Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-10-10 / nr. 118

\ Anul al Vli-lea No. 118. IASSI, Mercuri 10 Octomvre 1879.___ __Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor­­ TN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE..................................... 40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. curierul I Vii. BALAMâ Au­tO Prețul An­unc­urilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se Yor arde. Un Nr. 20 Oani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Un Ar. 20 bani O ablend-ar-u-l Septa m. anei STIL VECHI !>­I O­A ! PATRONUL ț>­I­LEI “ TIMPUL DIN SEPTAMANA___­„STIL NOU Ș­I U­R HI .. P­A­T­RO­N D­L ț>­IL­EI J .Răs. Soar. Apusul Soar. Octomv.­ ~ T“ ... ..■ 1 ............1 Octomvre." ~ ' ' ' ' ~ 7 Duminică S. S. Mart. Sergiu și Vad­u * 19 Duminică E. 20. sfințit, bis. 6_19 5-10 B Luni Ouv. maică, Pelagia In 10 pătrarul vitai, la început bines 20 Luni Feliei­an 6—20 5— 8 9 Marți Sf. Apostol Iacob Alfeul . , 21 Marți . Urs"la 6-21 5— 7 20 Mercuri S. S. mart. Eulampia și Eulampia aP01 Ploae< f 22 Mercur Cordula 6-23 5 × 7 12 Joi Sf. Apostol Filip (din cei 7 diaconi) | 23 “91 . p­a.? ^aP- 6—24 5— 4 12 Vineri S. S. Mart. Prov. Tarach și Andron L 24 Rafail­arch. 6—25 6— 3 MM_^__Să­mbăta S. S. mart. Carp. Papii și Agatonic 1 25 ________________________Crisante........... ................ G—27­5— 2 a­nunciuri. AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor. public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1 8­8 O* Invităm dar pe toți d-nii medici, advocați, ingineri, profesori și comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. Halassan. Doctorul Vlădescu După o lungă și laborioasă escur­­siune ocalistică, întorcându-se în Capitală și a reluat clientela. Aduce la cunoștința bolnavilor de ochi și urechi că orile de con­­sultațiune sânt de la 4—5 p. m. în strada Polonă No. 25 lângă bi­serica Batiștea. (323—6­. Cîft n* ar fi: un Asociat cu un capi­ii«­ vm&him tal de 30.000 de galb. pentru a exploata in tovărășie cu pro­prietarul o moșie din districtul Dorohoi, care dă un venit anual de 11.000 galb. A se adresa la Administrațiunea ziarului. (306—10) O«* a« J­a o pădure de peste 400 fălci, din Dorohoi, in apropiere de Prut, districtul Această pădure are stejari mari buni pentru doage și construcțiune. A se adresa la admi­­nistrațiunea ziarului. (307—10) află de vânzare, in orașul Botoșani la Ceardacul Roș, o vie, loc Dom­nesc, in mărime de 7 fălci, cu 7 po­goane de butuci și 4 fălci de fănaț să­­mănate procura și copaci roditori. Ama­torii să se adreseze la d. Haj­al la Bo­toșani. (313—12) MMe arendat. Un loc tindere de lăngă bariera Pecurari in în­19 fălci numai țelină bun de arătară, de gradinarie, de imaș sau fănaț se arendează acum de la Sf. Dimitrie 26 Octomvre pentru mai mulți ani. Do­ritori a se adresa strada Rusască la Dr. Glod. (220—4) Pa­rara­mele situate in strada Butu No. 17 sunt de vânzare, do­ritorii de a le compara să se adreseze la proprietara ce stă in ele. Ținea Dobrovici. QfSIfliff galticul sunt de dat cu do­­bând­ă de la Sf. Dimitrie pe prima hypothecă. A se adresa la Ioan­­ Kapuscinski. Această sumă se poate îm­părți. (318—4) 1 Pe vâni are casele mele situate în stra­da Carol, vis avis de teatru, compuse din 9 ca­mere, grajdi de 4 cai, remisă, hambar, 2 piv­nițe, 2 grădini, fântână etc. se vănd de veci. Doritori se pot adresa la proprietara ce șede în trănsețe la ori­ce oară din zi. (12—324­) Maria Bolintineanu Mie Inch­iriet un apartament la rândul I strada mare, casa nouă cu trei rânduri a D-lui N. Drosso, în care au locuit Dl. banchi­­er Callfman, este de închiriet de la 26 Octom­­vrie viitor, amatorii se pot presenta la pro­prietar. DE ÎNCHIRIET sau de vânzare, casa cu două etaje a d-lui N. Cal­­limaki-Catargi, situată in strada­­ Sf. Atanasie No. 1. A se adresa la D-na Grazia Callimaki-Catargi do­miciliată in această casă. (328­ 3) DE VÂNZARE un loc mare, situat in strada Toma-Cozma, in față cu casele D. Văsescu. A se a­­dresa la D-na Grazia Callimaki- Catargi strada Sf. Atanasie No. 1. DE ÎNCHIRIAT, una vie de 8 pogoane situată in podgoria Ga­­lata. A se adresa la Doamna Gra­zia Callimaki-Catargi strada Sf.