Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-09-17 / nr. 107

Anul al 8-lea No. 107. IASSI, Mercuri 17 (29 Sept.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul afionamen­telor IN IASSI, pa 24 IV.— pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe trimestru 7 fr. STREINA­ATE........................................40 fr. INSFAȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE >, i fr. Epistole ne francate nu se primesc. WTn ilt*. 20 bani O a 1 e n d a r u 1 SJepta. m a n. e i . STIL VECHI I ZIUA PATRONUL" ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA ~ STIL NOU zTAT | PATRONUL ZI­L­E­I ___ _____1...g jLs • Soar. _ 1__ Apn £^Sgj»L_ Septem. 1 Septemv^ _ 14 Duminică |f] înălțarea Sf. Cruci S. Valeria 26 Duminică I Ci­­au ~ 2,, 15 Luni M. Nechita, Gerasim T ,­­ „ , ,. . . 0„_„ 27 Luni Waldemar "~“l ? w, 16 Marți M. Eufimia, Militina La 14 Septem. 12 ore 55 minute­sara, 28 Marți Wenzel C. 5-53 5-48 17 Mercuri + M. Sofia, Agap. Agatolia, Teod­­oloae abundentă, pătrarul din urmă. 29 Mercuri Michael­i­ce . .. 18 Joi A. Eumeniu, M. Castor­er 30 Joi Ieronim 5­ 56 5-44 19 Vineri M. Trofim 1 Oct. Vineri Remigiu 5 51 6 20 Sâmbătă M. Eustatie, P. Ipatic, Andrei. 2 Sâmbătă Leodegar ________^ 59__________.ro—< Prețul An­veclarilor PAGINA I. 50 b. Pag. HI. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc amînciuri la D-l. Adam négociant-cömmissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Miisse Seilerstaue No. 2. Wien. Vinceuz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbaoligasse 6 Wien și a ltotteir & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Fu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 hani A NUNCIURI. Avis Important. Ni permitem a invita pe toți acei din On. noștri dd. abonați din județe, care vin să-­și aducă copii la studiu in Iași, să bine-voească, pe lângă alte afaceri, a onora biroul redacției noastre cu prezența d-lor, spre a-și a­­chita abonamentul. Sperăm că On. do. abonați, ținând samă de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invita­­țiunea noastră. Cei­lalți d-ni abonați din județe sunt rugați, a ni tri­­mete costul abonamentului in mandate poștale, bani de har­­tie sau in mărci poștale-ț M­oșia Negrești din ți­nutul Vaslui, proprietatea D-nei Natalia Suțu, născută Mavrocordato. Se vinde de veci, sau se dă în arendă pe timp de 6 ani începători de la Sf. Gheorghi viitor 1881, arăturile de toamnă s’au și început.—Dori­torii se bine-voiască a se adresa în Iași la Prințul Alexandru Ghika, strada Lăpușneanu, sau la Dl. Ni­ivVlin Rafn Io­an­ia Steian Pafi Jumătate din Moșia Holmulu situată lângă gara Podul-Iloaei in întin­dere de două sute fălci, avănd pe ea crâșmă, hambar, coșere și iaz se dă in arendă de la Sf. Dimitre a. c. sau se vin­de de veci. Doritorii se vor adresa la sub­semnata proprietară a zisei Moșii cu do­miciliul in Iași strada Motroc casa Dra­­ghici. (340­12). Ecaterina Vassiliu. EAD k COLOGNE împărțirea premiilor la Exposiția din Sydney 1879—8Q. Premiul Interu a fost acordat la SAV de COLONIE No. 471­ a lui Franz IM­aria­ Farina, Glockengasse Nr. 4711 la Colonia. Premiul al doilea a obținut­ IAU de COLOGNE a Firmei «Fóliáim Maria Farina (6) Julichsplatz Nr. 4 la Colonia. M­a « V Tip­oponimat Pe anii la 1 Ianuari JJR diniu­lul 1882 sau DE VÎNZA­­RE. moșiea mea Băhnișoara din jud. Roman comuna Bahna.— A se încre­­diința localnic de calitățile ei, și a con­tracta cu mine în Iași casa mea în strada Bucșenescu Nr. 111. C. A. Polyz. (350—5). J­A­S­S­Y. Acest oțel, unul din cele mai vechi, mai renumite și de primul rang, reparat și mobilat din nou într-un mod lucios, cu sonerie e­­lectrică, Veranda, unde se poate mânca, precum și o grădină din nou înființată, având o clientelă nobilă și permanentă este a se da în arendă din causa retragerei proprietarului seu. Pentru informațiuni a se adre­sa la propietarul otelului.