Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-01-16 / nr. 5
Anunciu foarte important Sub-semnatul Dr. in medicină chirurgiei mamos am aflat un medicament cu totul igur contra durerilor de măsele, el este uperior tuturor medicamentelor esistente, ăci prin aplicarea lui numai o singură ată dispare imediat durerea fără a mai eveni. Spre înlesnirea unor. public suferind, aedicamentul se află depus la D. Ulricheiten unde și’l poate ușor procura și c are se află cu locuința in Strada mare asa Selten etajul de sus vis-a-vis de maazia D-lui Pruncu, Caracaș. Carele de consultație se poate avea atat ziua cat și noaptea la ori ce timp. Dr. S. Georgescu. Revista Internă. Un laș atentat a avut loc Marța trecută n București asupra D-lui L. Catargiu, prinul Ministru. Din norocire însă ranele au ost Ușoare. Publicăm depeșa trimisă in aeeași zi de D. Ministru cătră Prefecți: „Un individ anume Paraschivescu fost subprefect la Cahul și in urmă șef de biurou ,la Poliția Capitalei, depărtat pentru delapidare de bani publici, cerea mereu a i se da un post. Această cerere refuzăndui-se, ,astăzi pe cănd subsemnatul venea la Cameră a fost atacat de acest individ la poarta Mitropoliei și rănit fără gravitate la mănă și obraz. Culpabilul s’au prins imediat ,și dat pe măna justiției. Camera aflând acest laș, atentat au exprimat prin intermediul D-lui Colonel Manu, sincerile sale ,regrete pentru această nenorocită intămplare și D. Ministru de Resbel au respuns in numele întregului cabinet, exprimând recunoștința noastră Adunării. Ve invita aduce aceasta la cunoștința publicului din județul D-voastră. Președintele Consiliului: L. Catargi. Consiliul Comunal local adănc mișcat de acest atentat a trimis îndată D-lui Prim Ministru următoarea depeșe : D-lui L. Catargi Ministru-Președinte. Consiliul Comunal din Iași, adănc mișcat de ;entatul comis asupra persoanei D-voastră, se grăbește a ve prezenta sincerile sale felicitări pentru protecția ce v’au acordat Providența, scăpăndu -i viața. Adunarea a reînceput lucrările sale și Luni in 12 curent, a ținut ședință publică. S’a comunicat o petițiune a D-lui N. Furculescu și mai mulți locuitori din comuna Furculești, prin care se plânge contra unor anchete făcute de un Procuror. Camera a votat proictul de lege pentru crearea de taxe noue in comuna Botoșani, peste legea maximului taxelor comunale, taxe destinate pentru fare de pasage in acel oraș. D. Prim Ministru a înaintat Camerei proectele de lege: Convențiunea poștală încheiată cu guvernul Austro-Ungar, pentru taxele telegrafo-poștale și proectul de lege pentru autorizarea Ministerului de Finance a retrage acțiunea intentată proprietarilor pământurilor din Basarabia Romană posedat mai nainte de Cazaci. D. Ministru al Finanțelor a înaintat proectul de lege, pentru ca moneta ce se va bate in viitor să poarte efigia Domnitorului. D. Ministru de Resbel înaintează următoarele proecte de lege: 1) pentru deschiderea unui credit de 5,667,552 lei, spre a se cumpăra munițiuni și alt material trebuitor armatei. Camera a încuviințat urgența in secțiuni a acestui proect; 2) proectul pentru chemarea sub arme a 15.000 tineri, pentru contigentul anului 1876. Se ia in discuțiune acest proect. D. P. Carp propune un amendament, prin care cere să fie supuși la recrutație toți contra cărora se va proba că nu și-au îndeplinit îndatoririle militare in țara lor. Mai mulți deputați susțin că armata fiind eminamente Națională nu trebue umplută cu străini. Camera a respins acest amandament. ANUL IX, Iassi, Vineri 16 Ianuarie 1876, No 5. PREȚUL ABONAMENTULUI s .