Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-05-30 / nr. 58
ANUL VIII. Iassi, Vineri 30 Main 1875. No. 58 FORTUL ABONAMENTULUI I Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul: _________ Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci. ANUNCTURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Tot in ședința de Vineri 23 Mai 1875, D. G. Brătianu arată că biuroul central a fost pasionat, că alegerile nu se pot invalida fără un motiv serios, și singurul defect ce au alegerile ce se contestă nu e altul afară de acela de formă, de regulamentare mai mult. Toate celealte motive sunt vagi și nu pot fi luate in serios. Vorbind despre asasinate întreabă ale cui victime au fost ele? Este vreuna din oposițiune? Nici una. C. Brătianu intră aci in detalii asupra operațiunilor electorale, asupra deschiderei biurourilor, etc. Dacă consiliarul comunal n’a voit se deschiză biuroul, noi nifi, putem vedea aci un motiv serios de contestare al alegerilor, căci s’ar putea intampla ca toți primarii din țara se fie ostili guvernului. Biurourile au funcționat in regulă in capitală; și se nu judecăm lucrurile in depărtare, dupe aparență, căci atunci le am vedea cu totul altfel. Ș’apoi care este scopul constituirei Camerei? Ca fie ce colegiu din țară să fie representat in sinul ei. Ei bine alegerile din capitală au îndeplinit această condițiune. C. Brătianu arată și d-sa nepotrivirea, lipsa de program și principii in care se află coalițiunea, in scopul numai de a resturna guvernul, și pentru aceea zice că nu a întrunit ea sufragiul alegătorilor. Ei au preferat a da încredere guvernului care in decursul acestor ani, a făcut o administrație relativamente bună. Și cel puțin dacă ar fi fost o oposițiune omogenă dară nicidecum. Ce s’ar fi intamplat dacă ar fi triumfat oposițiunea? Am fi vezut mereu reinviindu-se aceasta pănză a penelopei, acea luptă continuă intre diferitele grupuri. Oposițiunea n’a avut simpatii de căt la Craiova și la col. I de Pitești. Și organele și autorii și scriitorii oposițiunei au ajuns la culmea violenței făcând chiar pe Domnitor responsabil de situație. Ceea ce mai deploră d sn e că s’a amestecat și junimea, studenții in luptele electorale, intrebuințindu’i la manifestațiuni politice. Camera dară să nu se intimideze de amenințări, ci să aducem omagii guvernului pentru prudența cu care s’a condus in alegeri. D. Brătianu spre a proba lipsa de unitate de vederi a coalițiunei amintește acusațiunile ce s’au adus d-lui Iepureanu de roșii, cu care si află in coalițiune; de 9 ani oposițiunea nu face decăt să acasă necontenit guvernul și să slăbească prestigiul autorității. Discordiile intre patriciani și plebei au perdut libertățile in Roma. Terminând, d-sa consiliază Camera a nu se lua după amenințări, ci a continua cu opera așezării claselor noastre sociale, pentru care propune a se adopta conclusiunile raportului secțiunei verificătoare asupra alegerei colegiului III de Ilfov. D. M. Cogălniceanu observă că s’a făcut nedreptate oposiției de s’a acordat cuvântul d. Gr. Brătianu, care in sesiunea trecută și a schimbat părerile precum iși schimbă și hainele și d. Iepureanu nu a fost lăsat a vorbi. D. Eug. Stătescu cere cuvântul. Președintele nu recunoaște d-lui Stătescu dreptul de a vorbi, deoarece nu se vede trecut in lista deputaților din Monitor. D. Vernescu susține că d. Stătescu să vorbească arătănd că mandatul de deputat nu emană de la guvern, ci de la biuroul central al secțiunilor alegerei. D. Președinte arată că d-sa nu cunoaște alt deputat de către cei indicați de guvern, care este intermediarul intre Cameră și corpul electoral. D. ministru de interne amintește procedura după care s’a urmat sub guvernul