­­A (322-12) I ^dbbbbbbbD Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avo­cat, oferă serviciele sale onorab. Public.— Orele de consultație de l­. 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stacia Toma-Cos­­ma casa Văsescu No. 7. (353—12), domnișoară, care posedă foarte bine, limbele germană francesă, ita­liană și cunoștința musicei, dispune o oră pe zi, pentru a preda aceste obiecte. A se adresa la fostul pensionat M-me Juan. (355—3 ori) 1. fie UfM chiar­­ df acu etajul de sus a caselor mele, mobilate sau nemobilate, bucătărie, odae de slugi, grajd și șură, situate in stada Asachi. Doritorii se vor adresa la Dl. proprietar Colonel Varnav. (347—6). Habillemente d’hommes CONFECTION EWE 1EEWE1 On vient de recevoir les éto ffés de haute Nouveauté pour la saison W. f» run ettől 1(357 —5) Iași Str. Lăpușneanu. **** * 44* * Alexandru Hulubei Librar din Folticeni. Se insărcinează cu vinderea de ziare. Căr­ți și ori­ce alte publicații. Autorii și Edi­torii sunt rugați a-i trimete ori­ce tipărituri, fiind siguri de cea mai corectă desfacere. (358—3) T­ELEGRAME Ragum 25 Sept. 8 oare 50 m. dimineața. Seri amiralul Seymour a trimis o somațiune autorităților din Dukcim­o: dacă respunsul este nega­tiv escadra combinată va înainta luni în fața acestui port și luni va fi pro­babil ziua decizivă. Ragum 25 Sept. 9 oare 54 m. sara. Albanezii amenință de a face pri­zonieri pe consuli și pe reședinții stre­ini și d’ai opri ca ostatici. Ragum 25 Sept. 11 oare 50 m. sara. Amiralul Seymour a ordonat escadrei să fi gata spre a porni luni la 15 curent. Londra 25 Sept. Se telegrafiază din Constantinopol către „Times:“ „Ultimatul remis ieri Porței de con­tele de Hatzfeld, in numele puteri­lor, a produs la Stambul o adîncă consternațiune. Sultanul tot spera că se vor ivi­piedici la o acțiune comu­nă a puterilor“. Viena 25 Sept. „Corespondența Po­litică“ primește din Cattaro, cu data de astăzi: „Amiralul Seymour s’a re­întors la Gravosa, însoțit de un de­legat militar muntenegrean ; el a a­­vut la Cetinje o audiență la Prințul; s’au schimbat instrucțiuni pentru ac­țiunea combinată a escadrei și a tru­pelor muntenegrene. Generalul Bozo Petrovici a sosit astăzi cu corpul său de armată pe muntele Saturman care domină Antivari. Pesta 25 Sept. Deputatul Micloș a întrebat pe guvern dacă are cunoș­tință că se prepară in țară o agita­țiune antisemitică, și in acest caz ce socotesc că este de făcut. Panama 25 Sept. Noutățile ce so­sesc din Chili spun că la 1 (18) a acestei luni 3’a simțit un cutremur violent de pământ la Valpareto. Se zice ca orașul Illapel a fost distrus și că sunt peste 200 morți. Se mai zice că Chilienii au început la 19 (81) August bombardarea orașului Callao. Ragum 26 sep. Amiralul Seymour însoțit de amiralii­ rusesc austriac și italian, precum și de alți ofițeri de marină au plecat astăzi dimineață spre a merge să facă o recunoaștere în a­­pele Dulcigniei. Comandanții vaselor franceze au remas aice. Ragam 26 Sept. Șefii escadrelor s’au reîntors astă sară la Gravosa. Albanezii fiind grămădiți în preju­­rul Dulciniei, Muntenegrenii au amâ­nat începerea luptei pănă după retra­gerea trupelor regulate turce. Se zice că plecarea escadrei s’a a­­mânat de aseminea in urma nouelor negocieri diplomatice întreprinse de Muntenegro. Scutari 26 Sept. Consulul austriac a chemat pe mai mulți notabili lo­cuitori din Dub­igno și­ i-au îndemnat să cedeze orașul. Notabilii insă eșiră de la această intrevedere mai indă­­răptnici de­cât totdeauna. Riza pașa a vizitat mai multe ta­bere militare. Paris 26 Sept. Horace de Choiseul a acceptat postul de sub­secretar de stat al ministerului de externe. Viena 26 Sept. împăratul s-au in­tors astăzi dimineață in Viena. Regele și regina Greciei au sosit aici astăzi pe la amează și au fost primiți la gară de către împăratul și personalul legațiunei helenice. După preschimbarea salutărilor celor mai cordiale, imparatul însoți pe regele și pe regina Greciei la palatul imperial. Astă sară va avea loc la Schönbrun un prânz de gală in onoarea înalților oaspeți. FOILETON Fonson du Terrail. 