și: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi ș i districte: se adaogă portul de 2 tr. 40 bani. Istria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci — Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci AMUECIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, și pretinde dacă această țară ar fi continuat să susțină Turcia in loc de a fi rece privitor Francia și Italia nu s’ar fi unit cu acțiunea puterilor de Nord. Opiniunea publică insă in Englitera este că Turcia nu se mai poate susține și că toată atențiunea guvernului Englez trebuește anuntată acolo ca interesele Britanice in orient să nu fie compromisă prin vreo cădere grabnică a Turciei. Serbia. Se depeșează din Belgrad cu data de 11 Ianuarie, cum că Scupcina a trimes in judecată pe lăngă cabinetul Marinovici și pe Stefanovici, cu toată protestațiunea șefului de cabinet D. Kaljevici, la comisiunea însărcinată cu instrucțiunea procesului. Fostul ministru de Resbel Protici a fost deja ascultat in ziua precedentă de această comisiune. Turcia. Cu toată asprimea iernei lupta continuă in Herzegovina, astfel de la 6 pănă la 9 curent adică trei zile bătăliile a ținut necontenit pe drumul Trebinjei. Resultatul și de astă dată a fost nefavorabil Turcilor Calea de la Ragusa pănă la Trebinje se află in măna insurgenților victorioși. Cetim in Gametta d’Italia din 11 Ianuarie, următoarele despre noi: CONFLICTUL TURCO-ROMÂN. „Se vede că Turcia avea trebuință de noile complicațiuni! Se vede că nu’i ajungea insurecțiunea bosno-crțegovineană și o crisă financiară formidabilă care o face să impovoreze populațiunile, pe cănd de altă parte necesitatea de a înlătura noile răscoale o silește a intra in calea reformelor celor mai întinse, eacă de ce guvernul face tot posibilul pentru a-și instră na amiciția României. „Toate Puterile au adus mulțămiri îngrijirei scrupuloase cu care guvernul romăn și-a îndeplinit obligațiunile sale internaționale, chiar cu riscul de a și împuțina popularitatea și simpatia de care se bucură cu drept cuvânt România înaintea popoarelor din Imperiul otoman cu care este legată prin comunitatea religiunii, guvernul roman a menținut neutralitatea in lupta dintre Turci și Herzegovinesi.... Ei bine, oamenii care dirig afacerile Sublimei Porți au avut și tactul și inasta abilitate de a alege tocmai acest moment pentru a rădica niște deplorabile neînțelegeri cu cabinetul din Bucuresci! „Așa serviciul direct al poștei internaționale a continentului in Constantinopoli simțind necesitatea unei înțelegeri cu guvernul romăn—deoarece acea poștă, de la Lemberg, trebue să treacă prin București spre a traversa Dunărea pe la Giurgiu — guvernul turcesc n’a voit să consimtă a subscrie pentru acest scop o convențiune cu guvernul principelui Carol. Guvernul otoman voia să se mărginească numai la o simplă avangjare intre direcțiunea poștelor din Constantinopoli și cea din București, ca cum ar fi fost vorba de administrațiunea a două provincii ale Imperiului! Guvernul otoman respingea și titlul de Romănia cu care se servă Puterile garante și declara că voește a se servi de titlul de Principatele- Unite, ca cum ar voi să-și facă reserve asupra faptelor împlinite și sancționate de Europa, protestând contra principiului naționalității române. „Stăruind Engliteza pentru medierea unui act care interesă relațiunile lumei intregi, Sublima Poartă ar fi consimțit, se zice, că subscrie acel act, sub orice denumire, reservăndu’și apoi dreptul de a destitui ia urmă pe cel imputernicit al ei ca cum ar fi trecut peste instrucțiunile date! Cabinetul romăn a stăruit in a nu admite altceva de căt o convențiune regulată; și dacă aceasta va fi incheiată, se vor combina orele trenurilor și se va pune la disposițiune flotila romănă pentru trecerea Dunării. Dar din causa încăpățânării turcești, chestiunea poștei internaționale a rămas in suspensiune. „Un alt fapt, in zilele trecute un agent turc din Brăila, un domn Edile, iși puse in cap să scrie ministrului de externe al prințelui Carol o notă prin care el protesta contra titlului de agent și representant al sublimei Porți, ce i se dă de guvernul romăn, și adaugă că trebue a i se da titlul de director general al agenților Sublimei Porți de la Dunăre, și in fine invită pe guvern să rectifice eroarea. Ministrul romăn respunse că nu este eroare, că titlul ce i se reclamă nu este cunoscut in limbagiul diplomatic.... Din parte-i ministrul romăn invită pe d. Edile a nu se mai servi de titlul de Principatele-Unite, ci a pune pe acela de Romănia. „__Dacă guvernul din Bucuresci arată acum o stăruință in respingerea pretențiunilor. Porți, causa e că Parlamentul și națiunea nu i -ar permite cea mai mică slăbiciune in această materie, deoarece toți Romanii se simt atinși de atitudinea nepotrivită și neînțeleasă a Porții. „Europa e interesată ca nimeni să nu