Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-09-12 / nr. 97
ANUL VIII. lasst. Vineri 12 Septemvrie 1875. No. 97. PREȚUL ABONAMENTULUI i Iași: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi- In districte: se adaogă portul de 2 h. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURL Rândul sau locul seu 15 bani. Revista Internă. Urmarea articolului D-lui Aurelian, relativ, la apele minerale din România. — In cronica precedentă am zis câteva cuvinte asupra apelor minerale din Romănia și in special asupra apelor sulfuroase și feruginoase de la Pucioasa. Ne am adresat cătră toți românii și in special cătră DD. medici de care depinde in mare parte înflorirea stațiunelor noastre balneare. Suntem fericiți că moderna noastră chiemare ne procură o lucrare a D. doctore Konya din Iași. D-sa ne adresază următoarea scrisoare: „Cu mult interes am cetit in numărul din urmă al Revistei Științifice articolul D-voastră despre apele minerale „din țară, și fiind-că și eu m’am ocupat cu analisarea apelor, de aceia ’mi „permit a vă trimite analisa apei din „Văiluța cu o mică precuvântare cu rugăminte de a publica lucrarea mea in „ Revista Științifică. “ Redacțiunea mulțumește D-lui doctore Konya și se folosește de o pasiune pentru a face un apel călduros la toți medicii și specialiștii in asemenea materie ca să bine-voească a’i comunica lucrările ce vor crede de cuviință că se pot da publicității. Unindu-ne cu toții, luând hotărirea ca in cel mai scurt timp apele minerale din Romănia se poată satisface toate trebuințele suferinților, vom aduce un serviciu însemnat economiei naționale, vom dovedi că știm să aprețuim dărnicia cu care generoasa natură a înzestrat frumoasa noastră țară. In No. viitor va apărea și lucrarea D-lui doctore Konya asupra apei minerale de la Văsluța. Țerile ai cărora locuitori nu pun in destul preț pe valorea ce are pămăntul, n’au decăt să studieze ce se petrece pe fiecare zi in Olanda pentru a se pătrunde căt de scump este pentru o națiune laborioasă și economă acel obiect care dă adevarata ființă a unui Stat, adică pămăntul. De cănd există Nederlanda și pănă astăzi neobosiții săi locuitori au avut să lupte fără preget contra năvălirilor mării. Nesățioasa mare n’a lasat și nu lasă să treacă zi fără ca să nu roată, să nu mănânce o bucată din pământul Olandei. Sate întregi care au existat de la romani încoace au dispărut. Astfel pe la 1377 la răsărit de Hont 14 sate au fost distruse cu totul. Aceste inundațiuni s’au repetat in zece rănduri pănă la 1715. După constatările făcute marea ar fi rupt din pămăntul Olandei 581,333 ectare, adică aproape de un milion și 200 mii pogoane pământ. Prin lucrările colosale de andigare s-a reluat 363,507 ectare, astfel că marea datorește incă olandezilor 217,825 ectare. Olandezii cu tenacitatea lor cunoscută nu stau odihniți pănă ce nu vor lua înapoi acest pământ. In momentul de față acest neobosit popor este pe cale de a săuta s’au deseca partea meridională a Zuiderzeului, partea numită in timpul romanilor Flevolacus. Întinderea ce se proiectează ca să se desece este de 195,000 ectare, din care 19,000 ectare se vor întrebuința pentru drumuri, canaluri, locuri de case ș. a.l., astfel 175,000 ectare se vor putea da agriculturei. După intinderea ce au provinciile Olandei, pe locul desecat se va forma o nouă provincie. In adevăr, cea mai întinsă provincie a Olandei, Brabantul, septentrionalii cere 512,370 ectare; eare cea mai mică, Utrechul, are 138,560 ectare. Noua provincie a Zuiderzeului va spori întinderea regatului Olandei cu/, 8. După estimațiunile făcute această colosală lucrare va costa 180 milioane fiorini, de unde urmează că fiecare ectar desecat va costa 1000 fiorini. Pentru esecutarea lucrării unii cred că trebuesc 16 ani, alții 12 ani, insă după alte calcule ar fi de ajuns doi ani. Adâncimea medie a Zuiderzeului fiind de 4 metri l/2 se calculează că se va scoate 5,850 milioane de metri cubi de apă. Mașinile cu abur, de o forță totală de 9,400 cai, vor trage 4,500 metri cubi de apă pe minută. Ce mai este