Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-10-10 / nr. 117

Anul al 8-lea No. 117. IASSI, Vineri 10 (22 Octomv.) 1880. finm­e Dominica, Mercurea si Vinerea. Prețul aîioissu­sieiîtelep PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 <-b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D,ț Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotteir & C-o Reiraergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JWr» 24$ hani WTn J¥»\ 24$ hani Ca,le:nd.ar-ul 3eptam.an.ei STIL VECH' 7 TüT .P­ATR­ON­UL ST­Il TIMPUL DIN SEPT­A­MANA ” STIL NOU ______1­­­U­A____ PATRONUL ZILEI .........1 Raa. Soar.......J Apusul Soar. Dat om !'—^ ' 1' ‘ — * ' * ” Actoinv. 6 ' Duminică M. Hantin 17 Duminică Hedwig 6­2? 5­, 8 7 Marti M?’Sârghie Valm­cesar La 6 Oct. 6 ore 21 m. din. vânt 19 Marti­n Ferdinand 6-24 5—5 8 Meronri C. Pelagia S. Tasia și ploaie. Lumină plină.1 20 Marcuri Wendelin a or­ei 9 Joi Ap. Iacov Alfeu 21 Joi Ursula „ ^0 Vineri M. Enlampie Enlampia P. Vasian­­ 22 Vineri Cordula 6—29 5—"* 11 Sâmbătă Ap. Filip M. Zanaida Filonila 23 Sămbătă Severin____________ 6—30 _____ IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe sem­est­ru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe­ Trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................^ tr.— INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE ,, 1 i­. Epistole ne­francate nu se primesc. Prețul Aruniciurilor 69IY maim iși kou ■ bb­o îi i uim< •rum < hi Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avo­cat, oferă serviciele sale Onorab. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4_g p. m. A se adresa Stada Toma­ Cos­­ma casa Văsescu No. 7. (353—12), hm.a IL limn Aii de la sf. Dimitrie, JJ. la CUHW chiar și de acuma etajul de sus a caselor mele, mobilate sau nemobilate, bucătărie, odae de slugi, grajd și șură, situate in stada Asachi. Doritorii se vor adresa la Dl. proprietar Colonel Varnav. (347—6). Fi Hnții Darabani sunt de dat in arendă 1200 fălci pă­mânt de arat, suhat și cosire in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 LA MAGAZIA­­ M* JErmueov Jp V °' au sosit Icre mai proaspete Botos de morm­­ânt proaspăt. (397—2) TELEGRAME Roma 18 oct. Regele și regina Sa­­xoniei au sosit la Monza, unde a fost primiți cu toate onorurile regale de gele și regina Italiei. Berlin 18 oct. Banca imperiului a scăzut scontul la 4 jum. Lombarde­­le, 6 jum. Pesta, 18 oct. împăratul va primi linia viitoare, 25 oct. pe membrii de­­legațiunei austriace și a celei ungare. Cettinia 19 oct. încă de la 17 c. Bedry-bey și delegații Muntenegrului au început negocieri asupra proiectu­lui de convențiune prezentat de cel dintâi. In urma respingerei de către Muntenegruni a doua punte din pro­iect, Bedry-bey a rupt negocierile de­clarând că trebue sa ceară noule in­strucțiuni la Constantinopole. Londra 19 oct. „Times“ zice: Cum remiterea Dub­ignei se va termina sarcina imediată a Europei. An­glia a lucrat pănă acum in înțelegere cu ce­lelalte puteri, dar dacă nu se va men­­ținea înțelegerea ea nu va merge mai departe. Paris 19 oct. Felix Pyat, directo­rul ziarului „Comune“, a fost con­sem­­nat la 2 ani de închisoare pentru a­­pologia unui fapt calificat ca crimă de lege. Felix Pyat glorificase in zia­rul seu pe regicidul Berezowschi, con­­damnat la munci publice pentru în­cercarea de asasinat făcută la Paris in 1867 asupra persoanei împăratului Rusiei. Berlin 29 oct. Principele de Ho­henlohe merge mai bine. Peste 19 oct. Delegațiunea austri­acă a ales de prezident pe contele Co­­ronini. Acesta intr’un discurs de de­schidere a exprimat satisfacțiunea sa pentru activitatea desfășurată la mi­nistrul de externe in interesul păcei, pe care populațiunea o dorește și pe care monarh­ia are misiunea a o men­­țm­e. M. Czartochsky a fost ales vicepre­ședinte. Guvernul a