d-lui Brătianu in un cas analog și cere a se urma tot astfel și acuma, cu deosebire numai că atunci se dedeau deputații afară și erau ținuți in zapadă, pe când acum li se permite la toți intrarea. D. Iepureanu a fost ținut la ușa Camerei. Să v’o spue d-lui. D. Bolleacu care mă aleg de 12 ani necontenit, am fost dat afară din Cameră cu huideu. D. Ministru de interne citește un pasagiu dintr’un discurs din 1868 al d-lui Brătianu in care se zice că două rânduri de deputați nu se poate să fie. Așa s’a urmat in trecut. Astfel va câta să fie și acum. (Aprobări). D. Ministru arată cum s’a urmat cu secțiunile electorale din Capitală, care au adus resultatul votării lor la Primărie și cum guvernul a considerat ca deputat numai pe acei cari aveau un număr mai mare de voturi. Pr. Dim. Ghica in chestiune de regulament, zice că, după jurisprudența admisă pănă acum, de chiar d. loan Brătianu, nu pot fi două rânduri de deputați. Pentru acest motiv cred că discuție nu mai încape. D. loan Brătianu combate închiderea discuției, deoarece s’a pus in discuție procedura d-sale; d-sa declară că n’a admis de căt pe acei cari aveau mandate de la biuroul central, căci un cas contrariu puterea esecutivă s’ar substitui corpului electoral. I. Gr. Balș susține închiderea discuției. Incidentul asupra d-lui Stătescu fiind inchis, se continuă cu discuția asupra alegerilor col. III de Ilfov. D. I. Brăteanu zice că trebue a seamăna verificarea alegerilor de Ilfov afară numai dacă Adunarea nu voește a întrebuința arbitrariul admițăndu’i. Intrănd in fondul chestiunei d. Brătianu propune a se numi o comisiune de anchetă din sinul Camerii, care se constate cele ce va avansa d-sa. Apoi începe a enumera cum alegătorii de la Galben au fost opriți de a vota, că unile din birouri s’au deschis mai târziu de ora prevăzută de legea electorală, că forța armată incongiura localurile de alegere întrebând mai intăi pe alegători cum au să voteze sau zicăndu-le la stânga împrejur, dacă nu vor să fie schilodiți. In fine unul din motivele d-sale e și acesta că pe liste se văd ca votanți căte 50 de nume de-odată, că se văd trecuți ca votanți oameni morți ales. etc. Căt despre acusațiunea ce se aduce biuroului central că ar fi amenințat pe preșidenții celor alte secțiuni, aceasta nu e fondată, deoarece ele aveau la disposițiune și armata și toată forța publică. C. Brătianu mai zice că secțiunea de Albastru, unde victoria a fost repurtată de partidul ordinei, n’a fost deschisă de gentilul consilier comunal d. Xanto, din causa că a văzut sala plină de figuri curioase și cari nu erau alegători; că cerând ca se fie depărtați acești oameni, comisarul s’a opus și că in fine neputănd face apelul nominal, a plecat fără să poată deschide biuroul. 1). B. Bobescu, ministru de externe, zice că e un sistem al d-lor, un monopol de patriotism din partea opoziției de cătve timp, că ori de căte ori nu se alege un partizan al d-lor, alegerea e vițiată. D. I. Brătianu, e adevărat, a fost mai moderat, deoarece a propus a se numi o comisiune parlamentară, pe cănd d. Vernescu cere a se anula cu totul alegerile de la col. III de Ilfov. D. ministru espune cum s’a urmat alegerile și cum intr’un oraș ca Bucureștii, de atătea mii alegători, se pot găsi individe cu nume identice. Argumentele invocate de d. I. Brătianu n’au dat nici un temeiul ele sunt numai niște acusațiuni vage. Venind la argumentul că candidații partidului liberal-conservator n’au mandat, d. ministru întreabă: oare primarul dă mandate deputatului sau majoritatea alegătorilor, ș’apoi primarul e și el alegător. Cum poate dară depinde de la voința unui singur om, a primarului soarta alesului? Căt pentru D. Xanto, se nu’i interpretați