Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-10-19 / nr. 112

__ tassi, Duminica 18 Octomvrie 1875. /<^5T ;~\ Mo. 112 C ü R í E R U L D E' ÍMSl FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Stil vechiu. Stil nou._______Z­I­U­A. j______PATROEPI, zi­LEL­E Res. Soar. 1 Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIU­A. PATRONUL ZILEI, Res. Soar. Ap. Soar. Octtomvrie Octomvrie. ^ i­ Ore. m. Ore. m. Octomvrie.­­ Noemvrie. Ore. m. Ore. m. „„ Duminică­ i Profetul Ioil. 7 39 4 20 23 4 Joi. Apostolul Iacov, fratele Domnului. 7 43 4 17 !” M­oem Lum. Marele Martir Artemie. 7 40 4 19 24 5 Vineri. Martirul Areta. 7 43 4 17 H I Marți. Cuviosul Ilarion cel mare. 7 41 4 18 25 6 Sâmbătă, Martirul Marchian și Martiric.1­7 44 4 16 ________________________Mercur.­­ Parintele Avereie și cei 7 tineri._______7 42 4 18 26___________________Duminica. Q) Martirul Dimitrie.___________ 7 44 4 16 PREȚUL ABONAMENTULUI­­ Iași. Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi- In districte: se adaugă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. AM­ECLURI. Bănciul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiimsa In locali­l TIPOGRAFIEI NATIONALE. Insert­uri și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 28 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Curiera de Iași" foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Draot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugéne Micond, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani. Iași in 19 Octombrie. Măria Sa Domnitorul, însoțit de D. Prim Ministru L. Catargiu, D. Prefect de județ L. Negruzzi, și D. Primar al orașului N. Dane, in ziua de 17 a. c., la 9 oare dimineață a vizitat Penitenciarul Central din Iași, in urmă a vizitat Spitalul Sf. Spir­­don, iar pe la 10 oare, Măria Sa Domnitorul a inspectat trupele ar­matei noastre, concentrate pe șesul Bahluiului, și a asistat la exercițiile și manevrele ei. Prezența Măriei Sale ca Șef suprem al armatei, in mijlo­cul ostașilor adunați sub arme, a fost ocaziunea unei animări și im­­bărbătățiri și mai mari, la acele e­­xerciții militare care au dat in fie­care an fructele și progresele cele mai vederate, pe care chiar și străi­nii au admirat. La întoarcerea de la inspecția trupelor, Măria Sa a primit la Pa­lat vizitele Consulilor străini. Eri in 18, la oarele 10, Măria Sa însoțit de D. Prim Ministru, Pre­fectul de județ, și un aghiotant Dom­nesc, a vizitat Primăria orașului nos­tru, Liceul Național, Curtele, Tribu­nalele, biuroul telegrafic, și Casie­ria Generală. Revista Internă. Sub titlul: Muzeul Daco-Romăn am publicat in numerul precedent un arti­col extras din Presa care merita precum am zis, toată atențiunea celor ce înțe­leg importanța lucrului și pot contribui la deșteptarea conștiinței naționale și înăl­țarea simțimintelor poporului român prin suvenirile glorioase ale trecutului și cre­dința in viitor. Ori­cine a putut lesne înțelege și a­­proba idea emisă in menționatul articol, de a se înființa un museu daco-romăn, in care să se reproducă in gips, cu fi­delitate, toate capetele de operă ale scul­­pturei, incepănd cu cele ce privesc fun­damentele istoriei noastre naționale, res­­belele daco-romane, columna lui Traian, statuele și busturile regilor daci și im­­peraților romani, baso­relicvele și bătă­­liile ce se găsesc sculptate in Roma și alte musee ale mamei-patrie. Acest museu ar putea umplea goli­ciunea museului nostru actual și ar servi de școală istorică și estetică atăt pentru junime și elevii belelor arte, căt și pen­tru poporul nostru, care, după visitele frecvente ce face mai in toate zilele mu­seului nostru actual, probează că are un­­născut și deștept in sufletul seu simțul na­țional și gustul frumosului, care trebue cultivat. Artele plastice și suvenirile istorice sunt cel mai bun mijloc pentru această cultură. Ceva mai mult, o Capitală cu Bucureștii in valea fertilei și clasică a Dunării e menită a deveni un centru de civilisațiune in Orient­ și nu puțin ar a­­dăuga la prestigiul seu decorul glorioa­selor suvenire istorice și operele belelor arte, espuse in un museu național. Adesea am văzut cu plăcere