tulbure mersul regulat al acestui Stat tănăr, spre a putea continua să fie, conform dorinței tuturor Puterilor, un elemnt de ordine și libertate la poarta Orientului. „E timp să se pue capăt neînțelegerilor ce dură prea mult. Trebuie să fie bine înțeles că Romănia, față cu Turcia, este o țară suverană, deși tributară, că afară de plata anuală a peșkeșului—după espresiunea turcească,—care e un fel de dar, in schimbul promisiunii apărării integrităței teritoriului de către Sultanul, poate exercita pe deplin drepturile sale suverane. Astfel reclamă dreptul public european“. In unul din numerile ziarului nostru din Dechemvrie am aratat fundarea lancei de București, am aratat că această bancă a publicat începerea operațiunelor sale la 3 ale aceleia luni. De atunci n’am putut înregistra nimic nou asupra băncei deși urmăream debutul ei cu aceiași neliniște bucurie cu care o mamă se uită la cei intăi pași ce face copilul seu. Acum, două ziare Bucureștene, Presa și Curierul Financiar, tratează despre numita bancă; ambele ne spun că acest institut iși urmează operațiunile cu un mare succes și totodată cu o prudență ce se cuvine a se observa de o bună și prevăzătoare administrațiune; că tănărul nostru stabiliment de credit cu toată criza financiară care domnește, nu s’a oprit a lua in scurt timp o disvoltare cum rareori s’a văzut și a se bucura de un credit, cum foarte greu se dă in vremea de astăzi. Deși noi, pe aici in Iași, nu simțim pănă acum această desvoltare repede, totuși, fiindcă o dorim din toată inima, ne place a o crede, mai ales pentru viitor împărtășim speranța cu Presa și Curierul Financiar. Se știe că in statutele băncei de București se rezervase locul pentru trei membri fondatori, acest gol astăzi este îndeplinit in parte, și incă intr’un mod care face că speranța unei serioase propășiri să meargă pănă la siguranță, două mari bănci de Paris casele Foald și Gamondo au intrat ca fondatori a stabilimentului nostru financiar. Casele Foald și Gamondo sunt acele care au luat renta noastră financiară și cooperarea lor au putut foarte bine se contribue a deschide bănci de București credite pe piețele Europei. Se crede că, deosebit de operațiunele ordinare a unei bănci, fondatorii stabilimentului Bucureștean au avut in vedere înlesnirea pentru Stat a cumpărărei drumului de for romăn; numai puțin vedetele lor s’ar fi intins și la capatarea dreptului de a emite bilete de bancă la purtător. In Iași incă se urzește înființarea unei bănci, la care ar lua parte capitaliști și bancheri foarte însemnați, dar intru cătă vreme afacerea este numai in stare de concepțiune, remăne se tratăm despre ea după naștere. In așteptarea succesului stabilimentelor noastre de bancă, pentru a familiariza cu aceste institute pe acei ce n’au avut ocaziunea a cunoaște origina și mecanismul unei bănci, vom da in numerile următoare un tratat asupra materiei din Economia politică a D-lui Courcelle de Seneuil. Inserțiuni și reclame. Raiului 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anuncierile pentru Cariera de Iași* foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anuncierile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Mirand, Constantinopoli 2une de la Banque Ottoman 2.ț _____________________ Exemplarul 30 Baut. ________________________________________________________CALENDARUL SEPTAMANEI. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA, PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. stil nou. ZioA. | PATRONUL ZILEI. | Res. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. Ianuarie I Ore. m. Ore. m. ianuarie Ianuarie. I |Ore. m Ore. m H 23 Duminică. Cuviosul Teodosie. 7 28 4 56 15 27 Joi. Cuv. Pavel Tireul și I. Colib. 7 24 5 2 12 24 Luni. Martira Tatiana 7 27 4 58 16 28 Vineri. închin. Lanțului Apost. Petru. 7 22 5 3 13 25 Marți. Martira Emil și Stratonic. 1 7 26 4 59 17 29 Sâmbătă. Cuviosul Antonie. 