Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-02-14 / nr. 19
Anul al Vii-lea No. 19. Nc Prețul abonamentelor IASSI, Miercuri 14 Fevurie 1879._____ Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. N IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 8 Í RÉINATATE .................................40 fr. LNSERTHNNI și RECLAME, rândul 60 b.ĂCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole neflancate nu se primesc. Din jYr. 20 baniGURIERUL FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TU. BALASSAI. C a,leixd.arixl Septa m a xi JTIL VECHII___ _ g i___A____ 1 ...... PATRONUL piLEI ) TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU [ l]S ÜT “ PATRONUL jJILE RĂu. Smr.----------Adi„u1 Soar---Fevruarie. ^ • * . . Fevruarie. . ■ “ “ ~ =------------—==•«•«■< m, ** Duminică Sb. Ierom. Blasiu și Stc. Theodora (lăsatul de brănză n .. 28 Duminică E. Quin Romana are *q W Dum rnt. Păr. Moletie Arch. Antiochioi cei mari In 10 Fevruarie lumină noua, timp 24 Luni Matia Ap. 6—46 5—40 1t . ^uv* ^r* Martini am variat apoi furtună și zăpadă. 26 Marți Anastasia 6—45 5—40 ît f?rcUn S?v. P&r. Anxantk 26 Mercur! Victor mercen. «_M5-« 1“ J ° 5 Stc. Apostol Onisim 27 Joi Alexandru «49 . .. 16 Vineri St. Mart. Panfliu 28 Vineri Roman film _____mmm___ ________St^_Mar^|Theodor^Tiron^^^^^* Sâmbăta Albin G—37 5—48 Prețul Anunelurilor PAGINA I. 50 b. Pag. Iii 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-a Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. (n iV#». 20 buni ! i<m» I DE cw în apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și sămănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de acum in totul sau in parte cu condițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovanu în Iași. (3) J» M»euren Moșia CuCUteilii si Luuicani din Județul Iași plasa Stavnic proprietate a Domnului Dimitrie Schina, care are peste 3000, fălci pămănt de arătură și fănuț, se dă in arendă de la 23 Aprilie 1880, in parte sau in totul, fiind pe moșie garda Cucuteni, care inlesneste transportul productelor, mai având și alte venituri, din iazuri, crăsme si altele. Amatorii de a le lua, sunt rugați a se presenta la sub-semnatul domiciliat pe zisa moșie sau in Iași in casele D-lui Vassingrin. G. Cozadin prin licitație la moșia, Părău-Cvlocliiliii jumătate oră de la Stația Liteni, la 19 și 20 Fevruar anul curent, cal de lux, din cele mai bune rase, din hergheliile de la Șosea, Dumbrăveni, Zvoreștea și Rădăuți; sunt de vânzare, cai de lux, mai multe ape, harmasari, strâmici etc. Domnii amatori vor găsi trăsuri la Stația Liteni. (5) j [înii galbeni sunt de dat cu pri 4:UUU ma ipotecă in moșie. A se adresa la subsemnatul. (25—6) General A. Mavrodi. APPEL Un citoyen patriote de Verviers, en Belgique, déja propriétaire d'une grande collection de toute sorté de curiosités, désire compléter cette collection, pour établir un Musée Scientifique ä Verviers. Dans ce but ii a obtenu l’autorisation du ministere de demander aus3i le concours des Consulats beiges á l’étranger. Le soussigné, comptant sur lea sympathies des Roumains de la Moldavia pour la Belgique, surtoutde ceux qui out faib leurs études dans ce pays, vieut par la présente leur faire un chaleureux appel et les prie de vouloir bien lui transmettre tout objet national ayant quelque originalité, tei que : costumes, vieux livres et journaux, spécimens <fe8 bois du pays, grains, minéraux, chaussures, timbres poste ayant servi etc. Les noms et les titres du donateur seront attachés aux objets exposés au mnsée. Les personnes qui voudroat bien m’honorer de pareils dons, sont priées de les adresser ä mon bureau â Iassy. —3) Le Consul de Belgique. I. Tiuite»' Pue dame franțaise connaissant la musique désire se placer comme Gouvernante iiistitutrice. îl faut s’adresser au rédacteur du joarnal. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQQOOOO I PENTRU POST! Magasinul de coloniale I. t2r»na COV Cotul», recomandă onor. public: Untdelemn extra (vnrga) pentru salată idem fin, pentru bucate, Ieri negri tescuite, id.in ceară, Măslini de Rumelie negri și verzi, Halva in cutie și cupca, Tahan, Hribi albi uscați, id. marinați, Bambe, Mazere verde și alte legume conservate, Strafide de Malaga, Churmale de Tunis Migdale a la Princesse, id. curățite, Smochine, caise, prune, Castane, Rahat, compoturi și toate celelalte mărfuri coloniale și mezelicuri. Liste de toată marfa cu prețuri curente foarte moderate se trimet îndată după cerere. (—3) 3000000000000000000000000 ADÜMIIAT sau DE VÂNDUT Ulli ÄliiiliUA 1 MOȘIA PAULENII din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) ARENDAT MOȘIA 8 tinetto TELEGRAME New York 20 Fevruarie. Știri din Kingston anunță, că in 9 Fevr. s-a întâmplat o ciocnire intre insurgenți și trupele guvernului din Haiti. 29 soldați au fost uciși, iar 89 răniți. Perderea răsculaților e mare. Se așteaptă o luptă decizivă. Praga 50 Fevruarie. Cabinetul Vienez va sprijini Rusia in chestiunea Arab-Tabiei, dacă guvernul rus va declara prealabil că se va supune deciziunei majorității conferenței ambasadorilor din Constantinopol. Londra 50 Fevruarie. Oficial Reuter anunță din Cap cu data de 29 Ianuarie: 4000 Zuluși au atacat in 24 Ianuarie colona lui Wood fură insă respinși. Wood se retrase apoi la Utrecht. Atacurile Zulușilor și asupra altor colone de trupe engleze au fost respinse. Zulușii se concentrează in direcția spre Ekone, unde trupele lui Pearson aflate in poziții fortificate, așteaptă atacul. Situațiunea periculoasă. Englejii până ce vor cauza ajutoruril, se vor mărghri instirui/AvA. Constantinopol 20 Fevruarie. In urma sfatului dat de Osman Pașa, Sultanul a decis ca pănă cănd trupele ruse nu vor fi părăsit cu totul peninsula balcanică, să nu se reducă de loc armata turcească. București 20 Fevruarie. Cămpineanu, ministrul pe externe a României a notificat puterilor, că s-a ordonat trupelor romăne să se retragă din Arab-Tabia. Catra 20 Fevruarie Arhiepiscopul grecesc din Adrianopol a fost greu maltratat de un număr de Bulgari, cari apoi au fost arestați de trupele ruse. Generalul Totleben a declarat că îi va pedepsi foarte aspru. Calcutta 20 Fevruarie. Știri din Mandalay anunță, că regele de Birma a ucis mulți prinți regali, înlocuind apoi miniștrii noi cu cei din trecut. Londra 20 Fevruarie. Ziarul Standard laudă foarte mult votul dat de parlamentul german in chestiunea Fritzsche. Societatea medicilor insistă pe lângă guvern, să numească o comisiune independentă pentru studiarea ciumei. București 20 Fevruarie. Trupele române, in urma unui ordin a guvernului din București, au părăsit fortul Arab-Tabia. București 20 Februarie. Știrea adusă de Agența Rusă, că diferențele rusoromăne s’au aplanat, se referă nu numai asupra carantinelor contra ciumei, dar și asupra chestiunei Arab-Tabia. Această chestiune nu e incâ rezolvată. Conferența ambasadorilor are puțină probabilitate ; deocamdată stârnesc marile puteri, ca guvernul romăn să-și retragă trupele din Arab-Tabia, fără ca cele ruse să ocupe acest fort. Londra 20 Februarie. Corespondentul din Tașkend a ziarului New York Herald anunță oli: Generalul Kauffman a primit ordinul să respingă orice propuneri a ambasadei afgane. Gortceacoff a telegrafiat, că trimete din Petersburg un curier special, care le va sosi Duminecă in Tașkend. Ambasada afgană a plecat ori din Samarkand la Tașkend, însoțită fiind de o mare suită. Berlin 21 Fevruarie. Foia oficială publică decretul despre măsurile contra introducerei ciumei pe căile marine și stipulează inspecțiuni sanitare pentru orice corabie din Rusia. Berna 21 Fevruarie. Consiliul federal a încuviințat cererea procurorului general Morel, a judeca pe Brourse redactorul articolului