Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-09-12 / nr. 97

ANUL VIII. lasst. Vineri 12 Septemvrie 1875. No. 97. PREȚUL ABONAMENTULUI i Iași: Pe un an 12 lei noi;—­Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi- In districte: se adaogă portul de 2 h­. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURL Rândul sau locul seu 15 bani. Revista Internă. Urmarea articolului D-lui Aurelian, re­lativ, la apele minerale din România. — In cronica precedentă am zis câte­va cuvinte asupra apelor minerale din Romănia și in special asupra apelor sul­furoase și feruginoase de la Pucioasa. Ne am adresat cătră toți românii și in special cătră DD. medici de care depinde in mare parte înflorirea stațiunelor noastre balneare. Suntem fericiți că moderna noastră chie­­mare ne procură o lucrare a D. doctore Konya din Iași. D-sa ne adresază urmă­­­toarea scrisoare: „Cu mult interes am cetit in numă­­­rul din urmă al Revistei Științifice ar­ticolul D-voastră despre apele minerale „din țară, și fiind-că și eu m’am ocu­­­pat cu analisarea apelor, de aceia ’mi „permit a vă trimite analisa apei din „Văiluța cu o mică precuvântare cu ru­găminte de a publica lucrarea mea in „ Revista Științifică. “ Redacțiunea mulțumește D-lui doctore Konya și se folosește de o pasiune pentru a face un apel călduros la toți medicii și specialiștii in asemenea materie ca să bi­­ne-voească a’i comunica lucrările ce vor crede de cuviință că se pot da publici­tății. Unindu-ne cu toții, luând hotărirea ca in cel mai scurt timp apele mine­rale din Romănia se poată satisface toate trebuințele suferinților, vom aduce un serviciu însemnat economiei naționale, vom dovedi că știm să aprețuim dărnicia cu care generoasa natură a înzestrat fru­moasa noastră țară. In No. viitor va apărea și lucrarea D-lui doctore Konya asupra apei minerale de la Văsluța.­­ Țerile ai cărora locuitori nu pun in destul preț pe valorea ce are pămăntul, n’au de­căt să studieze ce se petrece pe fiecare zi in Olanda pentru a se pătrunde căt de scump este pentru o națiune la­borioasă și economă acel obiect care dă adevarata ființă a unui Stat, adică pă­măntul. De cănd există Nederlanda și pănă astă­zi neobosiții săi locuitori au a­­vut să lupte fără preget contra năvăliri­lor mării. Nesățioasa mare n’a lasat și nu lasă să treacă zi fără ca să nu roa­­tă, să nu mănânce o bucată din pămân­tul Olandei. Sate întregi care au existat de la romani încoace au dispărut. Ast­fel pe la 1377 la răsărit de Hont 14 sate au fost distruse cu totul. Aceste i­­nundațiuni s’au repetat in zece rănduri pănă la 1715. După constatările făcute marea ar fi rupt din pămăntul Olandei 581,333 ec­­tare, adică aproape de un milion și 200 mii pogoane pământ. Prin lucrările co­losale de andigare s-a reluat 363,507 ectare, ast­fel că marea datorește incă o­­landezilor 217,825 ectare. Olandezii cu tenacitatea lor cunoscută nu stau odihniți pănă ce nu vor lua îna­poi acest pământ. In momentul de față acest neobosit popor este pe cale de a s­ăuta s’au deseca partea meridională a Zuiderzeului, partea numită in timpul ro­manilor Flevo­lacus. Întinderea ce se proiectează ca să se desece este de 195,000 ectare, din care 19,000 ectare se vor în­trebuința pentru drumuri, canaluri, locuri de case ș. a.l., ast­fel 175,000 ectare se vor putea da agriculturei. După intinde­­rea ce au provinciile Olandei, pe locul de­­secat se va forma o nouă provincie. In adevăr, cea