7 23 5 4 14 ________26_______Mercuri. Sf. uciși in Sinaia și Rair_________|7 25 5 1________18_________30______Duminică. ț Păr. Atanasie și Chiril._________] 7 21 5 5 Revista Externă Francia. D. Tirard membru al Comisiunei de permanență a interpelat pe Ministrul Bufet asupra ultimei sale circulări cătră prefecți in privința presei, din care circulare s’ar călca noua lege a pre ei votată nu de mult de cătră foasta Adunare. D. Buffet a respuns că aceasta a făcut’o in urma consultărei și cu D. Dufaure, argumentul suprem al D-3ale cănd nu mai are ce pune înainte. Guvernul Francez n’a primit incă comunicare oficială de la cabinetul Britanic despre aderarea acestuia la proiectul de reforme in Turcia. Ambasadorul Franciei la Londra a incunoștiințat pe guvernul său in mod oficios despre aderarea Angliei. Austro-Ungaria. Camera înaltă de la Vena a adoptat legea asupra monastirilor spre marea consternare a Ultramontanilor. Această lege are mai cu samă ca scop de a determina autoritatea puterei civile asupra organisărei timpurate a monastirilor. Nici o monastire nouă nu se va putea stabili pe viitor in Austria fără o autorizație legală. Dreptul de a cumpăra și transmite bonuri, prin donațiuni sau fondațiuni este strict mărginit la sume de o valoare hotărătă. Nu se va mai admite in ordinele religioase decăt persoanele care posedă indigenatul Austriei , orice raport le este interzis cu superiorii streini. Autoritatea civilă are dreptul de supraveghiare și de visitat monastirile spre a se asigura că legea este strict observat. Membrii ordinelor vor fi liberi a renunța la vocațiunea lor in orice timp. Camera Ungariei a votat un proiect de lege pentru reforme administrative. Marea majoritate cu care s’a votat acest proiect este un nou succes pentru D. Tisza ministrul-președinte. Anglia. Presa Engleză este unanimă a aproba hotărârea Cabinetului Englez de a adera la proiectul de reforme in Turcia. Morning Post este singurul care blamează părăsirea politicei tradiționale a Mării Britaniei PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași, No. 420. Conform adresei D-lor Administratori Domeniilor și pădurelor Statului No. 430, la 20 Ianuarie curent, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pentru vinderea spre esploatare a parchetelor No. 6, 7, 8, 9, și 10 din pădurea Statului Icușenii, acest județ. Se publică spre cunoștința generală. Despre Arta Naționala. Arta, fiind o producere sufletească, infățișată pe acela ce i-a dat naștere, și meritul unei lucrări de artă stă in legătură cu însușirea artistică a celui ce a produs’o ear lucrările de artă laolaltă ale unui popor, înfățișează măsura de simțire a însuși sufletului seu. Istoria frumoaselor arte ne arată începuturi la multe popoare, manifestarea adevărată a artei insă la unele numai, și la acestea incă nu in acelaș chip. Istoria însăși ne arată deosebiri in mijloacele firești de propășire ale neamurilor și această deosebire stă in legătură cu făptura atăt sufletească, socială căt și multe împrejurări locale ale lor. Precum apa oglindește cerul și locul de împrejurul seu, de asemenea și o lucrare de artă oglindește timpul și locul unde a fost făcută. A arăta trebuința și folosul frumoaselor arte la un popor este de prisos, lucrarea noastră le presupune cunoscute și învederate tuturor. Vom căuta numai, potrivit cu marginile scrierii noastre, a ne da samă despre starea artei la noi pe tărâmul plastic, ce lucrări anume s’au produs și gradul lor de măestrie. Vom lua dară pe căt vom pute tot ce s’a produs atăt in trecut, căt și de față in architectură, sculptură și pictură, vom cerceta parte cu parte și vom vede de asemene intru căt ele se potrivesc și cu plecarea sufletească a neamului nostru, începem cu architectura ca una ce este arta mamă, din finul căreia in urmă se desface sculptura și mai apoi pictura. Cle două din urmă sunt trebuinți simțite ale sufletului nostru, architectura insă respunde și la trebuinți trupești. Din remășiți de sculpturi și picturi, aflăm despre starea sufletească la un neam; car din rămășiți de clădiri descoperim și starea lui socială, căci, pe căt el a fost mai tare pe acest pământ, pe atăt și urmele clădirilor sale le vedem mai mărețe. I. Stâlpii podului peste Dunăre și ruinele turnului de la orașul Turnu-Severin ne amintesc intăile timpuri ale coloniei Romane aici. De la veacul al doilea pănă la al patrusprezecele, nu este, pe căt știm, nici o ruină nici o rămășiță care se ne vorbească de ființa unui neam pe acest pământ, numit Românesc, și această lipsă