străini din țerile vecine visitănd cu un senti­ment de admirațiune progresele Capitalei, statua lui Mihai Viteazu, arsenalul și grădinele, teatrul național și micul museu ce avem in Universitate. Ori­cine înțe­lege de câtă utilitate și prestigiu ar fi sporirea monumentelor și mai ales înfi­ințarea unui museu daco-roman, in care să se reproducă cu fidelitate in gips, ca și in galeriile din Berlin, numeroase ca­pele de operă și glorioasele noastre suve­nire istorice, ceea ce nu ar costa așa mult. Astăzi avem plăcerea a reproduce din „Trompeta Carpaților” un prețios arti­col, care vine in ajutorul ideei de mai sus sub o altă formă. Este vorba de prețioasele studii și des­coperiri ce face necontenit­e. Cesar Bo­­liac in numismatică și arh­eologie, studii pe care vedem cum străinii le apreciază mai mult poate de­căt Românii, precum se va vedea din articolului de mai la vale. Adevărata istorie a unei națiuni se culege nu numai din documentele scrise, ci și mai cu samă din documentele pi­păite ale numismaticei și arh­eologiei. Numele d-lui Cesar Bolliac va remănea memorabil și nedespărțit de acest pre­țios și vital element al istoriei noastre. Mai mulți alții s’au ocupat de culege­rea acestor elemente prețioase și docu­mente pipăite a­le trecutului care împo­dobește numele și m­obilează inima unui popor. Colecțiunea făcută și dăruită Sta­tului de repausatul Mavru este un te­­saur pentru museul nostru. D. Al. Odo­­bescu se ocupă asemenea cu multă inte­­legință de arh­eologie. Dară cei ce merită numele de deca­nul arheologiei și numismaticei in Româ­nia este fara indocală d. Cesar Bolliac. Sunt ani de cănd președintele „Societă­ții arhiologice“ scormonește pământul Ro­mâniei incruciș și curmeziș și descopere urmele și suvenirile preistorice ale aces­tui pământ clasic. Românii și străinii cari a au visitat museul ce are d. Cesar Bol­­leac acasă nu au o ideă despre tesau­­rele noastre arhheologice și numismatice. Voim se avem o istorie adevărată; e bine, credem că d. Hasdeu trebue să-și dea măna cu d. Bollak­ spre a fi com­­plectu. Articolele sevante din „Trompetta Car­­paților“ asupra arhheologiei, au meritat ,toatâ atențiunea străinilor și au fost co­mentate in ședințele Societăței Francese de numismatică și arh­eologie din Paris. Studiul special asupra Ceramicei (olăriei) dacice, a făcut obiectul discuțiunilor unor ședințe întregi ale acelei mari societăți francese, din care d. Cesar Bolliac are onoare a face parte. Nici o pledoarie nu poate fi mai elo­­ciate in favoarea prestigiului națiunii ro­­măne de­căt menționarea numelui Româ­niei și a oamenilor ei de sciință prin si­nul diferitelor societăți sciințifice din Europa. Suvenirele glorioase ale trecutului și cultura științei sunt impreună cu orga­­nisarea militară, cu instrucțiunea și des­­voltarea comercialui gradele termometri­­ce după care se judecă vitalitatea, pre­stigiul, creditul și viitorul unei țeri. Sciința arh­eologică și numismatică la noi in țară și-a găsit representantul și urzitorul ei in d. Cesar Bolliac. De a­ceea nu puturăm publica articolul des­pre museul daco-roman, fără a nu ne a­­minti numele d-lui Bolliac și fără a nu reproduce și următorul articol din Trom­peta Carpaților. Ar fi de dorit ca d. Cesar Bolliac pe cănd este incă in viață să coordoneze numeroasele și savantele sale articole ri­sipite in colecțiunea Trompetei sau in alte tipăriri și cu cheltuiala Statului, să se retipărească in mod complect in o carte care să serve de cărăușă presenților și viitorilor pentru continuarea operei în­cepute. Această carte ar trebui publicată și in limba francesă, pentru ca străinii să poată găsi intr’nsa originere și documen­tele noastre istorice. Vedem cu plăcere că d. Bolliac pro­mite că va publica in Trompetta o lu­crare complectă asupra Vadastrei cum și asupra numismaticei in genere a Daciei, de la primele monete bătute in Dacia și până astăzi. Ast­fel eruditul nostru arh­eolog, după cum il numesc organele din străinătate, va mai spori cu o scriere prețioasă lun­gile și laborioasele sale investigațiuni a­­supra arh­eologiei și numismaticei din țară. Revista Esternal Se scrie din Paris cu data de 26 Octom­­vrie, că Sadik-pașa e numit ambasador al Turcie­i la Paris.