respectiv din „Avantgarde“ înaintea curții cu jurați. Londra 21 Fevruarie. Posesiunile critice de pe țermul opus a Africei, insulele Falkland și Honduras britică a declarat, că aderă la tractatul universal de poștă. Londra 21 Fevruarie. Astăzi va ave loc o ședință a consiliului de miniștri, dreptat. Lordul Beaconsfield s’a înBudgetul armatei pe 1878 1879 s’a preliminat cu 15645700 funți sterlingi, pe când anul trecut s’au prevăzut 17791300 f. șt. Efectivul armatei din India, afară de trupele engleze, este de 135625 oameni. Petersburg 21 Fevruarie. Generalul Loris Melikoff telegrafiaza din Țarițin in 20 Fevr.: In tot guvernamentul general, precum și in districtile Kirgizilor nu s’au intămplat alte îmbolnăviri din nou și tot atât de puțin se află bolnavi de mai nainte. Medidicii străini au sosit aice și mi s’au prezentat astăzi. Comunicația pe Volga lăngă Astrahan se efectuează pe știci. Praga 21 Fevruarie. Ziarul oficios „Bohemia“ află următoarele in privința Arab-Tabiei: „Anglia, Franța și Italia susțin împreună cu Austro-Ungaria, că decisiunea majorității conferenței ambasadorilor e inapelabilă; Rusia nu vra deocamdată să se plece dinaintea deciziunei majorităței. Germania observă o rezervă și a respuns la reclamațiunile guvernului romăn, că România n’are drept a cere stricta îndeplinire a tractatului de Berlin, de vreme ce ea însăși e incă foarte departe de egalitatea confesiunilor. Î FOILETON Contesa D’Ash. MARCHIZA SANGERANDA Traducție de Alexandru JLuttoni. (Urmare) : — Ah! murmură ea, acesta e car numele meu și ea căzu fără cunoștință în bradele lui Amedeu. XI Interiorul Menagiului Am spus’o, începând capitolul precedent, timpul trece pentru toți, sboru’i egal ia cu aceași iuțeală zilele săracului și pe acele ale avutului, zilele fericite și pe cele mizerabile. Toți ajungem la acelaș scop, numai căile sunt diferite, și de noi depinde de a le face atât de bune pe cât ne permite imperfecta noastră umanitate. Soarta noastră este cam în mânele noastre, destinul este adesea cum ’1 facem noi, câte o dată și fatalitatea ne dirige. Cu toate acestea, dacă am căuta bine în dosul acestei fatalități oarbe, am găsi mai tot o’.’ama un punct de plecare, ce am fi putut schimba, sau cel puțin, bre sigur, modifica. ■ Ne vom întoarce la domnul și doamna da Monza, după șase ani de căsătorie, într’un elegant și prea viața de modă, unde Marchisa a fost citată printre femeile cele mai strălucitoare din fashionee și soțul ei printre sportivienii și clubiștii în adevăr cei mai ridiculi, ceea ce este supremul bonton de astăzi, precum știe oricine. Ei n’aveau alți copii decât o mică fată născută la finele primului an, și pe care o numeau Flavia, singurul nume al doamnei de Chamarante. Această copilă, frumoasă ca mama ei, primise de la natură toate darurile, care contribuesc la fericirea celorlalți, compromițând pe a noastră. Ea era bună, blândă, afectuoasă; ea se uita pe sine necontenit pentru a se ocupa de cei ce o încungiurau; inteligența-i fragedă da inimei sale atât de nobilă o seducțiune mai mare încă. Ea avea de acele cuvinte, care pătrund inima și care fac a gândi, când vin de la o ființă atât care fac a gândi, când vin de la o ființă atât de jună. Nu se poate cineva apropia de dânsa, fără a o iubi, de aceea și Flavia era idealul familiei întregi. Se ocupau deja de educațiunea ei și ea promitea de a deveni o persoană foarte însemnată, cu ajutorul unui conducător luminat. In momentul în care reintrăm în viața junelui menagiu, o guvernantă fusese aleasă și trebuia să -și înceapă funcțiile în castelul de Neuillé. Ea era de o vârstă respectabilă și cu cele mai bune certificate. Marchizul și Marchiza lăsară pe deplin asupră’i, ceea ce privea pe unica lor moștenitoare, rezervându’și cu toate acestea supravegherea, bineînțeles. Ei tot se iubeau. Nu ’și reproșeau, unul altuia, vreuna din acele