Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-10-19 / nr. 112
__ tassi, Duminica 18 Octomvrie 1875. /<^5T ;~\ Mo. 112 C ü R í E R U L D E' ÍMSl FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Stil vechiu. Stil nou._______ZIUA. j______PATROEPI, ziLELE Res. Soar. 1 Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI, Res. Soar. Ap. Soar. Octtomvrie Octomvrie. ^ i Ore. m. Ore. m. Octomvrie. Noemvrie. Ore. m. Ore. m. „„ Duminică i Profetul Ioil. 7 39 4 20 23 4 Joi. Apostolul Iacov, fratele Domnului. 7 43 4 17 !” Moem Lum. Marele Martir Artemie. 7 40 4 19 24 5 Vineri. Martirul Areta. 7 43 4 17 H I Marți. Cuviosul Ilarion cel mare. 7 41 4 18 25 6 Sâmbătă, Martirul Marchian și Martiric.17 44 4 16 ________________________Mercur. Parintele Avereie și cei 7 tineri._______7 42 4 18 26___________________Duminica. Q) Martirul Dimitrie.___________ 7 44 4 16 PREȚUL ABONAMENTULUI Iași. Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi- In districte: se adaugă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. AMECLURI. Bănciul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiimsa In localil TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserturi și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 28 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Curiera de Iași" foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Draot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micond, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. Iași in 19 Octombrie. Măria Sa Domnitorul, însoțit de D. Prim Ministru L. Catargiu, D. Prefect de județ L. Negruzzi, și D. Primar al orașului N. Dane, in ziua de 17 a. c., la 9 oare dimineață a vizitat Penitenciarul Central din Iași, in urmă a vizitat Spitalul Sf. Spirdon, iar pe la 10 oare, Măria Sa Domnitorul a inspectat trupele armatei noastre, concentrate pe șesul Bahluiului, și a asistat la exercițiile și manevrele ei. Prezența Măriei Sale ca Șef suprem al armatei, in mijlocul ostașilor adunați sub arme, a fost ocaziunea unei animări și imbărbătățiri și mai mari, la acele exerciții militare care au dat in fiecare an fructele și progresele cele mai vederate, pe care chiar și străinii au admirat. La întoarcerea de la inspecția trupelor, Măria Sa a primit la Palat vizitele Consulilor străini. Eri in 18, la oarele 10, Măria Sa însoțit de D. Prim Ministru, Prefectul de județ, și un aghiotant Domnesc, a vizitat Primăria orașului nostru, Liceul Național, Curtele, Tribunalele, biuroul telegrafic, și Casieria Generală. Revista Internă. Sub titlul: Muzeul Daco-Romăn am publicat in numerul precedent un articol extras din Presa care merita precum am zis, toată atențiunea celor ce înțeleg importanța lucrului și pot contribui la deșteptarea conștiinței naționale și înălțarea simțimintelor poporului român prin suvenirile glorioase ale trecutului și credința in viitor. Oricine a putut lesne înțelege și aproba idea emisă in menționatul articol, de a se înființa un museu daco-romăn, in care să se reproducă in gips, cu fidelitate, toate capetele de operă ale sculpturei, incepănd cu cele ce privesc fundamentele istoriei noastre naționale, resbelele daco-romane, columna lui Traian, statuele și busturile regilor daci și imperaților romani, basorelicvele și bătăliile ce se găsesc sculptate in Roma și alte musee ale mamei-patrie. Acest museu ar putea umplea goliciunea museului nostru actual și ar servi de școală istorică și estetică atăt pentru junime și elevii belelor arte, căt și pentru poporul nostru, care, după visitele frecvente ce face mai in toate zilele museului nostru actual, probează că are unnăscut și deștept in sufletul seu simțul național și gustul frumosului, care trebue cultivat. Artele plastice și suvenirile istorice sunt cel mai bun mijloc pentru această cultură. Ceva mai mult, o Capitală cu Bucureștii in valea fertilei și clasică a Dunării e menită a deveni un centru de civilisațiune in Orient și nu puțin ar adăuga la prestigiul seu decorul glorioaselor suvenire istorice și operele belelor arte, espuse in un museu național. Adesea