­­ Atanasie No. 1. (336—3) S .aaaa/ Si arendat?s?t­șia Polițenii și Bali­­narii situată la un ceas și jum. de la Bărlad, cu 300 fălci arătură, 60 fânaț și aproape 300 fălci suhaturi. A se a­­dresa la proprietarul dl. Alexandru Docan la moșia Gădinți lângă Roman. (326-12) JOe închiriet Casele d-nei C. SUȚU, strada Carp. A se adresa la dl. M. Suțu, strada sf. Atanasie.___________­310—10 ălării de dame moda cea de pe urmă au sosit chiar acuma direct de la Pa­ris, se vând cu prețuri foarte moderate in magazinul SF, druchol. Iași, strada Lăpușneanu. TELEGRAME Constantinopol 18 Oct. Noul minis­ter sau constituit astfel: Said-pașa ma­re vizir, Sivas-pașa ministru de ex­terne, Mahmud Nedin ministru de in­terne, Cadri-pașa ministru de comerț, Aarif-pașa president consiliului, Edib­­pașa ministru de finanțe, Djeret-pașa ministru de justiție. Savfet-pașa este însărcinat cu înal­ta supraveghere a tuturor adminis­­trațiunelor imperiului și cu misiunea de a prenta direct sultanului refor­mele ce au a se introduce in Turcia. Viena 18 Oct. „Corespondența po­litică“ publică o circulară a baronului Haymerle cu data de 9 Oct. adresa­tă reprezentanților Austriei din străi­nătate. Circulara aduce mai întâi e­­logiuri contelui Andrassy și declară că sarcina noului cancelar va fi de a continua opera predecesorilor săi. Du­pă ce amintește despre partea ce a luat la lucrările congresului, noul mi­nistru austriac zice : „Ași putea să mă­­ dispensez de a declara formal că re­tragerea contelui Andrassy nu im­­­plică nici o modificațiune a politicii „exterioare a Austro-Ungariei. Voesc „cu toate aceste­a­tasa indoeli asu­­­pra acestui punct. Pentru ce se mai „declar că sunt convins că nu voi pu­tea se servesc mai bine monarhia de „cât observând aceeași linie de con­­­duită care au asigu­rat Austria, bi­­­ne­facerile păcei și menținerea pres­tigiului său in afară“. Ministrul adauge că se va sili a menține înțelegerea între puteri și a întări situațiunea politică creată in o­­rient prin tractatul de la Berlin. Se va aplica afară de aceasta de a da industriei și comerciului național toa­te garanțiile necesare, va veghea cu cea mai mare solicitudine ca onoarea și demnitatea intereselor monarhiei să fie pretutindenea salvgardate; și se va sili in fine de a menține intacte bu­nele raporturi ale A­ustro-Ungariei cu puterile străine. Londra 18 Oct. Guvernul Indian i-a cedat, Elanului de Relat o parte din teritoriul afgan drept compensa­­țiune pentru serviciile făcute. Viena 18 Oct. Ministrul de exter­­ne, baronul de Haymerle, au plecat astăzi la Pesta pentru a saluta pe mi­niștri ungari. - * Paris 18 Oct. Marele duce eredi­tar al Rusiei și marea Ducesă soția lui, precum și principele și prințesa de Galles, venind din Danemarca au sosit la Paris astă­zi dimineață. Paris 19 Oct. „Journal des De­­bats“ crede că noua schimbare mi­nisterială din Constantinopol va agra­va situațiunea Turciei. Calcula 19 Oct. Emirul face cunos­cut că au luat hotărîrea de a abdica. Generalul Roberts cearcă, dar uu za­dar, de a întoarce pe emir de la a­­ceastă idee. Emirul menține hotărîrea sa. Generalul Roberts a luat măsuri spre a asigura ordinea și pentru ca administrațiunele se continue a func­ționa. Comisarul