Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)

1876-08-04 / nr. 86

PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 8125. In ziua de 16 August, urmează a se ține licitațiune in camera Comitetului Permanent, pentru darea in antreprisă a re­parațiilor necesare podului de la Șerbești, drumul județan Iași-Vaslui, se publică aceasta spre știința d-lor concurenți ca in acea zi oara 12 meridiane, să se presinte in camera comitetului, insoțiti de garanția cuvenită de 10 °­ C din suma divizului, care divis se poate vide in toate zilele in cancelaria Comitetului Permanent pănă in ziua tresată. Prefectura Poliției Iași. No. 6703. La 10 a lunei August a. c., oara 11 din zi, in piața Primăriei urmează a se vinde licitativ mai multe obiecte aflate in depositul comisiei a 5-a, găsite pe strade și după cercetările urmate nu s’au presentat pă­gubașii, se publică aceasta spre cunoștința doritorilor, de a cumpără asemenea obiecte ca in ziua arătată să se presinte la locul in­dicat unde urmează a se ține licitația. Prefectura dist. Roman. No. 9668. La 12 August curent, urmează a se ține din nou licitație in camera Prefec­turei, pentru aprovisionarea lemnilor necesare pe anul 1877, călărașilor, pompierilor și do­robanților din cuprinsul acestui județ in câ­time de 143,450 chilograme și anume: 68,856 chilograme pentru călărași, 74594 chilograme pentru dorobanți, iar pentru pompieri ori cătă quantitate va fi necesară, să publică spre cunoștința concurenților, care in aratata zi, să se presinte cu oferte in regulă și cauțiu­nile cuvenite spre a concura, condițiunile după care urmează a se ține licitarea sunt acele cuprinse in caetul de insercinări publicat in monitorul oficial No. 90 din anul curent, iar cauțiunea ce urmează se depună concurenții va fi de 10%. No. 9539. In ziua de 29 Septemvrie vii­tor, urmând a se ține licitare in camera Co­mitetului, pentru întreprinderea construirei unui pod pe Siretiu la Grădinți, in lungime de 96 metri, să publică ca doritorii să se presinte la termin însoți de garanții in re­gulă, pentru care finit conditiunele fomate se pot vedea in toate zilele in cancelaria Comi­tetului. Prefectura districtului Suceava No. 6716. De cătră Primarul comunei Mă­lini acest județ, in ziua de 9 Iulie ecspirat, s’a declarat de pripas o vacă in păr porumbă, coarnele țapoșe cam greblișe, la trup mică, și la văna piciorului stăng dinapoi cu semn de legătură, se publică ca proprietarul ei cu probe legale să se prezint la acea Primărie un termin prevăzut de art. 48 legea poliției rurale. Primăria urbei Vaslui. No. 1575. In zilele de la 20—22 August curent, urmând a se ținea licitație in camera acestui post, pentru darea in antreprisă a lumânărilor de rău pe timp de un an, ince­­pător de la 1 D­etem­vrie anul curent. Se pu­blică spre cunoștința concurențior amatori, ca in zilele aratate să se presinte ii camera acestui post, însoțiți de garanții solvabile, când ave­a să face adjudecarea asupra con­curentului ce ar oferi prețul mai avantajos și unde vor vide și condițiunele mezatului. Comisia desp I Iași. No. 2756. Pentru vânzarea averei seches­trată de la d. Gr. Arhip in pretenția d. Lupu Goldimberg pentru bani, fiind regulat termin la 12 August a. c., oara 12 din zi in piața Primăriei, se publică spre cunoștința generală. Comisia disp. a V-a din Iași. No. 2164. D-nul judecător ocol. al V-lea cu adresa No. 922, fixează termin de 10 Au­gust curent, pentru vânzarea obiectelor se­chestrate de la Dima si Ghită Stoean, pen­tru îndestularea d-lui Alexandru Costandachi. Se publică acest termin, iar vânzarea se va efectua in piața Comisiei in asistența d-lui jude și agentului de urmărire. ANUL IX. Iassi, iercuri 41 August 1876. C­ALEN­DARUL­ S­APTAMANEI. No. 86. PREȚUL ABONAMENTULUI­ Iași: Pe un an 12 lei noi: — Pe șase luni 6 lei noi: — Pe trei luni 3 lei noi: In districte: se adaugă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci: — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. PARTEA OFICIALA. PATRONUL ZILEI.