am văzut cu plăcere străini din țerile vecine visitănd cu un sentiment de admirațiune progresele Capitalei, statua lui Mihai Viteazu, arsenalul și grădinele, teatrul național și micul museu ce avem in Universitate. Oricine înțelege de câtă utilitate și prestigiu ar fi sporirea monumentelor și mai ales înființarea unui museu daco-roman, in care să se reproducă cu fidelitate in gips, ca și in galeriile din Berlin, numeroase capele de operă și glorioasele noastre suvenire istorice, ceea ce nu ar costa așa mult. Astăzi avem plăcerea a reproduce din „Trompeta Carpaților” un prețios articol, care vine in ajutorul ideei de mai sus sub o altă formă. Este vorba de prețioasele studii și descoperiri ce face necontenite. Cesar Boliac in numismatică și arheologie, studii pe care vedem cum străinii le apreciază mai mult poate decăt Românii, precum se va vedea din articolului de mai la vale. Adevărata istorie a unei națiuni se culege nu numai din documentele scrise, ci și mai cu samă din documentele pipăite ale numismaticei și arheologiei. Numele d-lui Cesar Bolliac va remănea memorabil și nedespărțit de acest prețios și vital element al istoriei noastre. Mai mulți alții s’au ocupat de culegerea acestor elemente prețioase și documente pipăite ale trecutului care împodobește numele și mobilează inima unui popor. Colecțiunea făcută și dăruită Statului de repausatul Mavru este un tesaur pentru museul nostru. D. Al. Odobescu se ocupă asemenea cu multă intelegință de arheologie. Dară cei ce merită numele de decanul arheologiei și numismaticei in România este fara indocală d. Cesar Bolliac. Sunt ani de cănd președintele „Societății arhiologice“ scormonește pământul României incruciș și curmeziș și descopere urmele și suvenirile preistorice ale acestui pământ clasic. Românii și străinii cari a au visitat museul ce are d. Cesar Bolleac acasă nu au o ideă despre tesaurele noastre arhheologice și numismatice. Voim se avem o istorie adevărată; e bine, credem că d. Hasdeu trebue să-și dea măna cu d. Bollak spre a fi complectu. Articolele sevante din „Trompetta Carpaților“ asupra arhheologiei, au meritat ,toatâ atențiunea străinilor și au fost comentate in ședințele Societăței Francese de numismatică și arheologie din Paris. Studiul special asupra Ceramicei (olăriei) dacice, a făcut obiectul discuțiunilor unor ședințe întregi ale acelei mari societăți francese, din care d. Cesar Bolliac are onoare a face parte. Nici o pledoarie nu poate fi mai elociate in favoarea prestigiului națiunii romăne decăt menționarea numelui României și a oamenilor ei de sciință prin sinul diferitelor societăți sciințifice din Europa. Suvenirele glorioase ale trecutului și cultura științei sunt impreună cu organisarea militară, cu instrucțiunea și desvoltarea comercialui gradele termometrice după care se judecă vitalitatea, prestigiul, creditul și viitorul unei țeri. Sciința arheologică și numismatică la noi in țară și-a găsit representantul și urzitorul ei in d. Cesar Bolliac. De aceea nu puturăm publica articolul despre museul daco-roman, fără a nu ne aminti numele d-lui Bolliac și fără a nu reproduce și următorul articol din Trompeta Carpaților. Ar fi de dorit ca d. Cesar Bolliac pe cănd este incă in viață să coordoneze numeroasele și savantele sale articole risipite in colecțiunea Trompetei sau in alte tipăriri și cu cheltuiala Statului, să se retipărească in mod complect in o carte care să serve de cărăușă presenților și viitorilor pentru continuarea operei începute. Această carte ar trebui publicată și in limba francesă, pentru ca străinii să poată găsi intr’nsa originere și documentele noastre istorice. Vedem cu plăcere că d. Bolliac promite că va publica in Trompetta o lucrare complectă asupra Vadastrei cum și asupra numismaticei in genere a Daciei, de la primele monete bătute in Dacia și până astăzi. Astfel eruditul nostru arheolog, după cum il numesc organele din străinătate, va mai spori cu o scriere prețioasă lungile și laborioasele sale investigațiuni asupra arheologiei și numismaticei din țară. Revista Esternal Se scrie