englez de la Asam, par­te a Indiei transgangetice au fost a­­sasinat. Constantinopol 19 Oct. Trimisul ex­traordinar al Muntenegrului au noti­ficat de curând Porții că dacă până in termen de zece zile Poarta nu va tracta Muntenegrenilor districtul și o­­rașul Nevesinge precum și alte teri­torii ce li s-au concedat prin tractatul de la Berlin, atunci un număr de 19 mii muntenegreni stă gata să meargă a lua acele locuri cu forța. Constantinopol 20 Oct. In conferen­­ța de eri plenipotențiarii greci declarară că iau act de declarațiunea lui Sav­fet-pașa. Comisiunea va ținea o ședin­ță astăzi luni. Madrid 20 Oct. Se crede că inun­­dațiunile din provinciile Murcea și A­­licante cauzară moartea la mai mult de 1,000 persoane. Londra 20 Oct. Ziarul „Daily Te­legraph“ raportând că deși s’a dat ca prematur vuetu! cum că Anglia ne­gociază ca se participeze la ințelege­­rea dintre Germania și Austria, zice totuși, că marchizul de Salisbury au primit asigurări care-i permit de a vorbi franc asupra acestei ințălegeri. IAȘI,—în 9 Octomvrie 1879. Votul Camerei din ședința de Sâm­bătă a rîdicat o mare greutate ce a­­păsa asupra țerei românești. Acest vot va rămânea memorabil in analele României, căci și de astă dată, ca in toate împrejurările grele, representanții țerei au știut aș da mâ­na cu frăție spre a scăpa națiunea de primejdia ce o amenința. Prin acest vot aproape unanim spi­noasa chestiune a revizuirei art. 7 din Constituțiune este ca și sfârșită. Senatul în rândul seu, inspirat de aceleași sentimente de dreptate, patri­otism și conservare națională, credem că, va admite fără modificare soluțiu­­nea dată de Adunarea deputaților, ca una ce întrunește dorințele și aspirațiu­­nele naunei române, salvând tot o dată­­ și principiul cuprins in art. 44 al trac­­­­tatului de Berlin. Din expunerea de motive și din proectul votat in ședința din 6 Oct. pe care le publicăm mai la vale, se vede că disposițiunile constituționale, menite de a înlocui art. 7, se basea­­ză pe următoarele patru principii, sta­bilite in căzutul proect a majorităței comitetului delegaților ,cari a fost cu ardoare apărate mai de toți oratorii oposițiunei. Aceste principii sunt I. Toți israeliții sunt considerați ca străini ; II. Toate formele și condițiunile ce­rute pentru naturalizațiune fac parte integrantă din Constituțiune. III. Proprietatea rurală se erijează un drept politic, respectânduse tot o­­dată convențiunele încheiate de Ro­mânia cu alte puteri precum și drep­turile pănă acum câștigate de străi­nii ce locuesc pe teritorul român. IV. Naturalizarea individuală cu stagiul de 10 ani și cu dispensele pre­văzute la aliniatele a, b și c de sub art. 3 al proectului. Am menținut principiul naturalizațiunei individuale și prin lege specială, mențio­nând tot­odată­ ca o lipsă simțită de toți că este trebuință a se decreta o lege pen­­­tru fixarea domiciliului. Am formulat în alt mod modificarea art. 8 din codul civil, prevăzută în paragra­ful 4 al protestului nostru. Asemenea am menținut restricțiunea re­lativă la dobândirea proprietăței rurale pe care persistăm a o considera ca un drept politic. Cât despre paragraful 3 din proiectul nostru relativ la provincia Dobrogea, am socotit că el se poate suprima fără nici un inconvenient, de­oare­ce Constituțiu­­nea noastră nu se aplică de­cât la Ro­mânia de dincoace de Dunăre. Afară de aceasta, acolo nu există nici inegalitate pentru cauză de religiune, nici inconve­nientele relative la proprietatea rurală a putea preocupa pe legiuitor întru a uza de paliative în această privință. Adăugând­­ pe lângă acestea și asigurările date de guvern că in curând ne va presenta un proiect pentru organizarea acestei pro­vincii, cred că am făcut