Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-14 / nr. 19

'BUL TH. EALASSAN Pera 21 Fevruarie. Poarta a trines Ligei Albaneze o notă, prin care i promite că in nici un caz nu va reda Ianina câtră Grecia. Comisiunea de reforme pentru Macedonia, Albania și Tracia prezidată fiind de marele vezir, se va intruni in 18 Marte. Newynk 21 Fevruarie. Ambasadorul de Haiti desminte știrea că s-ar fi întâmplat o ciocnire intre insurgenți și trupele guvernului. Belgrad 2d Fevruarie, încercările agenților celor mai însemnați a panslaviștilor ruși cum sunt generalii Cernaeff și Komaroff, de a îndupleca pe guvernul sârb să susție rescularea Macedoniei și Rumeliei Orientale n’au izbutit din cauza fermei hotăriri a lui Milan de a întreține relații amicale cu înalta Poartă. CernaefF fu su Nis foarte rece primit și plecă de acolo fără a spravăji și foarte indispus la Sofia. Constantinopol 21 Fevruarie. Tratările cu Anglia in privința reformelor de introdus in Asia Mică, s’au întrerupt. 1 Roma 21 Fev. Rosetti propune lui Depretis ca egalitatea izraeliților pământeni a României să fie imediat proclamată, iar cea a supușilor străini in mod gradat. Se zice, că Franța ar fi acceptat deja această propunere, e dar probabil că și "Depretis o va accepta. București 21 Fev. Comandantul rus din Silistria a notificat altieri colonelului (?) Anghelescu, ca trupele române pănă in 24 ore să dezerte Arab-Tabia, căci la din contra, evacuarea se va sforța cu puterea armată. Colonelul Anghelescu a refuzat evacuarea lipsindu-i intru aceasta instrucțiile respective. Vezându-se că ori nu s’a efectuat evacuarea, apoi o divizie rusască din Silistria se puse astăzi in marș și se așeză in linie de batae dinaintea Arab-Tabie. In acelaș timp insă primisi colonelul A^^Miescu ordinul din București, să evacueze Arab-Tabia ceea ce și făcu astăzi. Petersburg 22 Fev. Generalul Totleben telegrafia era: Trupele ruse au început in 18 Fev. să evacueze punctele ocupate in jurul orașului Adrianopol. Turcii au ocupat Visa, Lule-Burgas și Airabol. Drumurile cele rele precum și inundația impedecă transportul trenului. Lemberg 22 Fev. „Gazeta Lwowska“ aduce astăzi știrea, că in Skala, Husiatin și Belzec s’au stabilit expozituri sanitare contra ciumei. Masurile de inspecțiune au inceput a se aplica in mod de tot sever. Viena 22 Fev. (Oficial). Comisiunea medicală internațională pentru studiul ciumei, s’a împărțit un trii gmji pe: Una merge la "Wetlianka, " 4una va vizita toate satele de a dreapta 1 "Volgăi, iar a treia va inspecta toate satele de a stânga Volgăi. Toți medicii străini se vor reintruni apoi in carantina Zamianowskaia, unde vor trebui să se supue unei observații sanitare de 10 zile. Londra 22 Fev. Daily Telegraph, află de la Cap, că armata principală a Zulușilor a incungiurat la Ekova tabera fortificată a lui Pearson. De la 1 Fev. lipsesc orice informații de la Pearson. Se zice, că ar ave provizii pentru 2 luni. Trupele indigene vor fi dezarmate, există temerea de năvălirea Zulușilor. Pământenii de la frontieră și din hrubele de diamante dezertează cu toate aceste insă se afirmă, că Zulușii sunt foarte descuragiați din cauza însemnatelor perderi ce au suferit in luptele lor cu Englejii. Tarnom 22 Fev. Populațiunea este in serbare, casele ornate cu steaguri. Principele Dondukoff Corsakoff a deschis astăzi la 10 oare dimineața adunarea notabililor bulgari. Principele a pronunțat un discurs foarte des aplaudat. Membrii comisiunei europene din Bulgaria erau față la deschiderea adunărei. Persoanele