cărora el se părea că li este șeful și ca un D-zeu proteguitor. Ah! dacă in noua sa locuință el și ar fi putut redobân­di speranța de a revedea pe fiul său, el ar fi fost fericit. Dar vai! torul il făcea se pre­supue că acest obiect al tuturor afecțiunilor sale incetasă de a trăi cum și Florestan. De cate ori el iși formase proiectul de a se reinturna in Spania! dar capul seu era proscris; și dacă fiul seu ar fi redat Celinei el nu mai vede decăt pentru a’l perde. E­­șafodul aștepta pe cel mai virtuos dintre ras­­boinici; de acea părintele lui Alfons se ho­­tărisă ca se viețuiască și se moară in coliba sa cea pustnicească. Pe cănd iși forma acest proiect pe care i­­nima sa il condamna neincetat, fiul seu, era la curtea lui Sigisgan; el era acolo amorul și speranța, și locuitorii regatului Golcondei priviau tntrănsul pe viitorul lor suveran, Alfons, căruia S­­isgan ii­ dată numele de Thamar, atinsesă al șease­spre­zecelea an. Talia sa era naltă, figura nobilă și dulce. Slărbele și nenorocirele ce le incarcasă, da­să spiritului său o maturitate puțin comună la copii. Cănd Providența il adusese pe țărmurile Ganghesului, și cănd bunii Indieni ii daseră mănă de ajutor, el abea avea unu­spre­zece ani, dar era mult mai invețat după cum este de ordinar la această vrăstă: îndată ce fu la curtea lui Sigisgan, el în­văță limba țetei cu o ușurință surpinzătoare se dădu la meseria armelor, și in curând to­tul intrânsul făcea se prevestiască că va fi un reaboinic viteaz. El era supus și respectuos cătră Sigisgan, tandru și măngăetor pentru regina Zenobia soția lui, caria cu toate acestea el încă nu’i dasă dulcele nume de mamă, de­și ea in­­grijia de densul cu multa luare aminte. Imr’o,­zi pe cănd suverana era in aparta­mentul ei cu fiica sa Nizraela, Alfons intră tocmai in minutul cănd aceasta imbrăcișa pe mama sa. Acest tablou mișcător de fericire frească il lovi viu; el revnnsă ca un ostas fără a cuteza se înainteze mai departe. Ah ! iși zisă el in sine, căt este de ferici­tă Nigraela! In fie­ce zi ea iși plătește un tribut de amor și de recunoștință cătră a­­ceia ce i-a dat viața; și eu nu pot face al­tă decât a varia lacrimi pe tristul finit al

Next