mai întinsă provincie a O­­landei, Brabantul, septentrionalii cere 512,370 ectare; eare cea mai mică, U­­trechul, are 138,560 ectare. Noua pro­vincie a Zuiderzeului va spori întinderea regatului Olandei cu­­/, 8. După estimațiunile făcute această colo­sală lucrare va costa 180 milioane fio­rini, de unde urmează că fie­care ectar desecat va costa 1000 fiorini. Pentru e­secutarea lucrării unii cred că trebuesc 16 ani, alții 12 ani, insă după alte cal­cule ar fi de ajuns doi ani. Adâncimea medie a Zuiderzeului fiind de 4 metri l/2 se calculează că se va scoate 5,850 milioane de metri cubi de apă. Mașinile cu abur, de o forță totală de 9,400 cai, vor trage 4,500 metri cubi de apă pe minută. Ce mai este de zis cănd vede cine­va o țară atât de mică ca Olanda, atăt puțin de favorizată de împrejurările fizi­­ce, că, mulțumită muncii și economiei lo­cuitorilor sei întreprinde lucrări publice pe care le ar ambiționa Imperiuri imen­se locuite de milioane de suflete. Dacă este cine­va care trebue să se folosească de asemenea exemple suntem noi românii care de abia am început să pășim pe calea marilor lucrări economice, noi care avem o țară atăt de favorată de imprej­urările fisice și economice și care cu bună-voință și activitate putem face din Romănia una din cele mai avute și frumoase țări ale Europei. Insă pentru aceasta ar trebui mai multă activitate, mai multă îngrijire de ale noastre, mai multă interesare de lucrul public. Să ne silim a dobândi aceste însușiri econo­mice căci alt­fel remănem înapoi, și ina­­poiarea in cele economice ca și in alte­le este peirea. Să nu ne intre in cap cum că dacă am făcut căte­va linii de căi ferate am isprăvit; după cum am zis cu altă ocasie căile ferate sunt de nici un folos dacă nu ai ce cara cu dănsele; ele sunt niște artere care nu pot între­ține viața dacă n’au sănge intr’onsele, și in sensul economic sângele sunt produc­tele agriculturei și industriei. Să imităm dară pe micul popor Olan­­dei, să ne punem cu toată inima pe lu­cru, să nu lăsăm să stea in ințelinire atâtea făntăni de avuție ale mult înze­stratei noastre țări. — învățații ca și profesionaliștii in I­­talia au început a se ocupa cu stăruin­ță de filoxera. D. Agnolesi, preparatore al cursului de tocsicologie experimentală la institutul din Florența, a adresat A­­cademiei de știință din Paris un memoriu relativ la propietatea ce ar avea planta numită lupin alb (lupinus albus) de a face să piară filoxera. Faptul este că în­sușirea lupinului de a ingrașa pămăntul și de a distruge insectele este cunoscută incă din timpul botanistului Teofrast. Ca ingrășsămănt verde lupinul se bucură de o reputațiune meritată in mai multe din staturile Europei. In 1870, doctorele Siewerdt a reușit să extragă din lupinul alb doi alcaloizi veninoși cari derivează din conicină; a­­cești alcaloizi sunt metil-conicina și mi­­til-Conidrina. Doctorele Baniere Bellini, profesore de tocsicologie esperimentală, a publicat in 1875 resultatul experiențelor sale asupra acțiunei veninoasă a lupinului atăt asu­pra omului căt și a animalelor. Este asemenea cunoscut că or­ și cănd pucioasa in stare de pulbere se află in contact cu substanțe care putrezesc, se unesc cu idrogenul provenit d­in aceste sub­stanțe și produce gaz­idrogen sulfurat. Folosindu-se de aceste fapte științifice și experimentale, d. Agnolesi propune o metodă care după sine ar fi capabilă să distrugă filoctera și in acelaș timp să