Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-14 / nr. 19

'BUL TH. EALASSAN Pera 21 Fevruarie. Poarta a tri­­­nes Ligei Albaneze o notă, prin care i promite că in nici un caz nu va reda Ianina câtră Grecia. Comisiunea de reforme pentru Ma­cedonia, Albania și Tracia prezidată fiind de marele vezir, se va intruni in 18 Marte. Newyn­k 21 Fevruarie. Ambasado­rul de Haiti desminte știrea că s-ar fi întâmplat o ciocnire intre insurgenți și trupele guvernului. Belgrad 2d Fevruarie, încercările agenților celor mai însemnați a pans­­laviștilor ruși cum sunt generalii Cer­naeff și Komaroff, de a îndupleca pe guvernul sârb să susție rescularea Ma­cedoniei și Rumeliei Orientale n’au izbutit din cauza fermei hotăriri a lui Milan de a întreține relații amicale cu înalta Poartă. CernaefF fu su Nis foarte rece primit și plecă de acolo fără a spra­­văji și foarte indispus la Sofia. Constantinopol 21 Fevruarie. Tra­tările cu Anglia in privința reforme­lor de introdus in Asia Mică, s’au întrerupt. 1 Roma 21 Fev. Rosetti propune lui Depretis ca egalitatea izraeliților pă­mânteni a României să fie imediat pro­clamată, iar cea a supușilor străini in mod gradat. Se zice, că Franța ar fi acceptat deja această propunere, e dar probabil că și "Depretis o va ac­cepta. București 21 Fev. Comandantul rus din Silistria a notificat a­ltieri colo­nelului (?) Anghelescu, ca trupele ro­mâne pănă in 24 ore să dezerte A­­rab-Tabia, căci la din contra, evacua­rea se va sforța cu puterea armată. Colonelul Anghelescu a refuzat eva­cuarea lipsindu-i intru aceasta instruc­­țiile respective. Vezându-se că ori nu s’a efectuat evacuarea, apoi o divizie rusască din Silistria se puse astăzi in marș și se așeză in linie de batae dinaintea A­rab-Tabie. In acelaș timp insă primi­si colonelul A^^Miescu ordinul din București, să evacueze Arab-Tabia ce­ea ce și făcu astăzi. Petersburg 22 Fev. Generalul Tot­­leben telegrafia era: Trupele ruse au început in 18 Fev. să evacueze punctele ocupate in jurul orașului Adrianopol. Turcii au ocupat Visa, Lule-Bu­rgas și Airabol. Drumu­rile cele rele precum și inundația im­­pedecă transportul trenului. Lemberg 22 Fev. „Gazeta Lwow­­ska“ aduce astăzi știrea, că in Skala, Husiatin și Belzec s’au stabilit expo­­zituri sanitare contra ciumei. Masurile de inspecțiune au inceput a se apli­ca in mod de tot sever. Viena 22 Fev. (Oficial). Comisiu­­­­nea medicală internațională pentru stu­­­­diul ciumei, s’a împărțit un trii gm­ji pe: Una merge la "Wetlianka, " 4una va vizita toate satele de a dreapta 1 "Volgăi, iar a treia va inspecta toate satele de a stânga Volgăi. Toți me­dicii străini se vor reintruni apoi in carantina Zamianowskaia, unde vor trebui să se supue unei observații sa­­­­nitare de 10 zile. Londra 22 Fev. Daily Telegraph, află de la Cap, că armata principală a Zulușilor a incungiurat la Ekova ta­­bera fortificată a lui Pearson. De la 1 Fev. lipsesc ori­ce informații de la Pearson. Se zice, că ar ave provizii pentru 2 luni. Trupele indigene vor fi dezarmate, există temerea de năvă­lirea Zulușilor. Pământenii de la fron­tieră și din hrubele de diamante de­zertează cu toate aceste insă se afir­mă, că Zulușii sunt foarte descura­­giați din cauza însemnatelor perderi ce au suferit in luptele lor cu Englejii. Tarnom 22 Fev. Populațiunea este in serbare, casele ornate cu steaguri. Principele Dondukoff Corsakoff a des­chis astăzi la 10 oare dimineața adu­narea notabililor bulgari. Principele a pronunțat un discurs foarte des aplau­dat. Membrii comisiunei europene din Bulgaria erau față la deschiderea a­­dunărei. Persoanele