de zis cănd vede cineva o țară atât de mică ca Olanda, atăt puțin de favorizată de împrejurările fizice, că, mulțumită muncii și economiei locuitorilor sei întreprinde lucrări publice pe care le ar ambiționa Imperiuri imense locuite de milioane de suflete. Dacă este cineva care trebue să se folosească de asemenea exemple suntem noi românii care de abia am început să pășim pe calea marilor lucrări economice, noi care avem o țară atăt de favorată de imprejurările fisice și economice și care cu bună-voință și activitate putem face din Romănia una din cele mai avute și frumoase țări ale Europei. Insă pentru aceasta ar trebui mai multă activitate, mai multă îngrijire de ale noastre, mai multă interesare de lucrul public. Să ne silim a dobândi aceste însușiri economice căci altfel remănem înapoi, și inapoiarea in cele economice ca și in altele este peirea. Să nu ne intre in cap cum că dacă am făcut căteva linii de căi ferate am isprăvit; după cum am zis cu altă ocasie căile ferate sunt de nici un folos dacă nu ai ce cara cu dănsele; ele sunt niște artere care nu pot întreține viața dacă n’au sănge intr’onsele, și in sensul economic sângele sunt productele agriculturei și industriei. Să imităm dară pe micul popor Olandei, să ne punem cu toată inima pe lucru, să nu lăsăm să stea in ințelinire atâtea făntăni de avuție ale mult înzestratei noastre țări. — învățații ca și profesionaliștii in Italia au început a se ocupa cu stăruință de filoxera. D. Agnolesi, preparatore al cursului de tocsicologie experimentală la institutul din Florența, a adresat Academiei de știință din Paris un memoriu relativ la propietatea ce ar avea planta numită lupin alb (lupinus albus) de a face să piară filoxera. Faptul este că însușirea lupinului de a ingrașa pămăntul și de a distruge insectele este cunoscută incă din timpul botanistului Teofrast. Ca ingrășsămănt verde lupinul se bucură de o reputațiune meritată in mai multe din staturile Europei. In 1870, doctorele Siewerdt a reușit să extragă din lupinul alb doi alcaloizi veninoși cari derivează din conicină; acești alcaloizi sunt metil-conicina și mitil-Conidrina. Doctorele Baniere Bellini, profesore de tocsicologie esperimentală, a publicat in 1875 resultatul experiențelor sale asupra acțiunei veninoasă a lupinului atăt asupra omului căt și a animalelor. Este asemenea cunoscut că or și cănd pucioasa in stare de pulbere se află in contact cu substanțe care putrezesc, se unesc cu idrogenul provenit din aceste substanțe și produce gazidrogen sulfurat. Folosindu-se de aceste fapte științifice și experimentale, d. Agnolesi propune o metodă care după sine ar fi capabilă să distrugă filoctera și in acelaș timp să îngrașă și via. Iacă in ce consistă această metodă, să se semine in luna lui Septemvrie in vii lupin alb; in anul următor, cănd lupinul a înflorit se smulge și se face mănunchiuri. După aceea să desgărdinează vița de jur împrejur descoperindu’i rădăcinele, se ia mănunchiuri de lupin, se tăvălesc căt de mult in pucioasă pisată; și in fine se trage pămăntul la loc, cum se face și cănd se pune gunoi la vite. Efectele metodei expuse, ar fi, după Domnului Agnolesi* mai intei ingrășarea pământului al doilea distrugerea filocterei. Proprietățile veninoase ala lupinului fiind constatate se poate admite că filoctera locuind pe rădăcinile viței și venind in contact cu lupinul ar peri. Afară de aceasta gazul idrogen sulfurat care s’ar desvolta in timpul putrezirei lupinului îngropat, ar exercita acțiunea sa veninoasă in tot timpul căt durează metamorfosa insectei, menținând rădăcinile intr’o atmosferă mefitică. Aceasta este in substanță, metoada ce propune d. Agnolesi pentru a stârpi fie loc sera. Principiile pe cari se fondează sunt necontestabile, remăne dară a sa verifica dacă in aplicațiune se vor putedobăndi resultate ce par a promite raționamentul științific. Fără îndoială că această metodă se va supune cercării atăt in Francia căt și in Italia. De ar reuși d. Agnolesi ar aduce cele mai însemnate servicii viticulturei. — In Englitera esistă de