prezente au mers pe urmă la mitropolie unde un serviciu religios a fost celebrat ca semn de mulțumire. Un banchet a urmat după aceasta. Semiin 28 Fev. Se zice că majoritatea notabililor bulgari a decis de a alege pe Petrovici de principe al Bulgariei. Petrovici primește candidatura. Londra 28 Fev. Veștile din Afganistan spun că Sir-Ali este aproape se moară. Filipopon 28 Fev în bisericile din Rumelia s’au cetit rugăciuni cătră D jizeu să se îndure de a intruni tot poporul «UM același guvern liber și autonomi ! Tarnom 28 Fev. Principele Dondukoff deschizând ședința, a zis că Rusia s’a impus mari sacrificiuri și că așa numai notabilii bulgari au putut să se adune pentru prima oară. Organizațiunea ce am dat Bulgariei este numai provizorie, zice principele. Puteți acum înzestra țara voastră cu instituțiuni definitive. N’am voit supuindu-va deliberărilor d-voastre statului organic a va impune o opiniune. Datoria dv. este de a discuta acest statut, a’l modifica dacă veți crede de trebuință, de a va pronunța f nn în sfîrșit în libertate și ca oameni liberi ascultăm ni voacea conștiinței voastre și țerei. Deputații istau la ședînțâ. Toți purtau cocai bulgară. Delegații din Ruinei . îtală nu au fost admiși în adunai deputați ci ca spectatori. Târnova 24 Comisarul turc și cel austriac nai.iris eri procesulverbal al primei ședințe. Astăzi principele Donducoff-Dorsakoff va trece in revistă trupele bulgare. Fevruarie 1879, „Conflict român s’a aplanat“— astfel lan depeșele din Petersburgurești, apărute in ziarele străine tot venit o altă telegramă car* ca, că această știre se referă nu asupra măsurilor escepționale a ciumei, dar și asupra confli centru Arab-Tabia. Cum s’a apastă din urmă neînțelegere, li spun decăt știrile private, insă și aceste diferă unele de altele, căci pe când unele afirmă că trupele române s’au retras din fortul Arad-Tabia in urma sfatului dat de puterile cele mari, susțin altele, că Românii au părăsit acest fort după ce mai intăi, in urma unui ultimat rus, o diviziune rusă in Silistria venise de s’a pus in linie de batie dinaintea fortului. E o mare deosebire intre consiliul Europei și amenințarea rusă și de aceea așteptăm ca guvernul să nu spue in „Monitorul Oficial“ cum s’au urmat toata afacere și in fața cui au cedat trupele noastre. In ori ce caz insă chestiunea Arab-Tabiei a trecut pe terenul pur diplomatic. Părerea noastră este, că de vreme ce Rusiei i-a succes a ne dedelegea din însemnata pozițiune de lăngă Silistria n rciîa no. Txrmul de interese europene, apoi va stăpunct__________................ kikre Linüingla Bulgaria, cu atăt mai mult, ca pe acolo interesele europene anti-rusești nu se prea află angajate. Din mersul de pănă acuma a chestiunei Arab-Tabiei judecând, nu putem pune multe speranțe in sprijinul Europei apusene, și ne pare foarte probabil nu numai că Rusia va cere chiar acuma retragerea trupelor române de pe întreaga frontieră româno-bulgară, pe acelaș sezon ca la Arab Tabia, dar că marile puteri fie prin o tratare din cabinet in cabinet fie prin conferența ambasadorilor din Constantinopol vor modifica acea frontieră, sacrificând interesele romăne in folosul celor rusești. unica nădejde o avem in Anglia, căci dacă această putere ne va susține, atunci poate și Italia și Franța se va pronunța in favorul nostru. Ce se va întâmpla însă, dacă cabinetele vor fi in divergență sau dacă Rusia nu se va pleca dinaintea votului dat de majoritatea ambasadorilor din Constantinopol ? Ni se pare, că Rusia va ocupa atunci