intențiunile, d-lui n’a zis altceva decăt că n’a făcut apelul nominal la coloarea de Albastru. Dară cănd e mulțime așa de mare nu se poate face totdeauna apel nominal la constituirea biuroului provisor. Nici la col. I de Ilfov nu s’a făcut apel nominal pentru constituirea biuroului provisoriu. S’o spusă d. Vernescu. Mai e încă și aceasta, care president de biurou va putea ști că cutare individ din cutare suburbie este persoana ce votează ? Poate oare cineva să cunoască pe toți alegătorii dintr’o secțiune sau dintr’un colegiu? Căt pentru biuroul central, ce drept are el? El e format din preșidenții tuturor secțiunilor, care procede la recensimentul voturilor. Biuroul central nu se poate preumbla după localuri, ci e format, precum zice, din preșidenții tuturor secțiunilor, avănd a se verifica unul pe altul. Simpaticul president al biuroului central insa a respins pe preșidenții celorlalte secțiuni, zicând că numai densul e biuroul central. Legea electorală zice că biuroul central trebue să fie in localul consiliului comunal. Astfel au și făcut preșidenții secțiunilor de Albastru, Galben și cele două ale ruralelor. In discursul d-sale, d. ministru Boerescu constată de ce mijloace au început a se servi așa numiții liberali, căci d-sa ’i numește radicali, deoarece partidul liberal-conservator e cu adevărat liberal mijloace cari pănă acum din fericire n’au fost întrebuințate. D-sa conchide că nu e nici un motiv d’a se trimite aceste alegeri dinaintea unei comisiuni parlamentare, nefiind nici o obiecțiune serioasă asupră-le. Crede asemene ori ce discuțiune de prisos. D. Al. Lahovari pronunță căteva cuvinte in privința magistraților demisionați cari sunt rude și amici cu membrii oposițiunei. Ei s’au grăbitu cu demisiunile d-lor, făceau mai bine de stăteau la locurile lor, ca să oprească pe studenții de la manifestați unele la cari au fost îndemnați dănduli-se și arme, ca să oprească tulburările și asasinaturile ce s’au comis intr’un mod laș. Sper că culpabilul asasinatului se va descoperi in fine și ’și va lua pedeapsa. A ținut insă a contesta că demisionații erau rude și amici d’ai membrilor oposițiunei. D. Președinte al Consiliului zice că intre alte acusări aduse, a fost și aceea că a adus forța armată in giurul localurilor de alegeri. Această măsură a fost provocată de discursurile ținute la intruniri, și de scrierile oposițiunei, cari provocau la răscoală și turburări. Guvernul a lăsat cea mai mare libertate pentru întruniri. Văzind insă că la Ilfov chiar alegătorii col. I veniseră gata pe batie, a luat pe dată măsuri. Roagă insă Camera ca indată ce s’o constitui,se’i voteze o lege asupra întrunirilor, spre a nu se mai putea provoca la tulburări, răscoale și vărsare de singe. Aretănd motivele pentru care a pus oștire in giurul localurilor de alegere, termină zicând că Adunarea va decide dacă d-sa a făcut bine, ear dacă nu, ’i va da un vot de blam. Se cere închiderea discuțiunei. D. Burculescu cere cuvântul contra inchiderei. D. Iepureanu ’i cere ca să’i cedeze. —D. Furculescu persistă cu tenacitate ca să vorbească. (Risete in Cameră). D. Furculescu susține a nu se închide discuțiunea, deoarece au vorbit trei miniștri, și echitatea cere ca să vorbească și deputații. Pr. Dim. Gr. Ghica arată d-lui Furculescu că regulamentul Camerei permite miniștrilor a vorbi oricănd. Apoi susține închiderea discuțiunei, deoarece sunt destul de cunoscute faptele de cari a usat oposițiunea in alegeri, mergând pănă la asasinatul unui cetățan care ’și avea familia lui, copii lui, averea lui, care intr’un cuvănt nu era vagabond. D. Stolojan întrerupe cu niște cuvinte cari nu ne parvin fiind așezat prea infund. Pr. Dim. Ghica. Dacă d-voastră știți toți ce se petrece in crâșmele Craiovei, noi nu știm ce se petrece in orăș-FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. CURIERUL DE IASSI Stil vechiu. Stil nou. | ZIUA: PATRONUL ZILEI. Res. Soar. j Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. | ZIUA. | PATRONUL ZILEI. j Res. Soar. Ap. Soar. Maiu. Iunie. [Ore. m. Ore. m. Maiu. Iunie. | N Ore. m. Ore. m. 25 6 Duminică. I A 3-ea afl. cap. Sf. loan Bot. J 4 17 7 41 29 10 Joi. Sf. Mucenițe Teodosia Tedora. 