prezente au mers pe urmă la mitropolie unde un ser­viciu religios a fost celebrat ca semn de mulțumire. Un banchet a urmat după aceasta. Semiin 28 Fev. Se zice că majo­ritatea notabililor bulgari a decis de a alege pe Petrovici de principe al Bulgariei. Petrovici primește candi­datura. Londra 28 Fev. Veștile din Afga­nistan spun că Sir-Ali este aproape se moară. Filipopon 28 Fev în bisericile din Rumelia s’au cetit rugăciuni cătră D­ j­izeu să se îndure de a intruni tot­­ poporul «UM același guvern liber și au­tonomi ! Tarnom 28 Fev. Principele Don­dukoff deschizând ședința, a zis că Ru­sia s’a impus mari sacrificiuri și că așa numai notabilii bulgari au putut să se adune pentru prima oară. Organizațiunea ce am dat Bulga­riei este numai provizorie, zice prin­cipele. Puteți acum înzestra țara voa­stră cu instituțiuni definitive. N’am voit supuindu-va deliberărilor d-voas­­tre statului organic a va impune o opiniune. Datoria dv. este de a dis­cuta acest statut, a’l modifica dacă veți­­ crede de trebuință, de a va pronunța f nn în sfîrșit în libertate și ca oameni li­beri ascultăm n­­i voacea conștiin­ței voastre și țerei. Deputații istau la ședînțâ. Toți purtau cocai bulgară. Delega­ții din Ruinei . îtală nu au fost admiși în aduna­i deputați ci ca spectatori. Târnova 24 Comisarul turc și­­ cel austriac n­ai.­­­­iris eri procesul­­verbal al primei ședințe. Astăzi prin­cipele Donducoff-Dorsakoff va trece in revistă trupele bulgare.­ ­­­ Fevruarie 1879, „Conflict­­­ român s’a apla­nat“— astfel l­an depeșele din Petersburg­­urești, apărute in ziarele străine tot veni­t o altă te­legramă car* ca, că această știre se referă n­u asupra măsurilor escepționale a ciumei, dar și a­­supra confli centru Arab-Tabia. Cum s’a ap­astă din urmă ne­înțelegere, li­ spun decăt știrile private, insă și aceste diferă unele de altele, căci pe când unele afirmă că trupele române s’au retras din for­tul Arad-Tabia in urma sfatului dat de puterile cele mari, susțin altele, că Românii au părăsit acest fort după ce mai intăi, in urma unui ultimat rus, o diviziune rusă in Silistria ve­nise de s’a pus in linie de batie di­naintea fortului. E o mare deose­bire intre consiliul Europei și ame­nințarea rusă și de aceea așteptăm ca guvernul să nu spue in „Monito­rul Oficial“ cum s’au urmat toata a­­facere și in fața cui au cedat tru­pele noastre. In ori­ ce caz insă chestiunea A­­rab-Tabiei a trecut pe terenul pur di­plomatic. Părerea noastră este, că de vreme ce Rusiei i-a succes a ne de­­delegea din însemnata pozițiune de lăng­ă Silistria n rciîa no. T­xr­­­mul d­e interese europene, apoi va stă­­pun­c­t__________................ kikre Linüingla Bulgaria, cu atăt mai mult, ca pe a­­colo interesele europene anti-rusești nu se prea află angajate. Din mer­sul de pănă acuma a chestiunei A­­rab-Tabiei judecând, nu putem pune multe speranțe in sprijinul Europei apusene, și ne pare foarte probabil nu numai că Rusia va cere chiar a­­cuma retragerea trupelor române de pe întreaga frontieră româno-bulgară, pe acelaș sezon ca la Arab Tabia, dar că marile puteri fie prin o tratare din cabinet in cabinet fie prin conferența ambasadorilor din Constantinopol vor modifica acea frontieră, sacrificând in­teresele romăne in folosul celor ru­sești. unica nădejde o avem in An­glia, căci dacă această putere ne va susține, atunci poate și Italia și Franța se va pronunța in favorul nostru. Ce se va întâmpla însă, dacă ca­binetele vor fi in divergență sau dacă Rusia nu se va pleca dinaintea votului dat de majoritatea ambasadorilor din Constantinopol ? Ni