mult timp o puternică asociațiune cunoscută sub numele de Asociațiunea britanică pentru desvoltarea științelor. Congresul acestei societăți s-a întrunit anul acesta la Bristol sub președința cunoscutului inginer J. Hawkshaw. Președintele din anul trecut era invetatul profesore Tyndall ale căruia doctrini științifice au desplăcut și displac clerului anglican. Pentru deschiderea sesiunei congresului, distinsul inginer a rostit un discurs asupra geniului civil, in alte cuvinte, asupra istoriei lucrărilor de arhitectură, de mecanică in sine a tuturor lucrărilor cari intră in domeniul științei inginerului. Subiectul a fost pe căt de vast pe atăt de interesante pănă astăzi sunt din acelea cu cari se poate mai mult mândri omenirea. In adevăr incepănd de la acele lucrări primitive croite și esecutate de om, trecând apoi la construcțiunile mărețe ale Egiptului, Asiriei, Greciei, Romei, privind timpurile remase din mezal evu iu fine ajungând la timpii moderni, spiritul cel mai indrăsneț remăne uimit de imensitatea lucrărilor esecutate și de progresul ce a realisat omenirea in această direcțiune. Și ca exemplu vom aminti că numai in secolul acesta s’a construit peste 166.000 mile de căi ferate, cari, socotite căte 20,000 livre sterling pe milă, reprezintă o valoare de 3,200 milioane de livre sterling, la care sumă mai trebue adăugat 100 milioane livre pentru 400.000 mile de telegraf socotite căte 100 livre de milă, și incă 100 milioane livre pentru canaluri, porturi și alte construcțiuni fluviale și maritime. Astfel s’a cheltuit suma de 3,340 milioane livre Sterlinge de cătră generațiunea actuală și cea precedentă. Președintele asociațiunei britanice ’și-a terminat însemnatul său discurs mărturisind că, cu tot progresul realizat a ceea ce știm este prea puțin in comparațiune cu aceea ce nu știm. Prin urmare la lucru oameni de știință, la lucru voi care sunteți antegrarda progresului. (Revista Sciințifică). P. S. Aurelian. De la fruntaria Bosniei se scrie de către Augsburger Zeitung: „Deocamdată liniștea s’a restabilit in vecinătatea imediată a frontăriei noastre. Cu toate astea, insurecțiunea bosniacă nu e cu totul reprimată. Aceste se vede din faptul că printre cei 30,000 cari s’au refugiat pe teritoriul austriac, nu se găsesc decăt puțini oameni valizi. Insurgenții propriu zis s’a retras prin munți, insă Turcii n’au de loc poftă ca să’i urmărească; ei se mulțămesc a avea in stăpânire orașele, satele și in general să aibă câmpia in posesiunea lor. Insurgenții comptează mereu pe ajutoare din Serbia, și ei evită cu prudență pentru moment ver ce intélnire cu Turcii. Aici la frontieră această situațiune se prelungește de mai bine de zece zile. Insurecțiunea bosniacă, din contra a luat de căte-va zile intr’un punct foarte important proporțiuni mai mari. Voim a vorbi despre frontieră serbăbosniacă. Faptul că intr’o întâlnire cu insurgenții, Turcii au violat teritoriul serbesc intr’un punct al districtului Ușița, arzând pe lăngă aceasta și două sate mici serbești, ceea ce a făcut pe ministrul de resbel serbesc să indrepteze două brigade la acest punct— acest fapt e de o mare importanță, mai cu samă cănd il pune cineva in legătură cu progresele ce face insurecțiunea la frontiera sârbo-bosniacă. La 30 August insigenții au pus măna pe orășelul Triboj; in aceeași zi o luptă crâncenă a avut loc aproape de Banja, in care au rămas morți un maior și 12 călăreți turci. Insurecțiunea pe acest teritoriu e de o mare gravitate, căci Turcii fiind goniți din pașalăcul Novi Bazar, se va stabili o comunicațiune intre Serbia și Muntenegru. Cu toate că Turcii au intrat la Trebinje și au luat monastirea Duschi, insurecțiunea nu mai puțin pare că face progrese in Herzegovina. La 1 Septemvrie o luptă crâncenă a avut loc aproape de Neveseinje; insurgenții au remas învingători. După noutăți din sorginte serba. Turcii ar fi avut 200 de morți și 80 de răniți, și insurgenții 25 morți și 55 răniți. Se mai anunță incă că insurgenții ar fi înconjurat fortăreța Nikșitz, de la fruntaria muntenegreană. Alte comunicațiuni, ce erau tot din sorginte serbă, spun că’ in mersul lor spre Trebinje trupele turcești s’ar fi făcut culpabile de numeroase cruzimi. Astfel ele ar fi jăfuit și ars fără nici un motiv satul creștin Utova. La Gradatz, ei ar fi masacrat pe doi bătrâni pacinici și inofensivi de 90 de ani. Glas Zrnogoreeco, organ oficios al prințului Muntenegrului, ține un limbagiu foarte resboinic. In numerul său din urmă vorbește fără intortochiări despre „ridicarea generală a Serbilor contra inemicilor lor tradiționali, Turcii.