Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-14 / nr. 19

Anul al Vii-lea No. 19. Nc Prețul ab­onamentelor IASSI, Miercuri 14 Fevu­­rie 1879._____ Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. N IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. 8 Í RÉINATATE .................................40 fr. LNSERTHNNI și RECLAME, rândul 60 b.­ĂCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. Din jYr. 20 baniGURIERUL FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TU. BALASSAI. C a,leixd.arixl Septa m a xi JTIL­ VECHII___ _ g i___A____ 1 ...... PATRONUL pi­LEI ) TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU [ l]­S ÜT “ PATRONU­L jJILE­ RĂu. S­mr.----------Adi„u1 Soar---­Fevruarie. ^ • *­­ . . Fevruarie. . ■ “ “ ~ =------------—==•­«•«­■< m, ** Duminică Sb. Ierom. Blasiu și Stc. Theodora (lăsatul de brănză n .. 28 Duminică E. Quin Romana ar­e *q W Dum rnt. Păr. Mo­le­tie Arch. Antiochioi cei mari In 10 Fevruarie lumină noua, timp 24 Luni Matia Ap. 6—46 5—40 1­t . ^uv* ^r* Martini am variat apoi furtună și zăpadă. 26 Marți Anastasia 6—45 5—40 ît f?rcUn S?v. P&r. Anxantk 26 Mercur! Victor mer­­cen. «_M­5-« 1“ J ° 5 Stc. Apostol Onisim 27 Joi Alexandru­ «49 . .. 16 Vineri St. Mart. Panfliu 28 Vineri Roman film­ _____mmm___ ________St^_Mar^|Theodor^Tiron^^^^^* Sâmbăta Albin­­ G—37 5—48 Prețul Anun­elurilor PAGINA I. 50 b. Pag. Iii 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbacligasse 6 Wien și a Rotter & C-a Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. (n iV#». 20 buni ! i<m» I DE cw în apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de a­­cum in totul sau in parte cu con­­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovanu în Iași. (3) J» M»e­uren Moșia Cu­CUteilii si Luuicani din Județul Iași plasa Stavnic proprietate a Domnului Dimitrie Schina, care are peste 3000, fălci pămănt de arătură și fănuț, se dă in arendă de la 23 Aprilie 1880, in parte sau in totul, fiind pe moșie gar­da Cucuteni, care inlesneste transportul productelor, mai având și alte venituri, din iazuri, crăsme si altele. Amatorii de a le lua, sunt rugați a se presenta la sub-semnatul domiciliat pe zisa moșie sau in Iași in casele D-lui Vassingrin. G. Cozadin prin licitație la moșia, Părău-Cvlocliiliii jumătate oră de la Stația Liteni, la 19 și 20 Fevruar anul curent, cal de lux, din cele mai bune rase, din hergheliile de la Șosea, Dumbrăveni, Zvoreștea și Rădăuți; sunt de vânzare, cai de lux, mai multe ape, harmasari, strâm­ici etc. Domnii amatori vor găsi trăsuri la Sta­ția Liteni. (­5) j [înii galbeni sunt de dat cu pri­ 4:UUU ma ipotecă in moșie. A se a­­dresa la subsemnatul. (25—6) General A. Mavrodi. APPEL Un citoyen patriote de Verviers, en Belgique, déja propriétaire d'une grande collection de toute sorté de curiosités, désire compléter cette collection, pour établir un Musée Scientifique ä Verviers. Dans ce but ii a obtenu l’autorisation du ministere de demander aus3i le concours des Consulats beiges á l’étranger. Le soussigné, comptant sur lea sympathies des Roumains de la Moldavia pour la Belgique, surtoutde ceux qui out faib leurs études dans ce pays, vieut par la présente leur faire un chaleureux ap­­pel et les prie de vouloir bien lui transmettre tout objet national ayant quelque origi­­nalité, tei que : costumes, vieux livres et jour­­naux, spécimens <fe8 bois du pays, grains, mi­­néraux, chaussures, timbres poste ayant ser­vi etc. Les noms et les titres du donateur seront attachés aux objets exposés au mnsée. Les personnes qui voudroat bien m’honorer de pareils dons, sont priées de les adresser ä mon bureau â Iassy. —3) Le Consul de Belgique. I. Tiuite»' Pue dame franțaise connaissant la musique désire se placer comme Gou­vernante iiistitutrice. îl faut s’adresser au rédacteur du joarnal. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQQOOOO I PENTRU POST! Magasinul de coloniale I. t2r»na­ COV Cotul», recomandă onor. public: Untdelemn extra (vn­rga) pentru salată idem fin, pentru bucate, Ieri negri tescuite, id.­in ceară, Măslini de Rumelie negri și verzi, Halva in cutie și cu­pca, Tahan, Hribi albi uscați, id. marinați, Bambe, Mazere verde și alte legume conservate, Strafide de Malaga, Churmale de Tunis Migdale a la Princesse, id. curățite, Smochine, caise, prune, Castane, Rahat, compoturi și toate­­ cele­l­alte mărfuri coloniale și mezelicuri. Liste de toată marfa cu prețuri cu­rente foarte moderate se trimet îndată după cerere. (—3) 300000000000000000000000­0 ADÜMIIAT sau DE VÂNDUT Ulli ÄliiiliUA 1 MOȘIA PAULENII din județul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) ARENDAT MOȘIA 8­ tine­tt­o T­E­L­E­G­R­A­M­E New York 20 Fevruarie. Știri din Kingston anunță, că in 9 Fevr. s-a întâmplat o ciocnire intre insurgenți și trupele guvernului din Haiti. 29 soldați au fost uciși, iar 89 răniți. Perderea răsculaților e mare. Se aș­teaptă o luptă decizivă. Praga 50 Fevruarie. Cabinetul Vie­­nez va sprijini Rusia in chestiunea Arab-Tabiei, dacă guvernul rus va declara prealabil că se va supune de­­ciziunei majorității conferenței amba­sadorilor din Constantinopol. Londra 50 Fevruarie. Oficial Reu­ter anunță din Cap cu data de 29 Ianuarie: 4000 Zuluși au atacat in 24 Ianuarie colona lui Wood fură insă respinși. Wood se retrase apoi la Utrecht. Atacurile Zulușilor și asup­ra altor colone de trupe engleze au fost respinse. Zulușii se concentrează in direcția spre Ekone, unde trupele lui Pearson aflate in poziții fortificate, așteaptă a­­tacul. Situațiunea­­ periculoasă. En­glejii până ce vor cau­­za ajutoruril, se vor măr­ghri in­stirui/AvA.­­ Constantinopol 20 Fevruarie. In ur­ma sfatului dat de Osman Pașa, Sul­tanul a decis ca pănă cănd trupele ruse nu vor fi părăsit cu totul penin­sula balcanică, să nu se reducă de loc armata turcească. București 20 Fevruarie. Cămpinea­­nu, ministrul pe externe a României a notificat puterilor, că s-a ordonat trupelor romăne să se retragă din Arab-Tabia. Catra 20 Fevruarie Arhiepiscopul grecesc din A­drianopol a fost greu maltratat de un număr de Bulgari, cari apoi au fost arestați de trupele ruse. Generalul Totleben a declarat că­ îi va pedepsi foarte aspru. Calcutta 20 Fevruarie. Știri din Mandalay anunță, că regele de Bir­ma a ucis mulți prinți regali, înlo­cuind apoi miniștrii noi cu cei din trecut. Londra 20 Fevruarie. Ziarul Stan­dard laudă foarte mult votul dat de parlamentul german in chestiunea Fritzsche. Societatea medicilor insistă pe lân­gă guvern, să numească o comisiune independentă pentru studiarea ciumei. București 20 Fevruarie. Trupele române, in urma unui ordin a gu­vernului din București, au părăsit fortul Arab-Tabia. București 20 Februarie. Știrea adusă de Agența Rusă, că diferențele ruso­­romăne s’au aplanat, se referă nu nu­mai asupra carantinelor contra ciumei, dar și asupra chestiunei Arab-Tabia. Această chestiune nu e incâ rezolvată. Conferența ambasadorilor are puțină probabilitate ; deocamdată stârnesc ma­rile puteri, ca guvernul rom­ăn să-și retragă trupele din Arab-Tabia, fără ca cele ruse să ocupe acest fort. Londra 20 Februarie. Coresponden­tul din Tașkend a ziarului New York Herald anunță oli: Generalul Kauffman a primit or­dinul să respingă ori­ce propuneri a ambasadei afgane. Gortceacoff a te­­legrafiat, că trimete din Petersburg un curier special, care le va sosi Du­minecă in Tașkend. Ambasada af­gană a plecat ori din Samarkand la Tașkend, însoțită fiind de o mare suită. Berlin 21 Fevruarie. Foia oficială publică decretul despre măsurile con­tra introducerei ciumei pe căile ma­rine și stipulează inspecțiuni sanitare pentru orice corabie din Rusia. Berna 21 Fevruarie. Consiliul fe­deral a încuviințat cererea procuroru­lui general Morel, a judeca pe Brourse redactorul articolului respectiv din „Avantgarde“ înaintea curții cu jurați. Londra 21 Fevruarie. Posesiunile critice de pe țermul opus a Africei, insulele Falkland și Honduras britică a declarat, că aderă la tractatul uni­versal de poștă. Londra 21 Fevruarie. Astăzi va a­­ve loc o ședință a consiliului de mi­niștri, dreptat. Lordul Beaconsfield s’a în­Budgetul armatei pe 1878 1879 s’a preliminat cu 15645700 funți sterlingi, pe când anul trecut s’au prevăzut 17791300 f. șt. Efec­tivul armatei din India, afară de tru­pele engleze, este de 135625 oameni. Petersburg 21 Fevruarie. Generalul Loris­ Melikoff telegrafiaza din Țarițin in 20 Fevr.: In tot guvernamentul general, precum și in districtile Kir­­gizilor nu s’au intămplat alte îmbol­năviri din nou și tot atât de puțin se află bolnavi de mai nainte. Medi­­dicii străini au sosit aice și mi s’au prezentat astăzi. Comunicația pe Vol­ga lăngă Astrahan se efectuează pe știci. Praga 21 Fevruarie. Ziarul oficios „Bohemia“ află următoarele in pri­vința Arab-Tabiei: „Anglia, Franța și Italia susțin îm­preună cu Austro-Ungaria, că decisiu­­nea majorității conferenței ambasado­rilor e inapelabilă; Rusia nu vra deo­camdată să se plece dinaintea deci­­ziunei majorităței. Germania observă o rezervă și a respuns la reclamațiu­­nile guvernului romăn, că România n’are drept a cere stricta îndeplinire a tractatului de Berlin, de vreme ce ea însăși e incă foarte departe de ega­litatea confesiunilor. Î FOILETON Contesa D’Ash. MARCHIZA SANGERANDA Traducție de Alexandru JLuttoni. (Urmare) : — Ah! murmură ea, acesta e car numele meu­­ și ea căzu fără cunoștință în brad­ele lui Amedeu. XI Interiorul Menagiului Am spus’o, începând capitolul precedent, timpul trece pentru toți, sboru’i egal ia cu aceași iuțeală zilele săracului și pe acele ale avutului, zilele feri­cite și pe cele mizerabile. Toți ajungem la acelaș scop, numai căile sunt diferite, și de noi depinde de a le face atât de bune pe cât ne permite im­perfecta noastră umanitate. Soarta noastră este cam în mânele noastre, destinul este adesea cum ’1 facem noi, câte o dată și fatalitatea ne dirige. Cu toate acestea, dacă am căuta bine în dosul acestei fatalități oarbe, am găsi mai tot­ o’.’am­a un punct de plecare, ce am fi putut schimba, sau cel puțin, bre sigur, modifica. ■ Ne vom întoarce la domnul și doamna da Monza, după șase ani de căsătorie, într’un elegant și prea viața de modă, unde Marchisa a fost citată pr­intre femeile cele mai strălucitoare din fashionee și soțul ei pr­intre sportivienii și clubiștii în adevăr cei mai ridiculi, ceea ce este supremul bont­on de astă­zi, precum știe ori­cine. Ei n’aveau alți copii de­cât o mică fată născută la finele primului an, și pe care o numeau Flavia, singurul nume al doamnei de­ Chamarante. Această copilă, frumoasă ca mama ei, primise de la natură toate darurile, care contribuesc la fericirea celor­l­alți, compromițând pe a noastră. Ea era bună, blân­dă, afectuoasă; ea se uita pe sine necontenit pen­tru a se ocupa de cei ce o încungiurau; inteligen­­ța-i fragedă da inimei sale atât de nobilă o seduc­­țiune mai mare încă. Ea avea de acele cuvinte, care pătrund inima și care fac a gândi, când vin de la o ființă atât care fac a gândi, când vin de la o ființă atât de jună. Nu se poate cine­va apropia de dânsa, fără a o iubi, de aceea și Flavia era idealul familiei întregi. Se ocupau deja de educațiunea ei și ea promitea de a deveni o persoană foarte însemnată, cu ajutorul unui conducător luminat. In momentul în care reintrăm în viața junelui menagiu, o guvernantă fusese aleasă și trebuia să -și înceapă funcțiile în castelul de Neuillé. Ea era de o vârstă respectabilă și cu cele mai bune cer­tificate. Marchizul și Marchiza lăsară pe deplin a­­supră’i, ceea ce privea pe unica lor moștenitoare, rezervându’și cu toate acestea supravegherea, bine­înțeles. Ei tot se iubeau. Nu ’și reproșeau, unul altuia, vre­una din acele