4 16 7 43 26 7 Luni. Apostolul Carp și C. de câine. f 4 17 7 42 30 1 11 Vineri. I Părintele Isaclie. 4 16 7 44 27 8 Marți. Mucenicul Terapon. it 4 16 7 42 31 1 12 Sâmbătă. 1 Sf. Apostoli Ermia și M. Ermeiu. u 4 16 7 45 28 _________________Mercuri.___________Cuviosul Nechita.__________________8 4 16 7 43__________1 Iunie . 13________Duminică. 1 (1) Pogorftria Sfântului Duh. 1 4 15 7 45 Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI Si VINERI. Ridaotfisnea si Administrațiunea 1« localul TIPOÜAFIE NATIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Micoud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 bani. FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Rclducănescu. (Urmare). Ah!ii respunde cu viociune Nitraela, mă îngrozesc numai de durerea lui. Și ce poate zice el ? Părintele meu ii dă de rival pe zeul indostanului, căruia nu a putut să mă refusă. Dar, seniore, adaogi ea, dacă ași pute se obțin de la d-voastră o grație prea scumpă, cred că niciodată nu vaș pute arata îndestulă recunoștință.—Ordonați, nenorocită prințesă, toată fericirea me este de a vă asculta.—Ei bine duceți-vă înaintea generalului, și luați sama ca nime se nu se aproprie prea tare de dănsul pentru ca se-i spue nenorocirea lui și a mea.—Cred că nu este nici un lndian care se aibă curajul de a’i da o lovitură atât de simțitoare. Dar mă duc se esecut ordinile d-voastră. Ah ! aveți dreptate nimic nu trebue se tulbure triumful unui erou. Hrascar părăsind palatul, prințesa mersă Be’și reese niște haine de curte, și pe urmă intră in sala unde trebuia se fie primit fiul cel nenorocit a lui Don Carlos. Acesta avusă onoarea de a vorbi cu regina, și-i ceru o favoare însemnată, de a fi și el față la triumful învingătorului. Zenobia ii acordă. In fine, Thamar sosește; el sboară la picioarele reginei, depune trofeele ce atestă victoriile sale, și’i presintă in acela’și timp măslinul, semn fericit al păcei. Ah! fiul meu ii zisă suverana, de ce nu sunt îndrept care te pot eu resplăti! Cum ii respunsă resboinicul, prețul care mă așteaptă nu este el destul de frumos? măna princesei....... Nitrela nu mai este in stare de a-si pute stăpâni lacrimele. Thamar zerește aceasta. D-voastră plângeți, d-șoară, ii zicea el! mare D-zeule! Cine poate se vă causeze această supărare? Vorbiți, vă rog.—Scumpe Thamar ii respunde ea, bucuria.... victoriele d-vostră, absența regelui-----Sper că pe mine se va reinturna, așa mi-a spus, sunt doue zile un ofițer ce l’am trimis la satul Jip. Pe cănd el căuta se asigure pe marinda Nitraela, Hraskar intră in fruntea unei deputațiuni din partea consiliului, și după un discurs îndestul de lung, ii zice, ca pe lângă numele de biruitorul Maraților, consiliul suprem ii mai adaoge și numele de mântuitorul patriei. Inalțați prea mult slabele mele lucrări, ii respunde Thamar cu îndestulă răceală (căci el știa că’i era rival); generalul ce se laudă mult, de multe ori i se voiește perderea. Aceste puține cuvinte făcură pe Hiascar se tremure; el sa temea ca nu cumva crimele sale se nu fie descoperite. Thamar continuă: Apărând această țară n’am făcut asta decăt mi-am îndeplinit datoria. Onoarea isbăndelor noastre se cuvine acestor bravi Indieni, (el arată pe acei ce-l