în­grașă și via. Iacă in ce consistă această metodă, să se semine in luna lui Sep­temvrie in vii lupin alb; in anul urmă­tor, cănd lupinul a înflorit se smulge și se face mănunchiuri. După aceea să des­­gărdinează vița de jur împrejur descope­­rindu’i rădăcinele, se ia mănunchiuri de lupin, se tăvălesc căt de mult in pucioa­să pisată; și in fine se trage pămăntul la loc, cum­ se face și cănd se pune gu­noi la vite. Efectele metodei expuse, ar fi, după Domnului Agnolesi* mai intei ingrășarea pământului al d­oilea distrugerea filoc­­terei. Proprietățile veninoase ala lupi­nului fiind constatate se poate admite că filoctera locuind pe rădăcinile viței și ve­nind in contact cu lupinul ar peri. Afară de aceasta gazul idrogen sulfurat care s’ar desvolta in timpul putrezirei lupi­nului îngropat, ar exercita acțiunea sa veninoasă in tot timpul căt durează me­­tamorfosa insectei, menținând rădăcinile intr’o atmosferă mefitică. Aceasta este in substanță, metoada ce propune d. Agnolesi pentru a stârpi fie loc sera. Principiile pe cari se fondează sunt necontestabile, remăne dară a sa verifica dacă in aplicațiune se vor pute­­dobăndi resultate ce par a promite rați­onamentul științific. Fără îndoială că a­­ceastă metodă se va supune cercării atăt in Francia căt și in Italia. De ar reuși d. Agnolesi ar aduce cele mai însemnate servicii viticulturei. — In Englitera esistă de mult timp o puternică asociațiune cunoscută sub nu­mele de Asociațiunea britanică pentru desvoltarea științelor. Congresul acestei societăți s-a întrunit anul acesta la Bris­tol sub președința cunoscutului inginer J. Hawkshaw. Președintele din anul tre­cut era invetatul profesore Tyndall ale căruia doctrini științifice au desplăcut și displac clerului anglican. Pentru deschi­derea sesiunei congresului, distinsul ingi­ner a rostit un discurs asupra geniului civil, in alte cuvinte, asupra istoriei lu­crărilor de arhitectură, de mecanică in sine a tuturor lucrărilor cari intră in do­meniul științei inginerului. Subiectul a fost pe căt de vast pe atăt de intere­sante pănă astă­zi sunt din acelea cu cari se poate mai mult mândri omenirea. In adevăr incepănd de la acele lucrări pri­mitive croite și esecutate de om, tre­când apoi la construcțiunile mărețe ale Egiptului, Asiriei, Greciei, Romei, pri­vind timpurile remase din mezal evu­ iu fine ajungând la timpii moderni, spiritul cel mai indrăsneț remăne uimit de imen­sitatea lucrărilor esecutate și de progre­sul ce a realisat omenirea in această di­recțiune. Și ca exemplu vom aminti că numai in secolul acesta s’a construit peste 166.000 mile de căi ferate, cari, soco­tite căte 20,000 livre sterling pe milă, reprezintă o valoare de 3,200 milioane de livre sterling, la care sumă mai tre­bue adăugat 100 milioane livre pentru 400.000 mile de telegraf socotite căte 100 livre de milă, și incă 100 milioane livre pentru canaluri, porturi și alte con­­strucțiuni fluviale și maritime. Ast­fel s’a cheltuit suma de 3,340 milioane livre Sterlinge de cătră generațiunea actuală și cea precedentă. Președintele asociațiunei britanice ’și-a terminat însemnatul său discurs mărturi­sind că, cu tot progresul realizat a ceea ce știm este prea puțin in comparațiune cu aceea ce nu știm. Prin urmare la lu­cru oameni de știință, la lucru voi care sunteți antegrarda progresului. (Revista Sciințifică). P. S. Aurelian. De­ la fruntaria Bosniei se scrie de către Augsburger Zeitung: „De­o­camdată liniștea s’a restabilit in ve­cinătatea imediată a frontăriei noastre. Cu toate astea, insurecțiunea bosniacă nu e cu totul reprimată. Aceste se vede din faptul că printre cei 30,000 cari s’au refugiat pe teritoriul austriac, nu se găsesc de­căt pu­țini oameni valizi. Insurgenții propriu zis s’a retras prin munți, insă Turcii n’au de loc pof­tă ca să’i urmărească; ei se mulțămesc a a­­vea in stăpânire orașele, satele și in gene­ral să aibă câmpia in posesiunea lor. Insurgenții comptează mereu pe ajutoare din Serbia, și ei evită cu prudență pentru moment ver ce intélnire cu Turcii. Aici la frontieră această situațiune se prelungește de mai bine de zece zile. Insurecțiunea bos­niacă, din contra a luat de căte-va zile intr’­­un punct foarte important proporțiuni mai mari. Voim a vorbi despre frontieră serbă­­bosniacă. Faptul că intr’o întâlnire cu in­surgenții, Turcii au violat teritoriul serbesc intr’un punct al districtului Ușița, arzând pe lăngă aceasta și două sate mici serbești, ce­ea ce a făcut pe ministrul de resbel serbesc să indrepteze două brigade la acest punct— acest fapt e de o mare importanță, mai cu samă cănd il pune cine­va in legătură cu progresele ce face insurecțiunea la frontiera sârbo-bosniacă. La 30 August insigenții au pus măna pe orășelul Triboj; in aceeași zi o luptă crâncenă a avut loc aproape de Banja, in care au ră­­mas morți un maior și 12 călăreți turci. In­­surecțiunea pe acest teritoriu e de o mare gravitate, căci Turcii fiind goniți din pașa­­lăcul Novi­ Bazar, se va stabili o comunica­­țiune intre Serbia și Muntenegru.­­ Cu toate că Turcii au intrat la Trebinje și au luat monastirea Duschi, insurecțiunea nu mai puțin pare că face progrese in Her­zegovina. La 1 Septemvrie o luptă crânce­nă a avut loc aproape de Neveseinje; insur­genții au remas învingători. După noutăți din sorginte serba. Turcii ar fi avut 200 de morți și 80 de răniți, și insurgenții 25 morți și 55 răniți. Se mai anunță incă că insurgenții ar fi înconjurat fortăreța Nikșitz, de la frun­taria muntenegreană. Alte comunicațiuni, ce erau tot din sorginte serbă, spun că’ in mer­sul lor spre Trebinje trupele turcești s’ar fi făcut culpabile de numeroase cruzimi. Ast­fel ele ar fi jăfuit și ars fără nici un motiv satul creștin Utova. La Gradatz, ei ar fi ma­sacrat pe doi bătrâni pacinici și inofensivi de 90 de ani. Glas Zrnogoreeco, organ oficios al prințu­lui Muntenegrului, ține un limbagiu foarte res­­boinic. In numerul său din urmă vorbește fără intortochiări despre „ridicarea generală a Serbilor contra inemicilor lor tradiționali, Turcii.“ In acel articol se citește: „Se bă­­nuesce Muntenegrului că ar fi indiferent față cu lupta fraților săi din Herzegovina. Aceas­ta va să zică a nu cunoaște întreaga istorie a Muntenegrului. Această țară va ști a-și face datoria sa. Dar Serbia? Și acolo stri­gătul de „Resboi Turcilor !“ a resunat deja. Diplomația nu va putea să domolească aceas­tă mișcare generală. Resultatul luptei nu va putea fi induios; el va consiste in liberarea tuturor Serbilor de jugul turcesc.