28 Nopțile casei aurite. (Urmare). — Pardon, d-le, vő voi spune cum stau lucrurile, în două cuvinte. — Dar. — Ascultă... d-ta nu te numești Raymod. — Aida-de. — Nu ești fiul Ducelui C... Aceasta o știi prea bine, ai voit să ucizi astăzi dimineață, pe acel ce are drept de a purta acest titlu. Micul baron deveni palid. — Te numești August Bridon, ești fiul unui ren din strada Montmorency. — D-le me insulți. — Sti! vorbește mai încet. Acum un minut îmi vei înapoia acel portofoliu, sau voi trimete a chema poliția spre a te aresta. Micul baron vroi a se smulge din mânele lui Raul, însă acesta avea o mână de fer. — Iute, adăogă el, portofoliul și eși. Și Raul îl apucă de gât. Micul baron înțelese, că dacă nu vrește a se cul­ca la închisoare, trebuia să înapoeze portofoliul. Deci ne­având ce face, îl scoase din buzunar și il dete lui Raul. Atunci d-nul de Sam­ieres îi zise: — Ia brațul meu, să reintrăm in salon, și peste puțin retrage-te fără zgomot. Peste câte­va momente, baronul se apropie de Blancha și’i zise: — Acel pe care’l iubești, nu va veni in astă sară. — D-zeul meu, murmură ea pălind. — Dar nu te speria, el a câștigat in urma u­­nui mic accident ce i s’a întâmplat astăzi diminea­ță, un titlu de duce și patru milioane. Acum tăcere, îți voi explica aceasta mai tărziu. XXIX.—Arestarea. Maiorul Samuel, ofițer prusian în disponibilitate, după cum arătau cărțile sale de vizită, se preum­bla in sus și in jos pe la 10 ore sara, înaintea u­­șei unicei crâșme din Bondy. Noaptea era întunecoasă și tăcută. O căruță de poștă aștepta înaintea ușei, și poștalionul era gata a înhuma caii la cel întăi ordin.­­ Cele trei milioane, ne fac să așteptăm mult timp, murmură maiorul cu impaciență, scuturându’și cenușa țigărei. Dar chiar in acest moment, un galop îndepărtat, se auzi resunând pe drumul ce strebătea pădurea. — Iată’l! zise majorul. Și el intră repede în crâșmă, unde o teneră fe­­mee se încălzea lângă foc, învălită intr’o manta de voiagiu. — Vino­ copilul meu, îi zise maiorul. Și luând-o de mână se urcă cu densa in căruța de poștă, strigând postilionului: — Iute, caii. In timp ce postilionul îi înhăma, galopul înde­părtat se apropia din ce în ce mai mult, și în cu­rând un cavaler se opri înaintea oblonului trăsurei, și adresându-se junei femei înspăimântate îi zise: — Nu te numești Augustina ? — Da, d-le, respinse ea înmărmurită. — Și omul de lângă d-ta, nu e maiorul Sa­muel. — Ce ai cu mine? întrebă el cu brusebetă. — D-le, respinse cavalerul, sunt rude de pace, și sunt insărcinat cu un mandat de arestare, in con­tra unuia Walter, vechiu tâlhar al Austriei, și cu care ai o perfectă asemănare. — Sunt perdut­ murmură sceleratul major. Conclusi­une. Peste o lună, după evenimentele narate, un nu­­măr însemnat de ech­ipagiuri, erau strînse în ogra­da bisericei sfîntului Tomas d’Aquin. Se celebrau două călătorii în altarul aristocratic. Prima era a D-lui baron Raul de Sau­ieres, cu germana văduvă, fără avere. D-na Bertaut, a cărea barbat dintăi, murise într-un mod glorios, sub ma­rii Sevastopolei. A doua căsătorie, era a D-șoarei Blancha de Gue­­rigny, care se mărita cu vărul său, ducele de C.„, căruia un decn­rs imperial îi acordase dreptul de a purta numele și titlurile părintelui sau. Când cortegiul părăsea biserica, cine­va ar fi pu­tut vedea în dosul junilor soți, o femeie încă fru­moasă, dar oarbă și care plângea. Era Jeana, pe care bunul și mărinimosul Olivier de Kermari­uc, o conducea respectuos de mână. FINE.

Next