se pare, că Rusia va ocupa atunci teritoriul neutru apli­când apoi teoria lui Bismark de beati possidentes, ear restul Dobrogei va de­veni un obiect de vecinică contestare de frontieră. Este clar datoria guver­nului nostru, să stârnească din res­­puteri pe lăngă Cabinetele, și mai ales pe lângă Anglia, Franța și Italia, să le convingă in favorul României, căci de altmintrelea, perzînd definitiv Arab-Tabia, vom perde și tot restul frontierei pănă in Sudul Mangaliei, iar Rusia s’ar deprinde a ne consi­dera ca existând numai pentru excluzia ei dispozițiune. Terminând ne simțim datori­a de­­saproba unele ziare, care desbat ches­tiunea Arab-Tabiei cu un spirit de partidă, căci nu îmbunătățesc de loc situațiunea, ci din contra dau străi­nului o puternică armă in mănă­­i­p­u­ș pentru a-și curaj^i acolo nervozita­tea sa. Pe drumul său prin Alexinad­­«­­­< Bania, locuitorii de acolo l’au insultat,­­f De remarcat este, că «Istok* foaea ofi­cioasă a ministrului președinte Ristici, de la sosirea lui Cernaev încoace întrebuin­țează un* Umbagiu violent contra Austro- Ungariei. Că deodată nu vra să înțeleagă articolul 2ă a tractatului de Berlin, zi­când, că Austria nu are drept a ocupa Bos­nia și Herțegovina. Cum se pare, scopul lui Cernaev este a întrebuința Serbia pen­tru o răscoală în Macedonia și Novi-Bazir. CRONICA ESTERN­Ă. CERNAEV IN SERBIA. «Die Presse» din 21 Favruarie publi­că următoarea corespondență: Belgrad 14 Fev. De opt zile toți mi­niștrii sunt aice. Sosirea lor s’a întărziet cu căte­va zile, căci trebuiau să aștepte pe Cernaev in Niș. Ce caută Cernaev ca­­răș la noi—astfel se întreabă cu toții și nimene nu e in stare să dee un respuns câtuș de puțin sigur și satisfăcător. Oa­meni mai serioși nu pot ințelege, cum Cer­­naeff mai poate fi însărcinat in Serbia cu 0 misiune, mai ales după 11­* ani in urma tristelor zile de la Dgiunis când toata Serbia blestemase și Alexinaț, numele lui ,,lu x ni ^»Om­flu­ opflirt­* Iul guvern face ne eroul de la Babina Gla­ 1 ca responsabil pentru toata, nenorocire­ na­țională din 1876. Oficioșii zic, că Cernaev ar fi venit pentru căile ferate serbe, pen­tru o societate de navigație serbo-rusă, de la Belgrad-Sulina la Odesa; alții insă vor a ști, că ar fi venit să aplaneze con­flictul dintre prințul Milan și «generalul» Komarov—dar din toate aceste, nimica nu e adevărat. Fantaziile politice de al de Cernaeff și Fadereff nu pre înțeleg afaceri de căi ferate sau de navigații, dacă oa­menii de acest tacâm se arată pe la noi, apoi iu­totdeauna vin cu niște noue idei politice și caută a le realiza în profitul lor. Nu cred, că bărbații noștri de Stat vor ave curagiul sau intențiunea, să dee o funcție grasă acelui om, carele in 1876 nea dus în Bulgaria să perdem acolo 30000 Sărbi, pentru ca mai pe urmă să luăm in sch­imb tot pe ațâța Bulgari și Arnăuți; sigur insă este, că Cernaev n’a mers la D-nul Aladár Rózsahegyi, medicul delegat de guvernul ungar in comisiunea sanitară trimesă la Astrahan, telegrafiază din Țarițin in 21 Fevruarie: «Cu ocaziunea vizitei noastre la con­tele Loris Melikon in 20 Fevruarie, ni s’a comunicat, că de 10 zile nu s’a mai întâmplat pe tot teritorul infectat nici un caz de epidemie. Aplicarea măsurilor de carantină și de cordon se efectuează cu cea mai mare severitate. Se va forma o triplă linie de cordon. Prima linie incon­­jură întregul guvernament Astrahan ci trupe așezate tot la 5 verste distanță , al două linie inchide hermetic foastele re­giuni inciumate de ambele maluri a Vol­găi, iar a treia inconjură satele infectate. In privința acestor sate, apoi