“ In acel articol se citește: „Se bănuesce Muntenegrului că ar fi indiferent față cu lupta fraților săi din Herzegovina. Aceasta va să zică a nu cunoaște întreaga istorie a Muntenegrului. Această țară va ști a-și face datoria sa. Dar Serbia? Și acolo strigătul de „Resboi Turcilor !“ a resunat deja. Diplomația nu va putea să domolească această mișcare generală. Resultatul luptei nu va putea fi induios; el va consiste in liberarea tuturor Serbilor de jugul turcesc.“ in dreapta, la trup mare, țintă in frunte, la șoldul stăng de dinapoi dangalit. A, la piciorul drept dinainte copita stricată și alta neagră, coama in dreapta, la trup mică brează puțin la bot, țintă mică in frunte, la urechea stăngă furculiță, fără alte semne. Se publică aceasta in termenul legal pentru cunoștința proprietarilor. Primarul Municipiului Iași. După radicala îmbunătățire ce s’a făcut acum încăperilor de pe piața Movila din Tatara și ce sunt proprietate a Comunei, regulând darea lor in locațiune pe termin de trei ani, începători de la 26 Octomvrie viitor a. c. se publică locațiunea pe ziua de 18 luna presentă, și se invită pe toate persoanele ce vor vor a lua in locațiune acele încăperi ca la ziua indicată oarele 11 antemeridiane, să se presinte in pretoriul acestui oficiu cu garanția cerută de condițiunele relative, spre a pute concura. p. Primar, I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu. Biuroul f-iu. Șef, Florescu. 1 No. 8887. 1875 Septemvrie 9. De cătră Epitropia averei bisericei Sf. Costantin și Elena, urmănd a se da in antreprindere reparațiunile necesare la casele ce posedă in strada palatului și la acoperemăntul acei biserici, in marginea sumei de lei noi 298 bani 35 și in conformitatea devizelor presentate de d. Arhitect Comunal cu referatele No. 511 și 512. Se deschide din nou concurență Joi in 18 Sept. curent carele 12 meridiane. Amatorii de a lua in antreprindere asemenea reparațiuni, se vor presentă in camera acestui oficiu in ziua și para sus indicată cu garanția necesară, pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu. Biuroul III. p. Șef.** Popovici. No. 8875. 1875 Septemvrie 9. Primăria Comunei Bălușenii. No. 800 Urmănd a se da in antreprisă veniturile băuturilor spirtuoase și a vănzerilor de vite mari și mici din această comună, pe timp de trei ani cu incepere de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la asemenea zi și lună 1879. Se publică că in ziua de 22 a curentei, urmează a se efectua mezatul in camera acestui oficiu. Concurenții ce vor bine-voi a lua asemenea c roturi să se presinte cu radium spre a fi primit la azerisire. Primăria Comunei Bivolari. No. 563. Pentru un bou la păr porumb, mare, coarnele greblișe, picat de pripas in această comună la 21 a trecutei luni August. Se publică termen de 6 luni de la data Ionei pentru aflarea păgubașului. Primăria comunei Buda-Rafaila. No. 1140. In lăuntrul terminului de 6 luni publicat in Curverul de Iași No. 24, din anul curent, neivinduse păgubașii a doua epe, un măntoc și una mănzată, picate de pripas in această comună. Se publică vânzarea lor in Camera Primăriei, pentru ziua de 28 a curentei luni Septemvrie, spre cunoștința concurenților. Primăria comunei Cotnari No. 1705. Se publică ziua de 18 a curentei, pentru vânzarea licitativ in folosul casei comunale a doua epe, un străjnic, una străjnică, un cal și a unei pei de capace au perit, a cărora păgubaș nu s’au ivit in termenul prevăzut la art. 55 din legea poliței rurale, d-nii concurenți vor bine-voi a se presinta in camera