din Paris cu data de 26 Octomvrie, că Sadik-pașa e numit ambasador al Turciei la Paris. De la Atena se anunță cu data de 25 Octomvrie că Comanduros, noul preșident al Camerii, au fost chemat de Regele ca să formeze noul cabinet. Partidul Zaimis va da doi membri noului cabinet. Formarea cabinetului e insă întârziată in urma negoțărilor asupra punerii in acusațiune a mnisterului Bulgarii. Camera a trimis actul de acusatiune presentat de cătră procurorul regal înaintea unei comisiuni de justitie, insărcinănd-o de a raporta Camera peste opt zile. Partidul Deligeorge e representat in minoritate in comisiunea permanentă. O știre din Constantinopoli, cu data de 26, anunță că in Bosniacașibuzucii au jefuit mai multe sate creștine și au mărelărit pe locuitori. In Herzegovina, mai mulți insurgenți cari se supuseseră, au fost spânzurați din ordinul autorităților. Poarta a telegrafiat guvernului Bosniei cerăndu-i deslușiri asupra pedepsirei culpabililor, dacă va fi adevărată. Cabuli-pașa e numit ambasador la Petersburg. Mahmud-pașa remăne ca ministru la contrciu. In urma violărei din urmă a frontierei Serbiei. Agentul șerb la Constantinopoli a protestat foarte viu pe lângă guvernul Porței, spunând că dacă poarta nu voește resbelul s’o spuie cu francheță, in loc d’a întărită Serbia cu asemeni șicane neîncetate la frontieră. In urma acestui protest nici o violare de fruntării n’a mai avut loc. In momentul de față relațiunile dintre Serbia și Turcia sunt bune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 10166. Conform adresei d-lor Administratori Domeniilor și pădurilor Statului No. 20642 la 22 Otomvrie curent, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pentru Închirierea unor bunuri de ale Statului din acest județ. Se publică aceasta spre cunoștința generală. No. 10161. Conform adresei d-lor Administratori Domeniilor și pădurilor Statului, No. 20600 la 27 Octomvrie curent, urmând a se ține licitațiile in camera acestei Prefecturi, pentru arendarea unui rest din moșiele Statului, ce se arendează pe periodul g76__1886. Se publică aceasta spre cunoștința generală. Prefectura districtului Botoșani, No. 6706. De cătră Primăria com. Ionășeni declărânduse de pripas una capă murgă, coama coada idem, pete albe pe spinare și steluță in frunte, după cum încredințează d-nul Sub-Prefect de Miletin prin raportul No. 3411. Se publică terminul prescris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte în Primăria menționatei comuni, pentru a-și primi capa. No. 6651. Pe teritorul comunei Dumbrăvenii din plasa Siretiul, pripășinduse un mănuat porumb, coarnele teșe, și una capa neagră, coama coada idem, păntănoagă de piciorul stăng dinapoi și cu albață la ochiul stăng, precum d-nul Sab-Prefect respectiv prin raportul No. 2854 încredințează: Se publică terminul prescris de legea Poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la Primăria menționatei comuni, pentru a-și primi vitele. No. 6658. De cătră Primăria com. Curteștii din plasa Tărgul, declără aduse de pripas una capa murgă închisă, coama coada neagră, pete alba pe spinara și lângă coadă, la toate 4 picioarele potcovită, și una vacă hulubă, coarnele greblișe, 2 crestături pe cornul drept și una pe cel stâng, precum încredințează d-nul Sab-Prefect respectiv prin raportul No. 2265. Se publică terminul prescris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi ia regulă să se presinte în Primăria menționatei comuni, pentru a-și primi vitele. No. 6655. Pe teritorul comunei Târgului Bibecea din plasa Siretiul, pripășind ase una capă murgă închisă, coama coada neagră, pete albe pe spinare, chioară de ochiul stâng, cu măritul ei aseminea murg, păntănog la piciorul drept dinapoi, precum d-nul Sub- Prefect respectiv încredințează prin raportul No. 2855. Se publică terminul prescris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la Primăria menționatei comuni pentru ași primi capa și măntul. Prefectura județului Cahul. No. 8260. Pe teritorul comunei Aluatu din plasa Costangalia, s’au pripășit 2 epe și un cal ca semnile următoare: una capă la păr neagră, țintată in frunte, coama in stânga, copitele amândouă din dreapta stricate, danga la șoldul drept dinapoi fit. n, una idem la pir murgă închisă, coama in dreapta, țintată in frunte, brează , bot, păntănoagă la piciorul drept dinapoi și danga lit. o. EA, și un cal la păr murg, coama in stânga, albitură, la frunte și dor de ochiul stăng. Se publică aceasta in terminul legal pentru cunoștința proprietarului No. 8230. In corn. Ciururmișa din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal la păr murg, mare la trup, stricat de șea in spinare și chior de ochiul stăng. Se publică aceasta in terminal legal, pentru cunoștința proprietarului. No. 8233. Pa teritorul comunei Tomnai, din plaa Cotu Morii, sau pripășit un cal la păr de niș, coama in stingă, flotar in frunte, furculiță la urechia deapta, pișcătură la urechia stăngă și o pată albă pe grebăn. Se publică aceasta in terminul legal, pentru cunoștința proprietarului. No. 8236. Pe teritorul comunei Cohurlui, din plasa Cotu Morii, s’au pripășit una capă la păr murgă deschisă, șoldită, la trup mică și stricată pe amândouă părțile spinărei de șea. Se publică aceasta in terminul legal pentru cunoștința proprietarului. No. 8228. Pe teritorul comunei Aluatu, din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal la păr murg, couna ii stăngi, păntănog la piciorul stăng dinapoi, pete albe pe spinare și inserat la șoldul stăng dinapoi indescriiab 1. Se publică aceasta in terminul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura districtului Fălciu, No. 8467. După deplinirea tuturor formalităților pretinse de art 45 din legea Poliției rurale, declărănduse de pripas de cătră Primarul comunei Budești, din acest județ, c capă in păr roaibă, coama in dreapta, stricată de hamuri după cap și țintată în frunte. Se publică spre înștiințarea proprietarului ei, care in terminul pretins de art. 48 mencionata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la mencionata comună spre a o primi. No. 8392. Prindeplinirea disposițiunilor art. 45 din legea Poliții rurale, declarănduse de pripas de cătră Primarul comunei Hoceni, doi cai, unul la păr roib inchis, coama din stanga, pete albe pe spinare dese, și coada retezata, și altul la păr negru, ste albă in frunte, pete albe pe spinare, coama puțin cam albă și păntănog la piciorul stâng dinapoi. Se publică aceasta pentru înștiințarea proprietarului lor, care in termenul prevăzut la art. 48 din menționata lege, să se presinte la Primăria zisei comuni cu dovezi in regulă, spre ai priimi. No. 8397. După deplinirea disposițiunilor prevăzute de art. 45 din legea Polițiii rurale, declarăindu-se de pripas, de cătră Primarul comunei Bărboși, un cal la păr murg inchis, coama din dreapta, și una capă un păr murgă, pete albe pe spinare, stricată de șe, cu furculiță la urechea stângă și coama din dreapta, fără alte semne. Se publică pentru înștiințarea proprietarului lor, care in termenul prevăzut la art. 48 din mencionata lege să se presinte la Primăria zisei comuni cu dovezi in regulă spre ai primi. Prefectura districtului Roman, No. 10468. Spre a se pute da autorisațiunea cerută de d. Heinric Hec, pentru a a avea deschis stabiliment de băuturi spirtoase in această urbă, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cause de acele prevăzute la art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective sunt rugate, in cas afirmativ se dentinde Prefecture. No. 10451. Spre a se pute da autorizația ceruta de d. Mihail Edelștein, pentru a are deschis stabiliment de birt cu băuturi spirtoase la gura drumului ferat din Roman, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cause din acele prevăzute de art. 4 din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in cas afirmativ se denunță Prefectures No. 20074. Spre a se pute da autorizația ceruta de d. Varlanov, pentru a avea deschis stabiliment de băuturi spirtoase in această urbă, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus veri unei cauze prevăzute de art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective, sunt