­­ Scoaterea Sf. Cruci și Mac. Moaștele Archid. Ștefan. Cuviosul Isachie, Dalmat și Faust. Sfinții 7 Martiri din Efes. FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASS. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in focalul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Frane­a: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierii de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite , C­une, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Miroud. Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. Rea. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZXUR. PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. ore. m. ore­m. August. August. ore. m. ore. m. 4 56 6 5 5 17 Joi. Martirul Eusignie. 5 4 6 58 4 57 6 3 6 18 Vineri. (­1­) Schimbarea la Față.­ 5 5 6 57 4 1­1 6 0 7 19 Sâmbătă. Martirul Dometie și Pulherie. 1 5 7 6 55 4 2 16 59____________________20________Duminică.__________Martirul Emili­an Episc. Chiric.___________6 8­6 53 Secția a II-a. No. 1116. D-na Maria Andrieș, cu domi­ciliul necunoscut. In virtutea art. 71 și 75 din procedura civilă, este citată a se pre­senta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei a II-a a Tribuna­lului la 15 a lunei Septemvrie anul 1876, oa­rele 11 din zi, cănd are a se judeca recla­­mația de divorț făcută de soțul d-sale Ilie Andrieș, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa sa va căuta in lipsă. No. 1111. D-nul Șarban Sacară, cu do­miciliu necunoscut. In virtutea art. 75 al. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei II a Tribuna­lului la 15 a lunei Septemvrie, anul 1876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca pro­cesul intentat de d-na Maria Sacară născută Thăutu contra d-sale pentru divors, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând la ne­urmare causa se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Bacău. No. 12475. La espirarea terminului de 3 luni publicat in Gazeta de Focșani No. 108, din 24 Decemvrie 1875, după inprejurările văzute in jurnalul Tribunalului No. 1296, din 26 Martie anul curent, nu s’au efectuat vân­zarea silnică a unei șurini de moșie din ho­tarul Costeștii, comuna Măgireștii, secția Șe­­surile, plasa Tazlău de Sus, județul Bacău cu acarete de locuință și atenansele lor, co­șare, hambariu, 2 mori căte cu 2 petre și alte îmbunătățiri, proprietate a d-lui loan și Lascar Chiriac, de profesiune proprietari, do­miciliat in comuna Măgireștii, spre îndestu­larea d-nei Anastasia Zăhărescu, domiciliată in urba Romanului, cu suma de 700 galbeni și a lor procente, dota sa ce are a lua de la d-nul Chiriac, după foaia dotată din anul 1866, inscriptată de Tribunalul Bacău la No. 9 pe anul 1867, investită cu formula esecu­­torie, care șirină se megieșește la o parte cu rezeșii Mironești și la alta cu d-l Morți. Prin urmare conform jurnalului inchiet de Tribunal sub No. 2395 la 5 a lunei trecute Iulie, menționata șurină de moșie cu inbu­­nătățirile de pe ea, puinduse din nou in vân­zare după documente și stăpânirea de față spre îndestularea d-nei Zăhărescu in termin de 30 zile, se face cunoscut concurenților că la cea intăi zi lucrătoare, oarele 12 