cordonul lor se va desființa 40 zile in urma ulti­mului caz de ciumă. Pentru noi s’a ordonat o carantină de 10 zile. Loris-Melikov plea­că in 23 Fevr. la Astrahan și se va re­întoarce după 14 zile. Noi delegații ne-am împărțit in trei grupe. Dr. Hirish pleacă cu medicul rus Dr. Reitlinger la Wetlianka și de acolo la Astrahan; medicii austriaci cu profe­sorul D. Sommer vor vizita malul drept a Volgăi, ear­eu și medicii români cu profesorul Münch vom vizita malul stâng a Volgăi și ne vom întâlni cu toții in carantinele din Sud. In Țarițin a ploat astă noapte, acum cerul e clar. Gheața Volgăi stă locului. Drumurile sunt aco­perite de un glob adănc. «Neue Freie Presse» din 23 Fevru­arie scrie: Trupele român­e du» Arab-Tabia s’au retras cu toate că nici înaintea evacuării, a declarat, că nu toate aces­­­­te, cercurile oficiale din România speră, că Rușii vor considera forțat Arab-Tabia atâta timp ca neutru, pănă când marile puteri vor fi pronunțat deciziunea lor. Campania diplomatică va incepe dar, da­că nu ne inșălăm, apoi această campanie va fi foarte trăgănată.* Ziarul englez diin Londra, Eastern Bud­­get laudă moderațiunea(?) Rusiei in conflic­tul pentru Arab-Tabia. Acest ziar insă e organul oficios a Cabinetului Austriac, și așa­dar laudele lui adresate Rusiei sunt o dovadă că Austria nu s­e sprijină in a­­facerea numitului fort. + nt­ran­s­u 1 _ tricea avea capricii, și Amedeu asemenea; ei nu vorbeau mai multe ore. La’nceput ei se împăcau tot­­de­una înainte de a eși în lume; luna femee n’ar fi dansat cu plăcere, dacă ochii soțului ei n’ar fi ur­mărit o la cadrile, sau la cotilion. Amedeu n’ar fi putut cânta într’o prinsoare sau într’o vânătoare, dacă Marchiza n’ar fi bătut din mâni, ochii încă mu­iați de închietudine pentru temeritatea lui. Apoi inimele degenerară și mai mult, se lua ba­lul sau alergarea de cai ca o distracțiune, ca un mez da scăpa de supărările intestine, ajunseră pă­nă chiar a uita, când se revedeau, că eșiseră îm­­preună. Acesta este cam punctul cel mai înalt a acelei prime periode, a acelei petre de așteptare a nenorocirei, de care e foarte anevoe de a scăpa ci­­ne­va, când s’a apropiat atât de dânsul. O conversațiune între soți, o lună după sosirea lor la ,Neuille, va da o idee precisă de dispozițiu­­nile lor reciproce. Ei sunt singuri la dejun, li se aduc scrisorile și jurnalele, fie­care’și deschide cor­espondența, bându’și ceașca cu ceai. N’am necesi­tate d a aminti, că catastrofele trecute nu reveneau decât prea rar în suvenirea junei părechi. Ei făceau fe­care an două vizite la mormintele Președintelui și al feofiei, în sâmbăta morților, și în aniversarea evenimentelui spăimântător; în aceste doue zile se mai vorbea încă de ei; teribila porecla dată Bea­trice­ se reprezenta imaginațiunei sale, ea se cam speria de ea, dar după o săptămână nu se mai gândi la ea. In acea dimineață dar, Marchiza gândea să că­lărească cu Amedeu, spre a merge împreună la un castel vecin; picau câte­va picături de ploae. A ‘ Scumpa mea, plouă ! zise Marchizul întrerum­­pând citirea unei epistole. — Plouă ? Ei bine, nu vom eși, voi urma tapi­seria mea, și tu’mi ve’i citi. Soțul nu respinse nimica. ! — Ah! zise el după câte­va momente familia d’Argelles va sosi aici peste cinci­spre-zece zile, bine ! Mama’mi anunțe asemenea vizita ei, ea vine cu Robert și cu o întreagă familie de Cha­­marante , vom fi cel puțin trei­zeci in castel. Sunt camere ca să le dăm, trăsuri ca să’i plimbe, servitori ca să’i servească, prin urmare nu vom fi turmentați de ei. Și apoi, ador această viață mare de castel, găsesc, că