teritoriul neutru aplicând apoi teoria lui Bismark de beati possidentes, ear restul Dobrogei va deveni un obiect de vecinică contestare de frontieră. Este clar datoria guvernului nostru, să stârnească din resputeri pe lăngă Cabinetele, și mai ales pe lângă Anglia, Franța și Italia, să le convingă in favorul României, căci de altmintrelea, perzînd definitiv Arab-Tabia, vom perde și tot restul frontierei pănă in Sudul Mangaliei, iar Rusia s’ar deprinde a ne considera ca existând numai pentru excluzia ei dispozițiune. Terminând ne simțim datoria desaproba unele ziare, care desbat chestiunea Arab-Tabiei cu un spirit de partidă, căci nu îmbunătățesc de loc situațiunea, ci din contra dau străinului o puternică armă in mănăipuș pentru a-și curaj^i acolo nervozitatea sa. Pe drumul său prin Alexinad«< Bania, locuitorii de acolo l’au insultat,f De remarcat este, că «Istok* foaea oficioasă a ministrului președinte Ristici, de la sosirea lui Cernaev încoace întrebuințează un* Umbagiu violent contra Austro- Ungariei. Că deodată nu vra să înțeleagă articolul 2ă a tractatului de Berlin, zicând, că Austria nu are drept a ocupa Bosnia și Herțegovina. Cum se pare, scopul lui Cernaev este a întrebuința Serbia pentru o răscoală în Macedonia și Novi-Bazir. CRONICA ESTERNĂ. CERNAEV IN SERBIA. «Die Presse» din 21 Favruarie publică următoarea corespondență: Belgrad 14 Fev. De opt zile toți miniștrii sunt aice. Sosirea lor s’a întărziet cu căteva zile, căci trebuiau să aștepte pe Cernaev in Niș. Ce caută Cernaev carăș la noi—astfel se întreabă cu toții și nimene nu e in stare să dee un respuns câtuș de puțin sigur și satisfăcător. Oameni mai serioși nu pot ințelege, cum Cernaeff mai poate fi însărcinat in Serbia cu 0 misiune, mai ales după 11* ani in urma tristelor zile de la Dgiunis când toata Serbia blestemase și Alexinaț, numele lui ,,lu x ni ^»Omflu opflirt* Iul guvern face ne eroul de la Babina Gla 1 ca responsabil pentru toata, nenorocire națională din 1876. Oficioșii zic, că Cernaev ar fi venit pentru căile ferate serbe, pentru o societate de navigație serbo-rusă, de la Belgrad-Sulina la Odesa; alții insă vor a ști, că ar fi venit să aplaneze conflictul dintre prințul Milan și «generalul» Komarov—dar din toate aceste, nimica nu e adevărat. Fantaziile politice de al de Cernaeff și Fadereff nu pre înțeleg afaceri de căi ferate sau de navigații, dacă oamenii de acest tacâm se arată pe la noi, apoi iutotdeauna vin cu niște noue idei politice și caută a le realiza în profitul lor. Nu cred, că bărbații noștri de Stat vor ave curagiul sau intențiunea, să dee o funcție grasă acelui om, carele in 1876 nea dus în Bulgaria să perdem acolo 30000 Sărbi, pentru ca mai pe urmă să luăm in schimb tot pe ațâța Bulgari și Arnăuți; sigur insă este, că Cernaev n’a mers la D-nul Aladár Rózsahegyi, medicul delegat de guvernul ungar in comisiunea sanitară trimesă la Astrahan, telegrafiază din Țarițin in 21 Fevruarie: «Cu ocaziunea vizitei noastre la contele Loris Melikon in 20 Fevruarie, ni s’a comunicat, că de 10 zile nu s’a mai întâmplat pe tot teritorul infectat nici un caz de epidemie. Aplicarea măsurilor de carantină și de cordon se efectuează cu cea mai mare severitate. Se va forma o triplă linie de cordon. Prima linie inconjură întregul guvernament Astrahan ci trupe așezate tot la 5 verste distanță , al două linie inchide hermetic foastele regiuni inciumate de ambele maluri a Volgăi, iar a treia inconjură satele infectate. In privința acestor sate, apoi cordonul lor se va desființa 