depus proiectele de le­gi comune monarehiei. Delegațiunea ungară a ales prezi­dent pe Ludovic Tisza, și vice-presi­dent pe cardinalul Haynald. Prezidentul acestei­ delegațiuni in discursul său a accentuat asupra nece­­sității de a menținea toate puterile militare ale monarh­iei pe cât o va permite situațiunea financiară. Constantinopole 19 oct. Muntenegrul a cerut puterilor să numească fie­care câte un ofițer spre a asista la nego­cierile cari vor precede convențiunea ce se va încheia cu Riza-pașa în pri­vința remiterei Duk­ignei. Rusia a și dat la aceasta consimțimentul său. Celelalte puteri n’au respuns incă, Assym-pașa, ministrul de externe s’a plâns ambasadorilor pentru recen­tele arestări ale mai multor musul­mani din Podgorița, arestări cari sunt de natură a altera disposițiunele fa­vorabile in cari se găsesc acum al­­banesi. Ahmed­ Rassim-pașa a plecat la in­sula Samos in calitate de comisar ex­traordinar al Porței, în urma agitărei ce domnește in acea insulă. Bacsid­ 19 oct. Riza-pașa a întru­nit pe capii ligei albaneze și le-a de­monstrat necesitatea absolută de a ce­da pacific Dub­iguo spre a răspunde la voința Sultanului și a marilor pu­teri și spre a înlătura nenumărate ne­norociri pentru Turcia. Capii ligei au reservat răspunsul lor pănă ce vor consulta țara. 15u de membri ai li­gei au și declarat că refuză consimți­mentul lor. Cu toate aceste Riza-pașa asigură că remiterea Dulcignei se va opera in pace. Cettinia 20 oct. Principele Nikita a numit pe Simeon Popovici comandant militar al Dulcignei. Popovici va o­­cupa Dulcigna cu 1,400 soldați. Intre cele șapte articole ale profe­­tului de nouocuțiune, Poarta cere men­­ținerea statului-quo, la răsăritul lacului Scutari și obligațiunea pentru basti­mentele muntenegrene de a inarbora pavilionul turcesc in portul Dub­ignei. Muntenegernii refuză aceste doue con­­dițiuni din urmă și primesc pe cele­lalte cinci. E lea va avea loc azi Luni, când de­ bună­­seamă se va lua o hotărâre în privința ambelor puncte. Aflăm că clasa I a școlii secundare de fete, a cărei programă s’a votat in anul acesta, de consiliul general de instrucțiu­ne, se va deschide, la 1 Nov., in Bucu­rești, Iași și Craiova, prin localuri deose­bite d’ale scólelor centrale. S’ar fi oferit profesori spre a face lec­­țiuni gratuite. (R. L.) CRONICA INTERNA Monitorul publică următoarele: M. S. R. Domnul a primit o scrisoare din partea d-lui președinte al Republicei Francese, prin care exprimă mulțumirea sa, pentru însemnele decorațiunei Steaua României, care­­ i le-a trimis Prea înăl­ț­țatul nostru Domn. D. Ducros-Aubert, trimis estra­ordinar și ministru plenipotențiar al Republicei Francese a avut onoare­a remite Măriei Sale Regale această scrisoare. — M. S. R. Domnul, a primit Dumi­nică, 5 ale curentei, la oarele 12 din zi, la palatul de la Cotroceni, pe D. Kyriak Zancow, numit agent diplomatic al Bul­gariei pe lângă guvernul Măriei Sale Re­gale. D. K. Zancow, care a fost presen­­tat de către d. ministru al afacerilor străine, a avut onoare a înmâna, cu a­­ceastă ocasiune, Prea înălțatului nostru Domn o scrisoare din partea A. S. Prin­cipelui Alexandru. — D. M. G. Bădulescu, licențiat in drept de la facultatea din Geneva, fost președinte al tribunalului județul Argeș, este numit definitiv in postul de advocat al Statului din județele Argeș Muscel, în locul d-lui Rădulescu. M. Sa R. Domnitorul a inspectat tabăra de la Țigănești; mercuri va merge la Rusciuc să facă o vizită I. Sale Prințului Alexandru; intorcându-se, va pleca în Moldova să inspecteze și taberele de la Roman și Iași. Timp. „Correspondance roumaine” spune că în dimineața zilei de Sâmbătă, 4 cuvinte, s’a ținut la palatul de la Cotroceni un consiliu de miniștri sub președința Dom­nitorului. Mai întăi s’a discutat cestiunea călătoriei M. S. R. Domnitorului la