­­ De la Atena se anunță cu data de 25 Octomvrie că Comanduros, noul preșident al Camerii, au fost chemat de Regele ca să for­meze noul cabinet. Partidul Zaimis va da doi membri noului cabinet. Formarea cabi­netului e insă întârziată­ in urma negoțărilor asupra punerii in acusațiune a m­nisterului Bulgarii. Camera a trimis actul de acusa­­tiune presentat de cătră procurorul regal înaintea unei comisiuni de justitie, insărci­­nănd-o de a raporta Camera­ peste opt zile. Partidul Deligeorge e representat in minori­tate in com­i­siunea permanentă.­­ O știre din Constantinopoli, cu data de 26, anunță că in Bosnia­cașibuzucii au je­fuit mai multe sate creștine și au mărelărit pe locuitori. In Herzegovina, mai mulți in­surgenți cari se supuseseră, au fost spânzu­rați din ordinul autorităților. Poarta a telegrafiat guvernului Bosniei ce­­răndu-i deslușiri asupra pedepsirei culpabi­lilor, dacă va fi adevărată. Cabuli-pașa e nu­mit ambasador la Petersburg. Mahmud-pașa remăne ca ministru la cont­rciu. In urma violărei din urmă a frontierei Serbiei. Agentul șerb la Constantinopoli a protestat foarte viu pe lângă guvernul Por­­ței, spunând că dacă poarta nu voește res­­belul s’o spuie cu francheță, in loc d’a în­tărită Serbia cu asemeni șicane neîncetate la frontieră. In urma acestui protest nici o violare de fruntării n’a mai avut loc. In momentul de față relațiunile dintre Serbia și Turcia sunt bune. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 10166. Conform adresei d-lor Admi­nistratori Domeniilor și pădurilor Statului No. 20642 la 22 O­tomvrie curent, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Pre­fecturi, pentru Închirierea unor bunuri de a­le Statului din acest județ. Se publică a­­ceasta spre cunoștința generală. No. 10161. Conform adresei d-lor Admi­nistratori Domeniilor și pădurilor Statului, No. 20600 la 27 Octomvrie curent, urmând a se ține licitațiile in camera acestei Pre­fecturi, pentru arendarea unui rest din mo­­șiele Statului, ce se arendează pe periodul­­ g76__1886. Se publică aceasta spre cu­noștința generală. Prefectura districtului Botoșani, No. 6706. De cătră Primăria com­. Ionă­­șeni declărânduse de pripas una capă mur­gă, coama coada idem, pete albe pe spinare și steluță in frunte, după cum încredințează d-nul Sub-Prefect de Miletin prin raportul No. 3411. Se publică terminul prescris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgu­bașului, care cu dovezi in regulă să se pre­­sinte în Primăria menționatei comuni, pen­tru a-și primi capa. No. 6651. Pe teritorul comunei Dumbră­venii din plasa Siretiul, pripășinduse un măn­­uat porumb, coarnele teșe, și una capa nea­gră, coama coada idem, păntănoagă de pi­ciorul stăng dinapoi și cu albață la ochiul stăng, precum d-nul Sab-Prefect respectiv prin raportul No. 2854 încredințează: Se pu­blică terminul prescris de legea Poliției ru­rale, spre cunoștința păgubașului, care cu do­vezi in regulă să se presinte la Primăria menționatei comuni, pentru a-și primi vitele. No. 6658. De cătră Primăria com. Cur­­teștii din plasa Tărgul, declără aduse de pri­pas una capa murgă închisă, coama coada neagră, pete alba pe spinara și lângă coadă, la toate 4 picioarele potcovită, și una vacă hulubă, coarnele greblișe, 2 crestături pe cor­nul drept și una pe cel stâng, precum încre­dințează d-nul Sab-Prefect respectiv prin ra­portul No. 2265. Se publică terminul pres­cris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgubaș­ului, care cu dovezi ia regulă să se presinte în Primăria menționatei comuni, pen­tru a-și primi vitele. No. 6655. Pe teritorul comunei Târgului Bib­ecea din plasa Siretiul, pripășind ase una capă murgă închisă, coama coada neagră, pete albe pe spinare, chioară de ochiul stâng, cu măritul ei aseminea murg, păntănog la piciorul drept dinapoi, precum d-nul Sub- Prefect respectiv încredințează prin raportul No. 2855. Se publică terminul prescris prin legea Poliției rurale, spre cunoștința păgu­bașului, care cu dovezi in regulă să se pre­sinte la Primăria menționatei comuni pentru ași primi capa și măntul. Prefectura județului Cahul. No. 