40 zile in urma ultimului caz de ciumă. Pentru noi s’a ordonat o carantină de 10 zile. Loris-Melikov pleacă in 23 Fevr. la Astrahan și se va reîntoarce după 14 zile. Noi delegații ne-am împărțit in trei grupe. Dr. Hirish pleacă cu medicul rus Dr. Reitlinger la Wetlianka și de acolo la Astrahan; medicii austriaci cu profesorul D. Sommer vor vizita malul drept a Volgăi, eareu și medicii români cu profesorul Münch vom vizita malul stâng a Volgăi și ne vom întâlni cu toții in carantinele din Sud. In Țarițin a ploat astă noapte, acum cerul e clar. Gheața Volgăi stă locului. Drumurile sunt acoperite de un glob adănc. «Neue Freie Presse» din 23 Fevruarie scrie: Trupele române du» Arab-Tabia s’au retras cu toate că nici înaintea evacuării, a declarat, că nu toate aceste, cercurile oficiale din România speră, că Rușii vor considera forțat Arab-Tabia atâta timp ca neutru, pănă când marile puteri vor fi pronunțat deciziunea lor. Campania diplomatică va incepe dar, dacă nu ne inșălăm, apoi această campanie va fi foarte trăgănată.* Ziarul englez diin Londra, Eastern Budget laudă moderațiunea(?) Rusiei in conflictul pentru Arab-Tabia. Acest ziar insă e organul oficios a Cabinetului Austriac, și așadar laudele lui adresate Rusiei sunt o dovadă că Austria nu se sprijină in afacerea numitului fort. + ntransu 1 _ tricea avea capricii, și Amedeu asemenea; ei nu vorbeau mai multe ore. La’nceput ei se împăcau totdeuna înainte de a eși în lume; luna femee n’ar fi dansat cu plăcere, dacă ochii soțului ei n’ar fi urmărit o la cadrile, sau la cotilion. Amedeu n’ar fi putut cânta într’o prinsoare sau într’o vânătoare, dacă Marchiza n’ar fi bătut din mâni, ochii încă muiați de închietudine pentru temeritatea lui. Apoi inimele degenerară și mai mult, se lua balul sau alergarea de cai ca o distracțiune, ca un mez da scăpa de supărările intestine, ajunseră pănă chiar a uita, când se revedeau, că eșiseră împreună. Acesta este cam punctul cel mai înalt a acelei prime periode, a acelei petre de așteptare a nenorocirei, de care e foarte anevoe de a scăpa cineva, când s’a apropiat atât de dânsul. O conversațiune între soți, o lună după sosirea lor la ,Neuille, va da o idee precisă de dispozițiunile lor reciproce. Ei sunt singuri la dejun, li se aduc scrisorile și jurnalele, fiecare’și deschide corespondența, bându’și ceașca cu ceai. N’am necesitate d a aminti, că catastrofele trecute nu reveneau decât prea rar în suvenirea junei părechi. Ei făceau fecare an două vizite la mormintele Președintelui și al feofiei, în sâmbăta morților, și în aniversarea evenimentelui spăimântător; în aceste doue zile se mai vorbea încă de ei; teribila porecla dată Beatrice se reprezenta imaginațiunei sale, ea se cam speria de ea, dar după o săptămână nu se mai gândi la ea. In acea dimineață dar, Marchiza gândea să călărească cu Amedeu, spre a merge împreună la un castel vecin; picau câteva picături de ploae. A ‘ Scumpa mea, plouă ! zise Marchizul întrerumpând citirea unei epistole. — Plouă ? Ei bine, nu vom eși, voi urma tapiseria mea, și tu’mi ve’i citi. Soțul nu respinse nimica. ! — Ah! zise el după câteva momente familia d’Argelles va sosi aici peste cincispre-zece zile, bine ! Mama’mi anunțe asemenea vizita ei, ea vine cu Robert și cu o întreagă familie de Chamarante , vom fi cel puțin treizeci in castel. Sunt camere ca să le dăm, trăsuri ca să’i plimbe, servitori ca să’i servească, prin urmare nu vom fi turmentați de ei. Și apoi, ador această viață mare de castel, găsesc, că cineva se amuză