Rus­­ciuk, spre a se întâlni cu principele Bul­gariei la întoarcerea’i de la Belgrad. Ast­fel s’a decis ca suveranul să întreprindă această călătorie, a cărei dată probabilă ar fi ziua de 10 (22) Octombre. După a­­ceia, s’a tractat cestiunea Dunărei și con­­vocărei anticipate a camenilor. Insă asupra acestor două din urmă puncte, nu s’a luat încă nici o hotărâre. Un al doilea consi­liu s’a ținut ieri Duminică și un al trei­Timpul ne spune că : D. Calimachi Ca­­targiu, ministrul plenipotențiar român pe lângă guvernul britanic, care a trecut a­­cum câte­va zile prin capitală, se află as­tăzi dincoace de Milcov. D-sa se va în­toarce peste puțin la Londra. La pleca­re va trece iar prin București. Peste câte­va zile se va deschide espo­­sițiunea societății «Concordia Română". Ea promite visitatorilor o frumosă petre­cere. Pănă acum a sosit un număr așa de mare de obiecte, in cât nu mai e loc un­de să le espunâ. Tablourile abundă. Ar fi necesitate de închirierea și altor case. Din nenorocire nu mai e timp. (R. L.) Luni 6 Oct. curent, M. S. R. Domnul însoțit de d. ministru de resbel, de d. ge­neral comandantul divisiei II militară te­ritorială, de d. inspector general al ser­viciului sanitar al armatei și de adjutan­tul de serviciu, a pornit cu trenul spe­cial, la 9 jum. ore dim., la Crivina. Ac­. M. S. R. a fost intimpinat de d. general Radovici, comandantul trupelor din tabă­ra Țigănești, și de statul-major al trupe­lor, de d. prefect al județului Prahova, de d. primar al orașului Ploești și de un numeros public, însoțit de persoanele de mai sus, M. S. R a mers in trăsură de la gara Crivina in tabără, unde a fost in­timpinat de cuartierul general și de toți d-nii șefi de corpuri, și a luat aci deju­nul. La finele mesei, Prea inaltul nostru Domn a ridicat un toast, exprimând viua plăcere ce resimte de a se regăsi, după două luni de absență, in mijlocul bravi­lor și iubiților Sei ostași. D. ministru de resbel a mulțămit in numele armatei: a­ FOILETON 10 Philibert Ăudebrand. Ochii Negri ȘI OCHII ALBAȘTRI. (Urmare). După ce s’a întors spre conducătorea sa, el îi a­­rătă cu degetul o ușă care dădea într’o sală vecină. Duceți pe­ acestă femee,­­lasă el cu o liniște care ascundea răv­ierberea unei mâini surde, duce­ți-o, gé­­lie, dacă vreți să evitați răsbunările teri­bile pe cari le permite legea. Pâzitarea bolnavului asculți­. Clémence, simțindu-să ridicată, pronunță câte­va vorbe fără șir. — Ah! D-l eule ! ah ! D-­leule! el aici! îndată ce dispărură cele două femei, Paul Brio­lat, apropiindu-se de rânit, își încrucișă de-o­dată brațele pe pept și­­ lisă : — Și acum între noi doi, domnule ! Tenorul încercă încă o dată a se ridica pe per­na sa. — Domnule, îi­­ lisă medicul, știți probabil cine sunt, dar pe d-vostră, nu vă cunosc. Cum vă nu­miți ? — Lucien Dorcy, respinsă tenorul artist. — Acest nume a făcut deja ore­care zgomot în arte, reluă Paul Briolat, dar puțin importă­­­eri, la începutul acestei insurecțiuni sacrilege, ați fost rânit, nu’i așa ? Trăgând asupra gardei naționale v’ați făcut ucenicia de cetățan ? La acestă bruscă întrebare, suferindul încercă a se ridica — Domnule, reluă medicul, respundeți’mi, căci am dreptul a se întreba, fiind­că m’ați chemat. Nu’i așa că ieri, la una din primele baricarde, ați pri­mit acesta rană ? — E adevarat, respinsă tenorul pictor cu tonul unui om care merge cu hotărâre dinaintea a ori­ce blam, m’am bătut ieri, am greșit, fără îndoială, fi­ind c’am făcut’o contra fraților mei, dar nu vreu s’o neg. — Și, adăogă Paul Briolat c’un scris plin de a­­mărăciune, pe mine­ a venit să mă caute de prefe­­rență pentru a ve­da ajutorurile artei! — Aici, tenorul bolnav tăcu. — Iată tinereța de astă­zi, reluă medicul. D-vos­tră mĕ desonorați, domnule, și, în acelaș timp, îmi cereți să vă scap viața! Lucien Darcy era spăimântat. Totuși, el făcea si­­linți vizibile pentru a lua cuvântul. In sfârșit, el prinsă destulă energie pentru a face să se audă o replică. — Domnule, în numele lui D-­leu care ne aude, în numele visurelor cari­ mi-au pus armele’n mână, în numele a ce aveți mai scump în lume, în nu­mele fericirei d-vóstre, nu veți da crezare aparen­țelor inșălătore. — Văci că urmați a ve rîde, domnule !