de zidiri se potrivește și cu învălmășeala noastră istorică despre aceea vreme. Astfel că, cu arătarea istoriei despre intocmirea țerilor Romăne cătră începutul veacului al 14, vedem și bisericele așa zise ale lui Radu Negru din orașele Curtea de Argeș și Cămpu-Lung, precum și o mică bisericuță dintre munții Moldovei, a căreia origine, tradițiunea locuitorilor de împrejur o urcă pănă la Dragoș-Vodă. De atunci și pănă astăzi vom găsi biserici, remășițe, ca semne de trăirea unui neam, iar felul facerii lor ca semne de slabele sale cunoștință despre arhitectură. Fiecare popor caută a perpetua faptele ce pot’ să’i slujască la mărirea lui: el le toarnă in bronz sau le cimentează cu peatră, el le dă trup și viață, ca astfel să le lase vederii urmașilor ca niște amintiri vii de mărirea neamului. Cu căt un popor a fost mai isteț la minte și mai mândru la suflet, pe atăt și pământul lui il vedem acoperit mai mult cu monumente, cu lucrări de artă, căci înaltele maeștrii sunt lăsate să slujască la fața unui neam. Un popor pe pământul căruia monumentele lipsesc cu totul, sau n’au avut fapte care să merite a fi întrupate in monumente, sau n’au avut cultura trebuincioasă pentru a le pute întrupa. Cum am pute să ne explicăm faptul că, un rănd de 12 veacuri nu găsim nimica despre arhitectura noastră? Cea mai veche zidire din Moldova este biserica armenească din Botoșani, precum și biserica mânăstirii Neamțului. A crede că barbarii trecând au pustiit totul, aceasta nu ne vine, căci vedem că ei au trecut și prin alte locuri unde găsim cu toate aceste zidiri și monumente care au resistat. Parthenorul șede in picioare de mai bine de două mii de ani. Instoria Domnilor noștri ne spune că la fiecare biruință sau fapt deosebit ei zideau căte o biserică, spre a aduce laudă și mulțumire lui Dumnezeu care i-au ajutat. Astfel că singurul semn arhitectural pentru noi de amintirea faptelor lor, este numai biserica. Clădirea bisericilor insă, pornind dintr’un simțământ curat de evlavie, simțimentul estetic se găsește covârșit cu totul de cel religios, incăt vedem in cele mai de căpitenie dăndu-se singura importanță numai construcțiunii spre ținerea căt mai mult a sfântului locaș, neținăndu-se insă in samă și de podoaba frumusiței, la altele le lipsește chiar și această insușire a solidității, fiind cu totul slab construite sau chiar numai de lemn. Ori ce ar fi, numai preotul să poată sluji, aceasta este ideea covârșitoare incă până astăzi la clădirea bisericilor noastre. Biserica este casa lui Dumnezeu clădită de mână omenească și ce înălțare poate ave omul mai mare și ce laudă poate aduce ziditorului lumii mai multe, decăt a face să se repeteze prin arhitectură frumusețele Firei ce ne împresoară? Căci lucrarea de artă intr’o biserică nu trebue să aibă pornire numai din fală omenească, ci chiar și dintr’un simțiment de evlavie. Privind la parte din bisericile rămase vedem ziduri groase, ferestre mici, bolți puternic încleștate, vedem cu un cuvănt soliditatea căutată și accentuată, nici o urmă insă de căutarea și exprimarea frumuseței; in ele nu este decăt zidărie curată căci, despre arhitectură, ea nu există decăt pe atăt căt poate fi la orice popor primitiv. Ștefan Vodă cel Mare a zidit 40 de biserici și nici una din ele nu întrunește vreun lucru de artă; mai toate au ziduri groase, ferestre mici, turnuri pătrate și scurte, la toate lipsă complectă de proporție intre părțile clădirii, lipsă de fațadă și, ca resultat, liniile și formele cele mai urăte drept stil de arhitectură, precum Sf. Nicolai Domnesc din Iași care este una din cele de căpitenie. Pe căt cunoaștem mulțime de biserici din toată țara atăt din trecut căt și de acum, afară de aceea a mânăstirei Curtea de Argeș despre care vom vorbi mai jos, n’am găsit nici una care să însușească ceva artistic: forme umflate și unite cum am mai zis, sau lipsă de proporție in părțile lor; astfel pe un trup mare de biserică să pune un turn mic de unde se jignește privirea, precum la biserica Domnița Balașa din București, sau pe un trup mic de biserică se zidește un turn pre mare care pare a strivi biserica, precum la Sf. Spiridon din Iași, și, ca proporția să fie și mai sdruncinată, deasupra turnului boltit