dimineață, după espirarea acelui termin de 30 zile cal­culat de la publicarea in foaia oficială din Iași, unde tot acum s’au făcut căzuta mijlo­cire, să se presinte­­ in localul ședințelor a­­cestui Tribunal unda urmează a se ține li­citația, conformănduse concurenții art. 542 pr. civilă. Se mai lămurește că asupra a­­verei imobilă a d-lor Ioan și Lascar Chiriac, mai figurează și următoarele sarcini: 1) ga­­ranța formată de d. Dragomir Chiriac la 19 ianuarie 1862, in moșia Gosteștii pe valoră de 360 galbeni, 2) hipoteca cătră d-nul Cos­­tache Avram pe suma de 330 galbeni, for­mată la 7 Ianuarie 1869, in 70 stănjini din hotarul Costeștii și 31 stănjini din Leonte­­nești, 3) hipoteca cătră Stat pe valora de 2674 galbeni formată la 18 Ianuarie 1869, asupra a 344 stănjini din Săcătură, și al 4) d-nul Avram Meilih pentru 2000 galbeni a­sigurați in imobilele Leonteneștii, Ardioanei și Săcătură. Tot­o­data se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprie­tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hi­­potecă sau ori ce ce alt drept asupra bunu­rilor urmărite, ca mai înainte de adjudecare să se presinte la Tribunal spre a’și arata pretențiunele, căci in urmă nu li se vor mai ține in samă. No. 12275. La publicația No. 7622 inse­rată in jurnalul foaia oficială din Iași No. 51, din 7 Mai anul curent, s’au strecurat o eroare și anume: in loc să sa zică că pro­centele de 16% pe an sunt de la 11 Oc­tomvrie 1874 și până la 11 April 1875, sau zis pănă la 11 Octomvrie 1875, se rectifică asemenea eroare spre știință. Tribunalul județului Botoșani. No. 1655. Pentru a se putea face divi­­siunea succesiunea imobiliară intre erezii de­functului Nesulai Canano, Tribunalul prin jur­nalele inchiete sub No. 4198 din anul espi­­rat, pus asupra certrei consiliului de familie casei reposatului Neculai Canano și sub No. 1979, din 5 Iunie anul curent, pus pe ceri­rea d-lui Costache Canano, tutorele casei def. N. Canano, autoriză văDzarea prin licitațiune publică a imobilului, viea remasă după def. N. Canano in acest oraș, care după procesul verbal al agentului de urmărire este: 1 vie situată in acest oraș cf. II lângă bariera mer­gătoare la Iași și care se compune: 1) viea roditoare cu vr’o 4 pogoane, 2) una livadă mare cu pomi roditori, 3) una grădină pen­tru legume, 4) un cieriu pentru pășune. Pe acestea se mai află următoarele acarete : 1) una casă cu 4 odăi și 2 antrete, păreții in paianturi și o camară de scânduri alipită de casă, sub un acoperemănt de șindilă,­ 2) una făntănă petruită, 3) una casă sufragerie, com­pusă din 1 odae, păreții de cărămidă aco­perită cu șindilă, 4) una casă (cuhne) păre­­ții de cărămidă acoperită tot cu șindilă, 5) un hambariu de scânduri și 1 șură lăngă hambar de scânduri, 6) una casă cu 4 odăi și una camară, păreții de cărămidă, 7) un grajdiu și șură sub un acoperemănt de șin­­dilă, păreții de cărămidă și un șopron, 8) una șură de scânduri, acoperită cu șindilă de­de­­subtul ei o pivniță de cărămidă. I vecinăn­­duse de o parte cu Toloaca Târgului de altă parte cu o budiță mergătoare in mahalaoa Pro­cari, fundul tot cu locul târgului, iar fața­dă in șosaua Iașului. Toate aceste atenanse dinpreună cu via sunt incujurate cu zaplaz de scânduri. Așa­dar se publică vănzarea a­­cestor imobile in termin de 2 luni socotite de la data fonei oficiale din Iași, și se anunță tot­o­dată, că persoanele ce vor dori a cum­pără tratatele imobile, să se prezinte cu ga­ranția cerută de lega in sala de licitațiune a acestui Tribunal la oarele 41 din zi, inca­­pănduse strigările de la suma de 1000 gal­beni prețul pe adjudecător