cine­va se amuză mai bine astfel decât in Paris, cel puțin se amuza mai mult timp. E un lucru foarte scump, Beatriceo , știu că sun­tem bogați, însă toate ar merge mai bine, și am cheltui mai puțin, dacă te ai ocupa mai mult de casă. Ne fură, te încredințez. — Ce vrei să ne fure ? câte­ va bucăți de zahar câte­ va sticle de vin! Pot să’i opresc, am timpul de a fi tot­de­una la spatele servitorilor spre a vedea ce fac ? ’Mi a venit însă o idee superbă, și pe care vei aproba-o fără’ndoială. — — Care ? Este de a însărcina cu toate pe guvernantă, ea se pricepe de minune , este o persoană prea si­gură, cu modul acesta casa mea nu va fi în manele servitorilor, cum­­ mi-o reproșezi tot­deauna. Scumpa mea amică, guvernanta, are grija fii­cei tale, mi se pare că e destul. O copilă de șase ani nu face încă ocupați multe unei guvernante, ea se poate ocupa cu a­cele servicii. Beatrice­ o, ’ți-o repet necontenit, ai fum dispozițiune de a abdica unei străine conducerea­sei tale. Ești deja prea puțin lucru în casa te dacă vei urma astfel, în curând nu vei mai fi nimic. — In adevăr amicul meu, respunse ea c’un ton amar, nu’mi spui decât lucruri neplăcute. Marchizul dete ușor din umeri, și’și reluă lectura, adăugând. — Cum vei voi! Beatricea îl privi un moment, pentru a aștepta ceea ce era să adaoge ; fiind­că tăcu, ea se puse a­­semenea la corespondența ei. — Ah ! scumpa mea, eată ceva care’ți va face plăcere, Ducesa d’Alagny a acceptat invitațiunea noastră. — Invitațiunea noastră? respinse Marchiza, de­venind roșie ca o cireașă, spune pe a ta ! — Mi se pare, cu toate acestea, că chiar tu ai insistat pe lângă dânsa... — Da, astă earnă. — Ei bine! — Ei bine, nu știam atunci ceea, ce știu astăzi și nu vrea ca acea femee să vie aici! — Acea femee! Ducesa d’Alagny ? — Da, acea femee! Titlul nu face nimic, con­duita face totul. — Dar mi se pare, că nici­odată nu s’a vorbit de ea. — E posibil, se vorbește astăzi. — Și ce se spune ? — Ce se spune ? — Da. —- O știi mai bine decât mine. - Pe parola, mea că n’o știu. - Adevărat ? Atunci, află clar că ea este... cum spui ? lumina ta... și că, sermane fluture, te a­­e spre ea pentru a te arde.­­ In adevăr, scumpa mea amică, ești nebună! toate acestea te-aș ruga, să observezi că nu ne putem bate joc astfel de o femee atât de conside­rabilă ca Ducesa d’Alagny, și că dacă ne va face onoarea de a veni la noi, trebue să fie primită du­pă rangul și meritul ei — Amedeu, vrei să mă scoți din răbdare. —Scumpă copilă, respinse Marchizul apropiindu-­­ se de ea și îmbrățoșând’o, ne norocești pe amândoi.­­ Ea ridică asupră’i ochii ei mari umezi de lacrimi. » — Amedeu, întrebă ea, mă iubești? — Dumnezeul meu! dacă te iubesc! cum te-am iubit tot­de­una. — Atunci voi face tot ce vrei! Această inimă escelentă răspundea tot­de­una în­dată ce era atinsă. Marchizul crezu, că curmase cu desăvârșire această scenă; el izbutise prin acest me­diu de mai multe ori; o nouă circumstanță aduse o nouă discuțiune. — Nu eși, amica mea? zise Amedeu. — Nu, timpul e prea urât. —— Atunci, voi eși singur. — Vei merge singur la doamna de Manieres, și pentru ce ? — Vrau să vorbesc d-lui de Manieres, am pri­mit o epistolă pe care trebue să’i o comunic. — O epistolă de la cine ? — O epistolă de afaceri, respinse el cu o miș­care de nerăbdare. — Arată’mi-o. — E inutil, nu vei înțelege din ea nimic. — In fine, vreu s’o văd. — Iar, Beatrice?! — N’ai dat nici o confiență în mine, ești dar de­cis a me trata tot­de­una ca pe o copilă ? — Scumpa mea, tu singură’ți faci această pozi­țiune, ’ți-o spui la fie­ce moment. (Va urma).

Next