abateri de conduită, ce lumea acopere adesea cu numele de ușurință. Marchiza își cunoștea datoriile și le deplinea toate cu esactitate. D. de Monza se arăta regulat la alergări de cai, la adunările clubului de jockey, atunci din nou creat, dar el nu lua parte la partidele ușoare și nu se arăta la spectacol, sau în lume decât cu soția sa. El era încă citat ca soțul exemplar, se cita Beatricea ca femeea cea mai regulată din societate, și cu toate acestea, trebue s-o spunem, acest interior nu era liniștit, elementele de nenorocire aruncate între aceste două existenți creșteau în fiecare zi. Se vedea ivindu-se pe orizont furtuna spăimântătoare care trebuia să atingă mai târziu pe acești juri soți, uniți cu atâtea avantagie și atâtea șanse de fericire. Beatricea, copilă resfățată de toți, nu vroia a considera serios, nici viața, nici pozițiunea sa. Natură bună și generoasă, ea datorea indulgenței fără margini a mamei sale voinți capricioase, cu neputință a fi satisfăcute, și o necesitate de dominațiune care semăna adesea cu egoismul. Ea nu se ocupa de fel de casa ei, lăsând femeei din casă toate privilegiile autorității; abia controla câte o dată chieltuelele sale. Numai să ’și fi putut scrie biletele de dimineață, ’și facă sau să ’și primească vizitele, să meargă la balsara și să dănțuiască după plăcere’i, numai soțul ei să n’o părăsască și să se supue cerințelor ei, nu cerea mai mult. Chiar toaleta ’i o ocupa prea puțin, trebuia să i se dea de tot gata; femeea ei din casă, ’i dirija garderoba, precum o altă femee, ’i dirija casa. Nepăsătoare de ceea ce nu era amorul sau plăcerea ei, ea urmă calea obicinuită oamenilor cu acest caracter, adică ea grăbea prin toate meriele putincioase, și fără a băga de samă, destrucțiunea acestui sentiment unic. Geloasă până la obsesiune, ea turmenta necontenit pe soțul ei de spionajele sale. El nu se plânse incă de aceasta, dar din această causă el suferea deja de mult timp. In raporturile sale cu fiica sa, Marchiza arăta aceleași dispozițiuni. Deși o iubea cu pasiune, ea lăsa asupra străinilor grijile imperioase reclamate de acea vârstă. Ea o vedea numai pentru a se distra, ca pe o păpușă ea ordona, ca s-o aducă la ea când era gătită, arătând-o la toată lumea, mândră de frumuseța ei, de copilăria ei, dar împedicând plăcerile ei copilărești, recomandându’i necontenit de a nu șifona rochia, de a nu’și păta pantofii, panglicele ei; de aici rezultă între mamă și fiică o constrângere inevitabilă. Flavia se temea, onora pe mama ei, dar o iubea mai puțin decât pe tatăl ei, mai puțin decât pe doicele și guvernantele ei. Puțin mai tărziu, când avu patru pănă la cinci ani, Beatricea ’și manifestă intențiunea, d’a se consacra întreagă la instrucțiunea scumpei mititele... ea’i dete cinci sau șase secțiuni de cifre, și se opri aici Marchizul din contra, pe dată ce se deștepta, chema copila la dânsul, în hăinuța’i de dimineață, ordonând, ca să i se aducă totodată și jucăriile, apase așeza lângă densa și începeau a se juca. Cea mai deplină confiență, cea mai absolută încredere domnea în această asociațiune zilnică. Flavia ridea, cânta, săria cât ’i plăcea, ’și rupea hainele și’și vărsa pe mâni călămările tatălui ei, făcând oameni. Se aduceau atunci alte haine, se spălau rotundele sale mânușite, lucru ce se’ntâmpla cam adesa. Această viață dublă și contradictorie ar fi adus în orice altă natură o perturbațiune, ce nu s’ar fi putut învinge, ar fi făcut impractibilă educațiunea serioasă. Flavia nu suferi nimic. Ea știa să se plece cerințelor mamei sale, gustând în toată deplinătatea tandreța tatălui ei. De o potrivă bună cu amândoi, ea mulțumea tatălui ei prin o sărutare, și dezarma pe mama ei prin o mângâere. Totuși certele se reînoiau adesa în menaj. Bea- 11 frumos castel *din Normandia, la începutul verei. Ei sosesc din Paris, unde au dus în timpul ernei