taxele cuvenite fiscului și a oficiului de Portărei. Se so­mează toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri­vilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca înaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pre­tențiunele lor, căci la din contra nu li se vor ține in samă. Tribunalul județului Dorohoi. No. 7237. D-nul Spiru Balaghivici, cu domiciliul necunoscut, este citat a se pre­­zenta la acest Tribunal in ziua de 3 Sep­temvrie 1876, oarele 10 de dimineață, spre a asista la cercetarea procesului corecțional următor in contra sa, inculpat pentru că au violat domiciliul lui Zămvil Sigal și au mal­tratat pe soția acestuia Ruhla, la neurmare va fi judecat in lipsă, conform art. 482 pr. penală. No. 7178. D-nul Costache Pojar, cu do­miciliul necunoscut, este citat a se presenta la acest Tribunal in ziua de 5 Septemvrie 1876, 10 oarele dim., spre a asista la cer­cetarea procesului corecțional următor in con­tra sa, inculpat pentru furtul unei epe de la V. G. Dumitraș, la neurmare va fi judecat in lipsă, conform art. 182 pr. penală. No. 7400. D-nul Dimitrie Bogdan, cu do­miciliul necunoscut, să citează ca in ziua de 30 August curent 1876, oarele 10 de dimi­neață, să se presinte înaintea acestui Trib., spre infățoșare in procesul in care se in­culpă că au maltratat pe calarașul V. Buiu­­cianu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 183 procedura penală. No. 7107. D-nul Ciobanu Vasile, cu do­miciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 30 August curent 1876, oarele 10 de dimi­neață, să se presinte înaintea acestui Trib­, spre infățoșare in procesul in care se in­culpă, că in calitate de Dorobanți, prin ne­glijență au lasat să scape din arest pe con­­demnatul Gheorghe Stefan Valașinău, cunos­când că nefiind următor, sa va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 pr. pen. No. 7124. D-nul Grigorie Ilie cu domici­liul necunoscut, se citează ca in ziua de 31 August curent 1876, oarele 10 de dimineață, sa se presinte înaintea acestui Tribunal, spre infățoșare in procesul in care se inculpă pentru furt de grău de la d-nul Iacob Buiu­­cliu, cunoscând că nefiind următor, se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 7125. D-nul Lupa Chițac, cu domi­ciliul necunoscut, se citează ca in ziua de 31 August curent 1876, oarele 10 de dimi­neață, să sa presinte inaintea acestui Trib., spre infățoșare in procesul in care se in­culpă pentru furt de grău de la d-nul Iacob Buiucliu, cunoscând că nefiind următor se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 procedura penală. No. 7129. D-nul Iliuțe a Moașei, cu do­miciliul necunoscut, este citat prin această singură citațiune, ca la 31 August 1876, ca­rele 11 antemeridiane, să se presinte in ca­mera acestui Tribunal, spre a depune știin­țele ca martor in procesul corecțional urmă­tor contra lui Lupu Chițac, la neurmare va fi constrâns, conform art. 77 și 155 proced. criminală. No. 7130. D-na Catrina lui Grigori Ioan Morarul, cu domiciliul necunoscut și este ci- Stil vechiu.­­ Stil nou. 1­7­I­U­A. August. August. 1 13 Duminică. 2 14 Luni. 3 15 Marți. ___________________16________Mercuri. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Tribunalul județului Iași secția a l-a. E­S­T­R­A­C­T. No. 1946. D-na Șifra Lozman, născută Cabana, domiciliată in comuna Podul-Iloae, prin petițiunea înregistrată la No. 870, au cerut separațiunea patrimoniului său de al soțului său Strul Meier Lozman, domiciliat idem, in valoare de 225 galbeni bani și 125 galbeni mobile și juvaeruri, după foaia dotală legalisată de Tribunalul Iași, secția III sub No. 8934 din anul 1870. Pentru care con­form art. 629 și 630 din procedura civilă, s’a format estradtul de față spre a se pu­blica. No. 680. D-nul Alter sin Israil Oprenberg chitar, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 85 al. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procura­tor admis de lege înaintea secțiunei I a Tri­bunalului, la 8 a lunei Octomvrie, anul 1876 oarele 11 din zi, când are a se judeca opo­­siția ce a făcut contra sentinței Tribunalului Iași, secția I sub No. 284, dată in procesul dintre d-sa cu d-nul Rafule Vaisman pentru bani, aducând atuncea și probele ce va fi po­sedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. No. 681. D-nul Alter sin Israel Coren­­berg, chitariut, cu domiciliu necunoscut. In virtutea art. 75 al. 6 din proced. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin pro­curator admis de lege înaintea secțiunei I a Tribunalului la 8 a lunei Octomvrie, anul 1876, oarele II din zi, cănd are a se judeca cerirea de revizuire făcută de d-sa contra sen­tinței acestui Trib, sub No. 296, dată in cau­sa dintre d-sa cu Rafale Waisman pentru bani, aducănd atuncea și probele ca va fi po­sedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. FOILETON. HENRIETA DE SERREY. (Armand de Lagniau.) (Fine) Henrietta, pusă mai moartă in patul său, deschise ochii după un leșin de două ceasuri. Văzu lăngă dânsa pe tatăl său plângând, dăn­­du’i ajutor, și așteptând in obi de să’și vie in simțiri. Iarta-me, taică, iartă me, am făcut o nebunie, dar incă sunt vrednică de dum­neata. Contele Serrei, fără a o întreba nimic supra purtării ei, nici asupra pricinilor ce au adus’o să facă acea nebunie, îi zise : Rege­le Engliterei me chiamă inapoi la Londra; chiar desară vom porni.... Pe urmă eși afară. Mis Henrietta rămasa uimită; sună să vie camerista sa:—Juană, astă seară noi pornim din Neapol; tatăl meu este chiemat inapoi la Londra, vrei să faci bine a te însărcina ca să faci a intra in măna maestrului Per­­goleze biletul ce voiu scrie*.?— Bucuros, dom­­na mea..—Foarte bine, Miss Henrietta, luă foarfecele și tăie o șuviță din por­i sau cel negru, îl înfășură intr’o hărtie albastră, fata ce îi eră dragă și nedejduea mult intr’insa, scoase un inel ce i’l dedese mumă sa și scrise biletul următor: „ Adio, astă seară pornesc la Londra : fe­ricirea că ne am văzut ne despărțește pen­tru tot d’auna !... Găndeștete căte o­ dată la­­ mine,­ trăește pentru maica dumitale, și pen­­­tru slava ;e se așteaptă.... pentru aceea „ce îți jură aci amor vecinie! Henrieta.­ IVA­ Juana înfășură cu grijă suvenirile stăpâne­­­sei­ le trimise la luntrașul Kieppo, care se puse in barcă și trecu la Serre ®ta. Pergoleze nu eră acasă cănd B­eppo dete­rinei cele trimise de Henrietta Noaptea trecută îi recorise săngele și eșise­ in ziua aceea foarte vesel de-a­casă. Fericirea este un mare doctor! Pergolete își forma mii de proiecte neputincioase de a se pune in lu­crare, visa deștept că mis Henrietta îi e so­ție, și că slava și norocul consfința această unire, cănd citirea biletului Henriettei îl arun­că intr’un grozav adevăr. După ce căută­­ in zadar pe Beppo să’l afle in portul Lorento, se duse la trăsura publică ca cu densa s­ă sosească la Neapol mai înnainte de a por­ni aceea pe care iubia. Gândul lui era ca să ip urmeze cel puțin până la Roma. Era atăt de tulburat nn­căt porni fără să -și ia ziua­ bună de la mamă-sa. Insă nenorocirea îl gonea după urmă; toate trăsurile publice era pline de călători. Sărbătoarea Salernei îi ati­dicase toate mijloacele de a se putea duce. Așa