acompaniau). Ei puteau se triumfe și fără mine, cănd eu nimic nu puteam face fără denșii. Cu toate acestea dacă zelul meu imi dă oarecare drepturi la recunoștință, aș cuteza să cer, in puterea acestui drept, ca Portughesii ce sunt la Golconda se fie liberi. Am aflat cu o vie durere, că consiliul suprem n’a voit se cedeze la rugămintele mele, respund eu de acești Portughesi. Nu vă temeți că ei vor trada legile resboiului. Ei sunt niște bravi. Tinere, și zisă Don Carlos, ne mulțumesc de buna opiniune ce aveți pentru concetățenii mei, ei vor justifica aceasta. Nitrela abea putăndu-se susține, oferi amantului ei prețul valoarei. Acesta ii prinde mâna, o duse la buze, și o întreabă de a doua oară causa unei dureri ce o încearcă. Princesa nu are putere ca se-i poată respunde. Thamar se gândește la portret și la lanț, și presupune că Nizraela din această causă este supărată fiindcă nu’i zezește acea podoabă scumpă, și ’i istorisește in puține cuvinte cum a fost lipsit de dânsul Pe cănd voia Be’și convingă amanta despre fidelitatea sa, veni de inștiință pe Hiackar că consiliul suprem se întrunește pentru a ceti o scrisoare ce se primise de la monarh, și că ședința nu se va ține la palat. O groază de moarte cuprinsă pe regina Indostanului. Pentru ce această scrisoare nu a fost adresată reginei ? Ea tremura găndinduse că poate părintele ei este bolnav. Zenobia împărtășește și ea temerea fiicei sale, și roagă pe Thamar ca să se ducă la consiliu pentru ca să se informeze de cuprinderea scrisorii. Nizraela iși unește și ea rugămintele ei pe lăngă ale maicei sale. Hiaskar plecasă. O D-zeul meu, zisă suspinând regina Indostanului, tu știi cu ce lacrimi ferbinți te am rugat pentru ca se păstrezi zilele părintelui meu. Dute, generale, și nu adă mai de grabă știre. Scumpă prințesă! respinsă junele Portughes, veți fi ascultată; a viețui pentru a ve servi și a ve adora, a muri dacă va cere trebuința pentru a ve apara, va fi fericirea lui Thamar. D-nă, zisă el Zenobiel, ve încredințez pe acest nobil resboinic (el arată pe don Carlos); făcând aceasta, plătiți valoarea prin bine facere. Ilustre Portughes, nime mai bine de căt mine nu poate se va aprecieze tot meritul d-voastră și generositatea reginei. Aici ei ii datoresc totul, pănă și aerul ce’l respir și dacă am oarecare virtuți, ele sunt opera augustei mele suverane. Thamar, ii respunde don Carlos, dacă sentimentul imperios al patriei n’a fost in stare de a pute întrece orice considerație, cel puțin d-voastră me prețuiți prin desfacerea mea. Amândoi resboinicii iși strânseră măna cu multă dragoste; inimele lor băteau cu putere și cea mai tandră simpatie părea ai inștiință că ei se iubesc cu frăgezime, și că ar fi nenorociți ca nici odată, cănd va trebui să se despartă. XXXI. Thamar lăsind pe Don Carlos cu regina și cu fiica ei, se dusă la locul unde avea să se întrunească consiliul. Voește se intre, dar niște străjeri ce erau așezați pe la ușele salei de ședință il opresc. I se spune că consiliul este secret, și că nime nu poate se fie admis. Cățiva ofițeri ce acompaniau pe Thamar indignați de necinstea ce făcea generalului lor, voese se pătrundă cu putere, dar el se opune la acest act de violență, și-i silește a se retrage și a aștepta in liniște pănă li se va face cunoscut, cuprinderea scrisorii ce el o credea că este trimisă de regi. In lipsa lui de la palat, don Carlos regăsese lângă regina o fericită pentru că are fericirea de a avea de fiu un viteaz, care face onoarea Indostanului. Aceste cuvinte făcură din nou pe Nizraela se verse lacrimi. Cum îi zisă augustul prisonieri d vostră plăngeți! și cu toate acestea viitorul cel mai fericit pare că vă așteaptă. Generalul Thamar va fi soțul d-voastră.