mai bine astfel decât in Paris, cel puțin se amuza mai mult timp. E un lucru foarte scump, Beatriceo , știu că suntem bogați, însă toate ar merge mai bine, și am cheltui mai puțin, dacă te ai ocupa mai mult de casă. Ne fură, te încredințez. — Ce vrei să ne fure ? câte va bucăți de zahar câte va sticle de vin! Pot să’i opresc, am timpul de a fi totdeuna la spatele servitorilor spre a vedea ce fac ? ’Mi a venit însă o idee superbă, și pe care vei aproba-o fără’ndoială. — — Care ? Este de a însărcina cu toate pe guvernantă, ea se pricepe de minune , este o persoană prea sigură, cu modul acesta casa mea nu va fi în manele servitorilor, cum mi-o reproșezi totdeauna. Scumpa mea amică, guvernanta, are grija fiicei tale, mi se pare că e destul. O copilă de șase ani nu face încă ocupați multe unei guvernante, ea se poate ocupa cu acele servicii. Beatrice o, ’ți-o repet necontenit, ai fum dispozițiune de a abdica unei străine conducereasei tale. Ești deja prea puțin lucru în casa te dacă vei urma astfel, în curând nu vei mai fi nimic. — In adevăr amicul meu, respunse ea c’un ton amar, nu’mi spui decât lucruri neplăcute. Marchizul dete ușor din umeri, și’și reluă lectura, adăugând. — Cum vei voi! Beatricea îl privi un moment, pentru a aștepta ceea ce era să adaoge ; fiindcă tăcu, ea se puse asemenea la corespondența ei. — Ah ! scumpa mea, eată ceva care’ți va face plăcere, Ducesa d’Alagny a acceptat invitațiunea noastră. — Invitațiunea noastră? respinse Marchiza, devenind roșie ca o cireașă, spune pe a ta ! — Mi se pare, cu toate acestea, că chiar tu ai insistat pe lângă dânsa... — Da, astă earnă. — Ei bine! — Ei bine, nu știam atunci ceea, ce știu astăzi și nu vrea ca acea femee să vie aici! — Acea femee! Ducesa d’Alagny ? — Da, acea femee! Titlul nu face nimic, conduita face totul. — Dar mi se pare, că niciodată nu s’a vorbit de ea. — E posibil, se vorbește astăzi. — Și ce se spune ? — Ce se spune ? — Da. —- O știi mai bine decât mine. - Pe parola, mea că n’o știu. - Adevărat ? Atunci, află clar că ea este... cum spui ? lumina ta... și că, sermane fluture, te ae spre ea pentru a te arde. In adevăr, scumpa mea amică, ești nebună! toate acestea te-aș ruga, să observezi că nu ne putem bate joc astfel de o femee atât de considerabilă ca Ducesa d’Alagny, și că dacă ne va face onoarea de a veni la noi, trebue să fie primită după rangul și meritul ei — Amedeu, vrei să mă scoți din răbdare. —Scumpă copilă, respinse Marchizul apropiindu- se de ea și îmbrățoșând’o, ne norocești pe amândoi. Ea ridică asupră’i ochii ei mari umezi de lacrimi. » — Amedeu, întrebă ea, mă iubești? — Dumnezeul meu! dacă te iubesc! cum te-am iubit totdeuna. — Atunci voi face tot ce vrei! Această inimă escelentă răspundea totdeuna îndată ce era atinsă. Marchizul crezu, că curmase cu desăvârșire această scenă; el izbutise prin acest mediu de mai multe ori; o nouă circumstanță aduse o nouă discuțiune. — Nu eși, amica mea? zise Amedeu. — Nu, timpul e prea urât. —— Atunci, voi eși singur. — Vei merge singur la doamna de Manieres, și pentru ce ? — Vrau să vorbesc d-lui de Manieres, am primit o epistolă pe care trebue să’i o comunic. — O epistolă de la cine ? — O epistolă de afaceri, respinse el cu o mișcare de nerăbdare. — Arată’mi-o. — E inutil, nu vei înțelege din ea nimic. — In fine, vreu s’o văd. — Iar, Beatrice?! — N’ai dat nici o confiență în mine, ești dar decis a me trata totdeuna ca pe o copilă ? — Scumpa mea, tu singură’ți faci această pozițiune, ’ți-o spui la fiece moment. (Va urma).