trebui să pornească pe jos, cu toată sta­rea de slăbiciune in care se afla, abia în­tremat. Picioarele îi slăbea, dar el nu se o­­prea, abea resuflănd, obosit, scurta mereu și foarte simțitor lunga cale ce îl despărțea de Henrietta. In zadar ruga pe un neguțător ca să bine­voiască a-l lua pe cal la spate: „Pageste signore“ îi respundea cu ironie călărețul ce trecea, și autorul atător capete de operă n’a­­vea nici doi carlini ca se plătească. Mise­­ne și geniu, deviză inaltă a lui Tasso! So­si un sfârșit obosit de osteneală la Torre del Greco. Cum văzu porțile cetății, i se mai însufleți curagiul. Eră nouă ceasuri după prânz cănd intră in Neapol, înainta tremu­rând cătră ulița Toledei. O trăsură înhă­mată cu cai de poștă aștepta la poarta am­basadei. El se apropia cu bătaie de inimă... Biciul poștalionului ream­ă.... Pergoleze stri­gă ca un nebun numele Henriettei, și două brațe delicate și albe se întinseră către dân­sul , insă perdelele trăsurei se închiseră. Ca­­rata porni aprinzănd pardoseala uliții, și Per­goleze neputănd alerga de slăbiciune, o ur­mă cu ochii și căzu fără cunoștință, fără miș­care, când o perdu din vedere. V. O mică candelă ardea singură pe o masă de lemn de stejar. Un călugăr din ordinul Sat. Domenic eră acolo lăngă un om ce odih­nea intr’un pat foarte sărac Acesta eră Per­goleze pe care Religiosul îl ardicase din u­­liță, și îl dusese in chilia sa, goală și po­somorâtă ca și mormântul vieții lui, singură apărare și adăpost inprotiva nedreptății oa­menilor . Toate grijile și căutăturile se de­­teră nenorocitului maestru; insă iubirile ne­norocirii și mișcările cele strașnice doboră­­seră slaba lui constituție, o tuse seacă ce dobândise din ziua cănd s’a fost aruncat in golf ca să scape pe Henrietta, se făcu mai deasă, mai vinecătoare. Trebui să pără­sească mănăstirea, și i se orănduiră de doc­tori aerul curat și esercițiul. La Puzoli, o mică și frumoasă cetate din preajmă Neapolului, aci își alese dergoleze lăcuința. Se duse acolo cu mumă-sa, și aci cu o mănă inghiețată scrise cele din urmă note ale nemuritorului său Stabat; pe urmă se stinse de ftizie și muri in brațele maicei sale șoptind numele Henriettei. Partiția de la Stabat se văndu religioși­lor de la St. Luis drept opt galbeni, și a­­ceastă sumă abia ajunse pentru chieltuelile immormăntării lui. Italia după moartea lui îi recunoscu ge­niul și corona memoria lui după cum coro­­nase­­ și pe Taso la agonia lui , dar prea târziu. VI. După doi ani, o jună engleză dimpreună cu un barbat in vârstă și cu un domnișor din cei mai la modă și foarte bine făcut se ducea la capela catolică din Londra ca să asculte in Vinerea patimilor cântarea unui Stabat necunoscut incă in Englitera, și pe care îl adusese din Italia un religios. îndată un glas dulce, și melancolic, plân­gător și dureros începu cântarea innaltă in care se resfrăng așa de bine și așa de mi­nune toate suferințele Maicei lui Dumnezeu! toată poezia Cristianismului dragostea, și resignația ! Cu căt muzica sfântă își desfășura notele sala atăt de serioase și pătimașe, cu atât se vedea pălindu-se fața junei fetițe Engleze; ochii bătrânului și ai junelui lord se afla ta­ră asupra ei cu dragoste și îngrijiră ; ea șo­văi. Henrietta! Henrietta!!! Strigă contele da Serei. Henrietta căzuse cu fața in jos, galbenă, descompusă cu ochii leșinați. Se adunară împrejurul ei, o scoaseră la aer, toate fură zadarnice; amanta lui Pergolete murise auzindu-și stabatul. Aceasta s’a în­tâmplat in Vinerea patimilor, cu două zile mai nainte de ziua ce se hotărâse pentru nunta ei, cu acela ce i ’i da familia.

Next