acestui oficiu la termenul aratat mai sus, spre a concura la mezat. Primăria comunei Costești. No. 666. La 21 a curentei luni, vara 10 dimineața, urmând a se ține licitație in camera acestei primării, pentru darea in antrepriză a craturilor băuturilor spirtuoase și vânzarea de vite din astă comună, pe timp de 3 ani, cu incepere de la 1 Ianuari 1876 și pănă la asemene lună și zi anul 1879. Să publică spre știința generală a d-lor concurenți, care cu garanții solvabile să se presinte in ziua termenului, spre a concura, iar condițiile se pot vndea in orice zi la această Primărie. Primăria urbei Ismail. No. 2997. De la 1 — 15 Octomvrie inclusiv pe fiecare an, are loc in această comună un mare Iarmaroc (Bălțiu), însemnat prin obiectele sale de diferite categorii. Un atare Iarmaroc urmând a fi și in anul curent, Primăria in dorință ca el să fie căt se poate CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C AL E N D A R U L SEPTAMAN EL ----------------~ _______" ----- ----------------* “ * ■ “ ■ » I 3 StU vechiu. stil nou. | ZIO A. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. Ap. Soar. j Stil vechiu. Stil nou. ZIO A. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. I Ore. m. Ore. m. Septemvrie. 1 Septemvrie. Ore. Joi Ore. m. 7 19 Duminică. Martirul Lozont. 5 52 5 8 11 23 Joi. Cuvioasa Teodora. 6 050 8 20 Luni. (--) Nașterea Preacuratei. 5 54 5 6 12 24 Vineri. Martirul Autonom. 6 15 59 9 21 Marti. f Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 5 4 13 25 Sâmbătă. Martirul Cornilie sutașul. 6 2 5 57 _____10 22________Mercuri. 1 Martirul Minod. Mitr. și Pulher. 5 58 5 2 14____________26________Duminică. (1) Inalțarea Sfintei Cruci_______5 6 3 5 55 Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI Si VINERI. Redactiunea si Administratiunea In localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se priesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rne Droot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Miroud, Constantinopoli 2 rie de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. Revista Esternă. „Se scrie din Belgrad, cătră Algemeine Zeitung, că noul guvern stă pe gănduri — aceasta e noutatea cea mare a zilei. Puterile de la nord țin acum un limbagiu cu totul altul decăt acela pe care il țineau cu foștii miniștri. Rusia mai cu samă se arată foarte energică; representatul său, d. Kwaszow, pe care foile Omladinei il atacă tare, zice precum zicea odată prințul Mencioff la Constantinopoli: „Stăpănu ’mi a zis așa.“ împăratul Alecsandru a pus să se declare curat că nu tolera o acțiune din partea guvernului sârbesc. Zastava zicea: „Să nu luăm in samă pe Rusia.“ miniștri știm că nu se poate brava cu imprudență voința Rusiei. D-nii Ristici și Gruici nu pot declara resbelul. Atunci la ce servește ei? Chiar o mladina ii va resturna un organ din acest partid a și declarat’o.“ PARTEA OFICIALA. PUBUCAȚI Â91 ILHSTRA TIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8854. Conform adresei d. Director general al Telegrafiei și Poștelor No. 13983 la 19 Septemvrie curent, urmănd a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pentru vinderea a 67 stălpi vechi de stejar. Se publică spre generala cunoștință. No. 8832. Conform adresei d-lor administratori Domeniilor și pădurelor Statului No. 16.671, la 25 Septemvrie curent, urmănd a se ține licitație in camera acestei Prefecturi, pentru închirierea bunurilor Statului din acest județ. Se publică spre cunoștința generală. Prefectura districtului Cahul. No. 7006. Pe teritorul comunei Golești, din plasa Tigheci, s’au pripășit două epe cu semnele următoare: una la păr neagră, coama in ambele părți fără alte semne, și alta la păr sură coama tunsă fără alte semne. Se publică aceasta in termenul legal, pentru cunoștința proprietarilor. Nro. 2003. Pe teritorul comunei Roșu, din plasa Cosîngalia, sau pripășit: una capa la păr murgă închisă, coama la dreapta, furculiță la urechea dreaptă, la piciorul stăng de dinapoi păntănoagă, chioară de ochiul stăng, la trup mică, una la păr roaibă, coama