8260. Pe teritorul comunei Aluatu din plasa Costangalia, s’au pripășit 2 epe și un cal ca semnile următoare: una capă la păr neagră, țintată in frunte, coama in stân­ga, copitele amândouă din dreapta stricate, danga la șoldul drept dinapoi fit. n, una idem la pir murgă închisă, coama in dreap­ta, țintată in frunte, brează , bot, păntă­noagă la piciorul drept dinapoi și danga lit. o. EA, și un cal la păr murg, coama in stânga, albitură, la frunte și d­or de ochiul stăng. Se publică aceasta in terminul legal pentru cunoștința proprietarului No. 8230. In corn. Ciururmișa din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal la păr murg, mare la trup, stricat de șea in spinare și chior de ochiul stăng. Se publică aceasta in terminal legal, pentru cunoștința proprie­tarului. No. 8233. Pa teritorul comunei Tomnai, din pla­­a Cotu Morii, sau pripășit un cal la păr de niș, coama in stingă, flotar in frunte, fur­culiță la urechia deapta, pișcătură la urechia stăngă și o pată albă pe grebăn. Se pu­blică aceasta in terminul legal, pentru cu­noștința proprietarului. No. 8236. Pe teritorul comunei Cohurlui, din plasa Cotu Morii, s’au pripășit una capă la păr murgă deschisă, șoldită, la trup mică și stricată pe amândouă părțile spinărei de șea. Se publică aceasta in terminul legal pentru cunoștința proprietarului. No. 8228. Pe teritorul comunei Aluatu, din plasa Costangalia, s’a pripășit un cal la păr murg, couna ii stăngi, păntănog la pi­ciorul stăng dinapoi, pete albe pe spinare și inserat la șoldul stăng dinapoi indescriiab 1. Se publică aceasta in terminul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura districtului Fă­lci­u, No. 8467. După deplinirea tuturor forma­lităților pretinse de art 45 din legea Poliției rurale, declărănduse de pripas de cătră Pri­marul comunei Budești, din acest județ, c capă in păr roaibă, coama in dreapta, stri­cată de hamuri după cap și țintată în frunte. Se publică spre înștiințarea proprietarului ei, care in terminul pretins de art. 48 mencio­­nata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la mencionata comună spre a o primi. No. 8392. Prin­deplinirea disposițiunilor art. 45 din legea Poliții rurale, declarăndu­­se de pripas de cătră Primarul comunei Ho­­ceni, doi cai, unul la păr roib inchis, coama din stanga, pete albe pe spinare de­se, și coada retezata, și altul la păr negru, ste albă in frunte, pete albe pe spinare, coama puțin cam albă și păntănog la piciorul stâng din­apoi. Se publică aceasta pentru înștiința­rea proprietarului lor, care in termenul pre­văzut la art. 48 din menționata lege, să se presinte la Primăria zisei comuni cu dovezi in regulă, spre ai priimi. No. 8397. După deplinirea disposițiunilor prevăzute de art. 45 din legea Polițiii rurale, decl­arăin­du-se de pripas, de cătră Primarul comunei Bărboși, un cal la păr murg inchis, coama din dreapta, și una capă un păr mur­gă, pete albe pe spinare, stricată de șe, cu furculiță la urechea stângă și coama din dreap­ta, fără alte semne. Se publică pentru în­științarea proprietarului lor, care in terme­nul prevăzut la art. 48 din mencionata lege să se presinte la Primăria zisei comuni cu dovezi in regulă spre ai primi. Prefectura districtului Roman, No. 10468. Spre a se pute da autorisa­­țiunea cerută de d. Heinric Hec, pentru a a avea deschis stabiliment de băuturi spir­toase in această urbă, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cause de acele prevăzute la art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective sunt rugate, in cas a­­firmativ se dentind­e Prefecture­. No. 10451. Spre a se pute da autorizația ceruta de d. Mihail Edelștein, pentru a are deschis stabiliment de birt cu băuturi spir­toase la gura drumului ferat din Roman, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cause din acele prevăzute de art. 4 din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in cas afirmativ se denunță Pre­fectures No. 20074. Spre a se pute da autoriza­­ția ceruta de d. Varlanov, pentru a avea deschis stabiliment de băuturi spirtoase in această urbă, e necesar a se ști dacă numi­tul nu e supus veri unei cauze prevăzute de