“ in dreapta, la trup mare, țintă in frunte, la șoldul stăng de dinapoi danga­lit. A, la pi­ciorul drept dinainte copita stricată și alta neagră, coama in dreapta, la trup mică brea­ză puțin la bot, țintă mică in frunte, la u­­rechea stăngă furculiță, fără alte semne. Se publică aceasta in termenul legal pentru cu­noștința proprietarilor. Primarul Municipiului Iași. După radicala îmbunătățire ce s’a făcut acum încăperilor de pe piața Movila din Tatara și ce sunt proprietate a Comunei, regulând darea lor in locațiune pe ter­min de trei ani, începători de la 26 Oc­­tomvrie viitor a. c. se publică locațiunea pe ziua de 18 luna presentă, și se invită pe toate persoanele ce vor vor a lua in locațiu­ne acele încăperi ca la ziua indicată oarele 11 antemeridiane, să se presinte in preto­riul acestui oficiu cu garanția cerută de con­­dițiunele relative, spre a pute concura. p. Primar, I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu. Biuroul f-iu. Șef, Florescu. 1 No. 8887. 1875 Septemvrie 9. De cătră Epitropia averei bisericei Sf. Cos­­tantin și Elena, urmănd a se da in antre­­prindere reparațiunile necesare la casele ce posedă in strada palatului și la acoperemăn­­tul acei biserici, in marginea sumei de lei noi 298 bani 35 și in conformitatea devizelor pre­­sentate de d. Arhitect Comunal cu referatele No. 511 și 512. Se deschide din nou concurență Joi in 18 Sept. curent carele 12 meridiane. Amatorii de a lua in antreprindere ase­menea reparațiuni, se vor presentă in came­ra acestui oficiu in ziua și para sus indicată cu garanția necesară, pentru a se face adju­decarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar, D. Antonescu. Biuroul III. p. Șef.** Popovici. No. 8875. 1875 Septemvrie 9. Primăria Comunei Bălușenii. No. 800 Urmănd a se da in antreprisă venitu­rile băuturilor spirtuoase și a vănzerilor de vite mari și mici din această comună, pe timp de trei ani cu incepere de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la asemenea zi și lună 1879. Se pu­blică că in ziua de 22 a curentei, urmează a se efectua mezatul in camera acestui oficiu. Concurenții ce vor bine-voi a lua asemenea c roturi să se presinte cu radium spre a fi primit la azer­isire. Primăria Comunei Bivolari. No. 563. Pentru un bou la păr porumb, mare, coarnele greblișe, picat de pripas in această comună la 21 a trecutei luni August. Se publică termen de 6 luni de la data Ionei pentru aflarea păgubașului. Primăria comunei Buda-Rafaila. No. 1140. In lăuntrul terminului de 6 luni publicat in Curverul de Iași No. 24, din anul curent, neivindu­se păgubașii a doua epe, un măntoc și una mănzată, picate de pripas in această comună. Se publică vânzarea lor in Camera Primăriei, pentru ziua de 28 a cu­rentei luni Septemvrie, spre cunoștința con­curenților. Primăria comunei Cotnari No. 1705. Se publică ziua de 18 a cu­rentei, pentru vânzarea licitativ in folosul ca­sei comunale a doua epe, un străjnic, una străjnică, un cal și a unei pei de capa­ce au perit, a cărora păgubaș nu s’au ivit in termenul prevăzut la art. 55 din legea po­liței rurale, d-nii concurenți vor bine-voi a se presinta in camera acestui oficiu la ter­menul aratat mai sus, spre a concura la mezat. Primăria comunei Costești. No. 666. La 21 a curentei luni, vara 10 dimineața, urmând a se ține licitație in ca­mera acestei primării, pentru darea in an­trepriză a craturilor băuturilor spirtuoase și vânzarea de vite din astă comună, pe timp de 3 ani, cu incepere de la 1 Ianuari 1876 și pănă la asemene lună și zi anul 1879. Să publică spre știința generală a d-lor concu­renți, care cu garanții solvabile să se presinte in ziua termenului, spre a concura, iar con­dițiile se pot vndea in ori­ce zi la această Primărie. Primăria urbei Ismail. No. 2997. De la 1 — 15 Octomvrie inclu­siv pe fie­care an, are loc in această comu­nă un mare Iarmaroc (Bălțiu), însemnat prin obiectele sale de diferite categorii. Un atare Iarmaroc urmând a fi și in anul curent, Pri­măria in dorință ca el să fie căt se poate CURIERUL DE IASS­I FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C AL E N D A R U L SEPTAMAN EL ----------------~ _______" ----- ----------------* “ * ■ “ ■ » I 3 StU vechiu. stil nou. | ZIO A. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. Ap. Soar. j Stil vechiu. Stil nou. ZIO A. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. I­ Ore. m. Ore. m. Septemvrie. 1 Septemvrie. Ore. Joi Ore. m. 7 19 Duminică. Martirul Lozont. 5 52 5 8 11­­ 23 Joi. Cuvioasa Teodora. 6 0­5­0 8 20 Luni. (-­-) Nașterea Preacuratei. 5 54 5 6 12 24 Vineri. Martirul Autonom. 6 1­5 59 9 21 Marti. f Dreptul Ioachim și Ana. 5 56 5 4 13 25 Sâmbătă. Martirul Cornilie sutașul. 6 2 5 57 _____10 22________Mercuri. 1 Martirul Minod. Mitr. și Pulher. 5 58 5 2 14____________26________Duminică. (1) Inalțarea Sfintei Cruci_______5 6 3 5 55 Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI Si VINERI. Redactiunea si Administratiunea In localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pr­iesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rne Droot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Miroud, Constantinopoli 2 rie de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. Revista Esternă. „Se scrie din Belgrad, cătră Algemeine Zeitung, că noul guvern stă pe gănduri — aceasta e noutatea cea mare a zilei. Puterile de la nord țin acum un limbagiu cu totul altul de­căt acela pe care il țineau cu foștii miniștri. Rusia mai cu samă se arată foarte energică; representatul său, d. Kwaszow, pe care foile Omladinei il atacă tare, zice pre­cum zicea odată prințul Menci­off la Con­stantinopoli: „Stăpănu ’mi a zis așa.“ împă­ratul Alecsandru a pus să se declare curat că nu tolera o acțiune din partea guvernu­lui sârbesc. Zastava zicea: „Să nu luăm in samă pe Rusia.“ miniștri știm că nu se poate brava cu imprudență voința Rusiei. D-nii Ris­­tici și Gruici nu pot declara resbelul. Atunci la ce servește ei? Chiar o mladina ii va res­turna­­ un organ din acest partid a și declarat’o.“ PARTEA OFICIALA. PUBUCAȚI­ Â91 ILHSTRA TIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 8854. Conform adresei d. Director­ general al Telegrafiei și Poștelor No. 13983 la 19 Septemvrie curent, urmănd a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pen­tru vinderea a 67 stălpi vechi de stejar. Se publică spre generala cunoștință. No. 8832. Conform adresei d-lor admi­nistratori Domeniilor și pădurelor Statului No. 16.671, la 25 Septemvrie curent, urmănd a se ține licitație in camera acestei Prefec­turi, pentru închirierea bunurilor Statului din acest județ. Se publică spre cunoștința generală. Prefectura districtului Cahul. No. 7006. Pe teritorul comunei Golești, din plasa Tigheci, s’au pripășit două epe cu semnele următoare: una la păr neagră, coa­ma in ambele părți fără alte semne, și alta la păr sură coama tunsă fără alte semne. Se publică aceasta in termenul legal, pentru cu­noștința proprietarilor. Nro. 2003. Pe teritorul comunei Roșu, din plasa Cosîngalia, sau pripășit: una capa la păr murgă închisă, coama la dreapta, furcu­liță la urechea dreaptă, la piciorul stăng de dinapoi păntănoagă, chioară de ochiul stăng, la trup mică, una la păr roaibă, coama

Next