bine să suprimăm, ca inutil, acest pasagraf 3 din proiectul nostru. Tot prin proiectul ast­fel modificat, con­tinuăm de a menține și a recunoaște tre­buința unei aplicări imediată a principiu­lui înscris in capul acestui proiect. Această aplicare se va putea face și mai cu in­­tesnine îndată ce va dispare actualul art. 7 din Constituțiunea noastră. De aceea, între cazurile de dispensă de stagiu am prevăzut că vor fi naturalizați, cu această dispensă, și intr’un mod colectiv, printr’o singură lege, aceia cari au servit sub dra­pel, și in timpul războiului pentru inde­pendență. Cu modul și in forma aceasta, cred, d-lor deputați, că prin proiectul ast­fel modificat, fără alterațiunea esenței pro­iectului nostru primitiv, și la care a ade­rat și guvernul, v’ați convins pe deplin că nu v’am prezentat de­cât un proiect de naturalizațiune pură, cu sistemul unei aplicațiuni imediate in limitele putințelor impuse de interesele naționale și economice, și că ast­fel vom putea obține sufragiele unei majorități importante, atât de nece­sară in cestiuni de asemenea natură. Raportor, D. Grant, c­i EXPUNERE Pe MOTIVE. Domnilor Deputați. In urma dezbaterilor cari au avut loc în privința proiectului prezentat de noi pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune, crezând de cuviință a procede la oare­care modificațiuni în sensul diferitelor idei care s’au emis, am constatat că nu în fond, ci mai mult în formă a eczistat oare­care divirginte între opiniunile cari­ s’au emis. Fiind clar înțeleși asupra naturii proiectului nostru, că el nu conține de­cât dispozițiuni de naturalizațiune, precum și că aplicarea principiului înscris în ca­pul art. 7, face asemenea prin sistem de naturalizare individuală, am procedat la următoarele modificațiuni, care, după cum veți vedea, nu alteră întru nimic esența sau spiritul proiectului prezentat d-v oaste. Ast­fel dar am menținut principiul din capul art. 7 relativ la egalitatea de drep­turi civile și politice, nefăcând modificare de­cât numai în privința modului de apli­care a acestui principiu. Ast­fel, am specificat, prin acest proiect de constituțiune, toate formele și condi­țiunile prin care se poate obține natura­­lizațiunea, menținându-se stagiul de 10 ani ca tradițional la noi, și conținut deja în art. 16 al codului civil. Am prevăzut asemenea toate dispensele de stagiu, ceea ce era o consecință nece­sară a fixării stagiului de 10 ani ca re­gulă generală. Proiect­ele Lege. pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune Art. unic. In locul art. 7 din Con­stituțiune, care se revizuește, se va pune următorul: Art. 7. Diferența de credințe religioasa și confesiuni, nu constitue in România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita.­­ 1. Străinii fără osebire de religiune supus sau nesupus unei protecțiuni străine, poate dobândi împământenirea cu condi­țiile următoare: a) Y’a adresa guvernului naturalizarea in care va arăta cererea de capitalul ce posedă, profesiunea sau meseria ce e­­xercită și voința de a-și stabili domiciliul in România. b) Va locui, in urma acestei cereri, zece ani in țară și va dovedi, prin fap­tele sale, că este folositor ei. § 2. Pot fi scutiți de stagiu: a) Acei cari vor fi adus in țară indus­trii, invențiuni utile sau talente destinse, sau cari vor fi fundat aoi stabilimente mari de comerciu sau de industrie. b) Acei cari, fiind născuți și crescuți în România din părinți stabiliți in țară, nu sau bucurat nici unii nici alții vre­o­dată de o protecțiune străină. c) Acei cari au servit sub drapel in timpul războiului pentru independență, vor putea fi naturalizați in mod colectiv după propunerea guvernului, printr’o singură lege și fără alte formalități.

Next