abateri de conduită, ce lumea a­­copere adesea cu numele de ușurință. Marchiza își cunoștea datoriile și le deplinea toate cu esactitate. D. de Monza se arăta regulat la alergări de cai, la adunările clubului de jockey, atunci din nou creat, dar el nu lua parte la partidele ușoare și nu se a­­răta la spectacol, sau în lume de­cât cu soția sa. El era încă citat ca soțul exemplar, se cita Bea­­tricea ca femeea cea mai regulată din societate, și cu toate acestea, trebue s-o spunem, acest interior nu era liniștit, elementele de nenorocire aruncate între aceste două existenți creșteau în fiecare zi. Se vedea ivindu-se pe orizont furtuna spăimântătoare care trebuia să atingă mai târziu pe acești juri soți, uniți cu atâtea avantagie și atâtea șanse de fericire. Beatricea, copilă resfățată de toți, nu vroia a considera serios, nici viața, nici pozițiunea sa. Na­­tură bună și generoasă, ea datorea indulgenței fără margini a mamei sale voinți capricioase, cu neputință a fi satisfăcute, și o necesitate de dominațiune care se­măna adesea cu egoismul. Ea nu se ocupa de fel de casa ei, lăsând femeei din casă toate privilegiile autorității; abia controla câte o dată chieltuelele sale. Numai să ’și fi putut scrie biletele de dimi­neață, ’și facă sau să ’și primească vizitele, să mear­gă­ la bal­sara și să dănțuiască după plăcere’i, nu­mai soțul ei să n’o părăsască și să se supue ce­rințelor ei, nu cerea mai mult. Chiar toaleta ’i o ocupa prea puțin, trebuia să i se dea de tot gata; femeea ei din casă, ’i dirija garderoba, precum o altă femee, ’i dirija casa. Nepăsătoare de ceea ce nu era amorul sau plăcerea ei, ea urmă calea o­­bicinuită oamenilor cu acest caracter, adică ea grăbea prin toate meriele putincioase, și fără a bă­ga de samă, destrucțiunea acestui sentiment unic. Geloasă până la obsesiune, ea turmenta necontenit pe soțul ei de spionajele sale. El nu se plânse incă de aceasta, dar din această causă el suferea deja de mult timp. In raporturile sale cu fiica sa, Marchiza arăta a­­celeași dispozițiuni. De­și o iubea cu pasiune, ea lăsa asupra străinilor grijile imperioase reclamate de acea vârstă. Ea o vedea numai pentru a se dis­tra, ca pe­ o păpușă ea ordona, ca s-o aducă la ea când era gătită, arătând-o la toată lumea, mândră de frumuseța ei, de copilăria ei, dar împedicând plă­cerile ei copilărești, recomandându’i necontenit de a nu șifona rochia, de a nu’și păta pantofii, pan­­glicele ei; de aici rezultă între mamă și fiică o con­strângere inevitabilă. Flavia se temea, onora pe ma­ma ei, dar o iubea mai puțin decât pe tatăl ei, mai puțin decât pe doicele și guvernantele ei. Puțin mai tărziu, când avu patru pănă la cinci ani, Beatricea ’și manifestă intențiunea, d’a se con­sacra întreagă la instrucțiunea scumpei mititele... ea’i dete cinci sau șase secțiuni de cifre, și se opri aici Marchizul din contra, pe dată ce se deștepta, che­­ma copila la dânsul, în hăinuța’i de dimineață, or­donând, ca să i se aducă tot­odată și jucăriile, apa­se așeza lângă densa și începeau a se juca. Cea mai deplină confiență, cea mai absolută încredere dom­nea în această asociațiune zilnică. Flavia ridea, cânta, săria cât ’i plăcea, ’și rupea hainele și’și vărsa pe mâni călămările tatălui ei, făcând oameni. Se adu­ceau atunci alte haine, se spălau rotundele sale mâ­nușite, lucru ce se’ntâmpla cam adesa. Această viață dublă și contradictorie ar fi adus în ori­ce altă natură o perturbațiune, ce nu s’ar fi putut învinge, ar fi făcut impractibilă educațiunea serioasă. Flavia nu suferi nimic. Ea știa­ să se plece cerințelor mamei sale, gustând în toată deplinătatea tandreța tatălui ei. De o potrivă bună cu amândoi, ea mulțumea tatălui ei prin o sărutare, și dezarma pe mama ei prin o mângâere. Totuși certele se reînoiau adesa în menaj. Bea- 11 frumos castel *din Normandia, la începutul verei. Ei sosesc din Paris, unde au dus în timpul ernei

Next