art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective, sunt rugate, in cas afirmtiv se denunțe Prefecturei. Casieri­ea Generală a județ. Iași. No. 1341 i. La 5 a viitoarei luni Noem­­­vrie, urmând a se vinde limitativ 50 vaci cu viței și 310 uaerțe cu grău, sechestrate pa moșiea Sinești, spre îndestularea Statului cu suma de lei 5023, bani 13, pentru căștiul de 15 Dechemvrie 1870, precum și lei 6427 bani 25 căștiul de 1 Aprilie a. c. Se publică a­­ceasta spre cunoștința generală, cu deștep­tare că licitațiunea urmează a sa țne la­­ Primărie a comunei Sinești in presența d-lui­­ Sub-Prefect plasei Cărligătura și a Consiliului Comunal, iar adjudecațiunea urmează a se face asupra persoanei, care ar oferi prețul cel mai avantajos, numerănd de indată și prețu ce va resulta. Primăria urbei Botoșani. No. 4204. La această comună aflănduse de pripas un cal, la păr murg inchis, urechia stângă dispicată, cu pată albă pe spinare, bă­tut de șea, fără alte semne, și 2 capre in păr albe, una cornul rupt, cu o pată vânătă pe găt, iar cea­laltă cu coarnele lasate pe spate. Se publică terminul de 6 luni, con­form art. 48 din legea Poliției rurale, spre știința păgubișului, cu invitare de a se pre­senta la lăuntrul acestui termin, cu probile legile spre a se elibera, cunoscând ca după expirarea terminului de 6 luni, se vor vinde limitativ și banii vor râmănea in folosul ca­sei comunale. No. 4184. Prin adresa Poliției de oraș No. 4561, declărănduse de pripas in cal, la păr roib, cu steluță in frunte, păntănog de picioarele dinapoi și de piciorul stăng dina­inte, fără alte semne. Se publică terminul de 6 luni, conform art. 48 din legea Poliției rurale, spre știința păg­ubașului, care să se presinte in camera acestui oficiu, cu probile 1 g dle la lăuntrul aceatui termin, spre a i se el­efira calul, căci după expirarea terminului de 6 luni, se va vinde limitativ și banii se vor incasa in profitul casei comunale. Primăria urbei N­emțu, No. 3355. Pentru d­area in antrepriză a venitului taxii cărților de joc și a curățire­­a geagurilor de pe la casele locuitorilor, din astă urbă, pe anul viitor. Regulănduse nou termin de licitație la 28 a curentei, se in­vită pe d-nii concurenți ca ia acest termin, să se presinte in camera Primăriei, întovă­­rășiți de garanțiile cuvenite, cănd are a se ține licitația. Primăria comunei Podul-Iloaei. No. 2957. Pentru reparațiunea unor mo­bile și legatul diferitelor cărți la scoalele din astă comună, să regulează terminul de 15 zile libere de la data fetei, amatorii suntu rugați a sa presența in camera Primării la termin, vara 12 din zi, cănd se va deschide concurența. Primăria comunei Socola. No. 1871. In această comună pripășin­­duse vitele următoare: 1) Una capă sură, cu coada scurtă fără alte semne. 2) Una ro­nză mică roaibă cu o pată albă in frunte. 3) Una străjuică murgă, pânzănoagă la pi­ciorul stăng dinapoi. 4) Un cal roib, țintat in frunte, coama și co­a­da roaibă, puține pete alba pe spinare. 5)­2 boi, unul plavan, coar­nele țapoșe și unul porumb galbeo, cu coar­nele greblișe, amândoi inserați la cornulu drept cu lit. L. P. 6) Un cal murg, coama și coada neagră, puțin breaz și stărnut in bot, cu una căruță brașovinească, cu osii de fer, una părechi hamuri de un cal vechi cu hățuri de cănpeă și una gură de hamu cu ștreanguri de cânepă. Se publică aflarea găgubașului in terminul prevăzut de lege. No- 1870. In ziua de 28 a curentei luni, urmând a se vinde limitativ in camera aces­tui oficiu, una capă cu mânz și un cal sol­­dit, ce se află de pripas in această comună, incă din expiratul an 1874. Se publică ci­tatul termin, spre deșteptarea concurenților. Comisia despărțire­­a IV Iași. No. 3956. La 23 a curentei luni Octom­vrie, in piața Halei urmând a se vinde prin licitație obiectele mobiliare, urmărite de la d-nul Wolf Sainfeld in pratențiea d-nei Mar­ia Roter pentru o sumă bani. Se publică spre cunoștința generală. No. 3957. La 23 a l unei curente Octom­vrie, in piața Halei urmând a se vinde prin licitație obiectele mobiliare, urmărite de ,la d-nul Wolf Sainfeld in pratenție a d-lui L. Litman Lacser, pentru o sumă bani. Se pu­blică spre cunoștința generală. sasa

Next