rugate, in cas afirmtiv se denunțe Prefecturei. Casieriea Generală a județ. Iași. No. 1341 i. La 5 a viitoarei luni Noemvrie, urmând a se vinde limitativ 50 vaci cu viței și 310 uaerțe cu grău, sechestrate pa moșiea Sinești, spre îndestularea Statului cu suma de lei 5023, bani 13, pentru căștiul de 15 Dechemvrie 1870, precum și lei 6427 bani 25 căștiul de 1 Aprilie a. c. Se publică aceasta spre cunoștința generală, cu deșteptare că licitațiunea urmează a sa țne la Primărie a comunei Sinești in presența d-lui Sub-Prefect plasei Cărligătura și a Consiliului Comunal, iar adjudecațiunea urmează a se face asupra persoanei, care ar oferi prețul cel mai avantajos, numerănd de indată și prețu ce va resulta. Primăria urbei Botoșani. No. 4204. La această comună aflănduse de pripas un cal, la păr murg inchis, urechia stângă dispicată, cu pată albă pe spinare, bătut de șea, fără alte semne, și 2 capre in păr albe, una cornul rupt, cu o pată vânătă pe găt, iar cealaltă cu coarnele lasate pe spate. Se publică terminul de 6 luni, conform art. 48 din legea Poliției rurale, spre știința păgubișului, cu invitare de a se presenta la lăuntrul acestui termin, cu probile legile spre a se elibera, cunoscând ca după expirarea terminului de 6 luni, se vor vinde limitativ și banii vor râmănea in folosul casei comunale. No. 4184. Prin adresa Poliției de oraș No. 4561, declărănduse de pripas in cal, la păr roib, cu steluță in frunte, păntănog de picioarele dinapoi și de piciorul stăng dinainte, fără alte semne. Se publică terminul de 6 luni, conform art. 48 din legea Poliției rurale, spre știința păgubașului, care să se presinte in camera acestui oficiu, cu probile 1 g dle la lăuntrul aceatui termin, spre a i se elefira calul, căci după expirarea terminului de 6 luni, se va vinde limitativ și banii se vor incasa in profitul casei comunale. Primăria urbei Nemțu, No. 3355. Pentru darea in antrepriză a venitului taxii cărților de joc și a curățirea geagurilor de pe la casele locuitorilor, din astă urbă, pe anul viitor. Regulănduse nou termin de licitație la 28 a curentei, se invită pe d-nii concurenți ca ia acest termin, să se presinte in camera Primăriei, întovărășiți de garanțiile cuvenite, cănd are a se ține licitația. Primăria comunei Podul-Iloaei. No. 2957. Pentru reparațiunea unor mobile și legatul diferitelor cărți la scoalele din astă comună, să regulează terminul de 15 zile libere de la data fetei, amatorii suntu rugați a sa presența in camera Primării la termin, vara 12 din zi, cănd se va deschide concurența. Primăria comunei Socola. No. 1871. In această comună pripășinduse vitele următoare: 1) Una capă sură, cu coada scurtă fără alte semne. 2) Una ronză mică roaibă cu o pată albă in frunte. 3) Una străjuică murgă, pânzănoagă la piciorul stăng dinapoi. 4) Un cal roib, țintat in frunte, coama și coada roaibă, puține pete alba pe spinare. 5)2 boi, unul plavan, coarnele țapoșe și unul porumb galbeo, cu coarnele greblișe, amândoi inserați la cornulu drept cu lit. L. P. 6) Un cal murg, coama și coada neagră, puțin breaz și stărnut in bot, cu una căruță brașovinească, cu osii de fer, una părechi hamuri de un cal vechi cu hățuri de cănpeă și una gură de hamu cu ștreanguri de cânepă. Se publică aflarea găgubașului in terminul prevăzut de lege. No- 1870. In ziua de 28 a curentei luni, urmând a se vinde limitativ in camera acestui oficiu, una capă cu mânz și un cal soldit, ce se află de pripas in această comună, incă din expiratul an 1874. Se publică citatul termin, spre deșteptarea concurenților. Comisia despărțirea IV Iași. No. 3956. La 23 a curentei luni Octomvrie, in piața Halei urmând a se vinde prin licitație obiectele mobiliare, urmărite de la d-nul Wolf Sainfeld in pratențiea d-nei Maria Roter pentru o sumă bani. Se publică spre cunoștința generală. No. 3957. La 23 a l unei curente Octomvrie, in piața Halei urmând a se vinde prin licitație obiectele mobiliare, urmărite de ,la d-nul Wolf Sainfeld in pratenție a d-lui L. Litman Lacser, pentru o sumă bani. Se publică spre cunoștința generală. sasa