­­lisă doc­torul. — Nimic mai fals, dar vreți să ascultați strigă­tul adevărului care vorbește prin gura mea. O jur deci și vă ofer chiar s’o probez că fem­ea d-vóstre este inocentă de cea ce­ o acuzați d-vostră cu atâ­ta amărăciune. Paul Briolat învălui pe tenorul bolnav cu privi­­rele sale pline de o lumină fulgerătore. Obicinuit a întreba în fie­care zi­ tote mișcările figurei umane, el știa să citescă pe fața unui om întocmai cum ci­tește un altul într’o carte. Si părea că vede atunci că ochii artistului, luminați de­ o mândră și reală a­­sigurare, nu evitau ochii săi. El era sigur că flacăra minciunei nu tremura de loc pe­ acesta frunte tână­ră, nici scrisul prefăcătoriei pe­ aceste buze încă fru­­mose de naivitate. Pe lângă acestea, erau vibratore de un ast­fel de accent de convicțiune, în­cât spi­ritul medicului nu se clătină nici un moment. Dar, pentru un om care iubește și care crede că sanc­tuarul amorului seu a fost ultragiat, presupunerea are­ o putere pe care nimic n’o pute egala. După o scurtă tăcere, Paul Briolat se pusă a respinge cea ce-i spusesă Lucien Darcy, tânărul pictor. — Domnule, mi-ați spus că acesta femee pe ca­­re­ am pus s’o ridice de-aici nu s’a mânjit de nici o pată ? — Nu m’am mărginit s’o spun: am jurat’o. — Ei bine! trebue să vă respund printr’un sin­gur cuvânt, domnule ? D-vóstra mințiți! Tânărul bolnav se lăsă să cadă din nou pe pe­rna sa. — Da, reluă Paul Briolat aprin­sindu-să, da, așa de tânăr, d-vostră intrați în acest aricios obiceiu a lașităței și a viciului. Nu știți a respunde la o a­­cuzațiune prea dreptă de­cât cu ajutorul cuvintelor în aer. Pictorul își frângea mânele de mânie și desperare. — Spuneți’mi, urmă cela-l­alt, spuneți’mi, tinere, ce idee v’ați făcut de caracterul meu pentru a pre-­­supune c’o minciună așa de prostă ar putea să mă ’nșele ? Ține, pare că n’aveți aerul a înțelege care este situațiunea d-vóstre in privința mea. Lucien Dorcy îl invită printr’un semn a’i vorbi liber, neascun­sindu’î nimic. — Ieri­oara, pare că n’o știți, reluă medicul. Constituanta a declarat Parisul in stare de asediu. Ori­ce insurgent, dovedit că a făcut baricarde și că a tras asupra puterilor Republicei, pate fi arestat îndată. O dată trimes în forturi, judecata sa va fi în curând gata. Știți ce’i pasiunea în politică. Da­că acei cari au perdut un părinte sau un frate in acestă luptă v’ar vedea sau v’ar întâlni, ei ar crede că nu’i de­cât forte just a vă ucide pe loc. Cât despre magistrații țetei, dacă vă vor ținea, fără’n­­doială ei nu vor invoca beneficiul unei asemenea barbarii, dar se vor servi contra d-vestre cu legi excepționale. — Sunteți unul din acești magistrați? întrebă pictorul. — Nu, fără îndoială; dar declararea Parisului pus in stare de asediu, sprijinindu-să pe preceden­tele din iuniu 1832, îmi dă, mie medic, dreptul te­ribil, convin despre asta, de a vă semnala răzbu­­nărei legilor. Gândiți-vă în urmă la cea ce s’a pe­trecut între noi, considerați că’mi-ați sfărâmat ini­ma și că m’ați făcut punctul de ochire a celui mai sângeros ultragiu. N’ași putea, pentru a potoli scan­dalul unui fapt care mă lovește, să caut a mă răz­buna într’un joc de politică ? — O puteți, domnule. Chiar acuma, m’ați făcut s’o înțeleg­ viața mea’i în mânele d-vóstre. Cunoș­­teți secretul ranei mele, știți, și nici mă gândesc a nega, tot cea ce-i condemnabil în greșala mea. Fa­­ceți, n’am a mă revoltă contra hotărârei d-vóstre in acesta privință.

Next