Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-10-10 / nr. 114
Pag. 2. ANUL al X-lea No. 114 CURIERUL TH. BALASSAN. gipet. In acestă ordine de idei Porta invită la o înțelegere între Englitera și Turcia, legate amândouă prin o ambiție nealterabila. Nota ia act cu satisfacțiune despre asigurările date de Englitera în privința evacuarei complecte a Egiptului. Liniștea restabilinduse în Egipt, Porta sperază că evacuarea nu va întârzia. Chestiunea acesta va putea face de asemene obiectul aceleiași înțelegeri. Constantinopoli, 19 oct. Ahmet Yetik pașa vechiu prim ministru, este destituit din funcțiunile sale de guvernator al Brusiei, pentru neascultare la ordinile forței. El este dat in judecata consiliului de Stat. Londra, 19 oct. țliarul „ Times “ dice că chestiunea controlului anglofrancez este lasată la al doilea plan in negocierile cari urmeză actualmente între cabinetele din Londra și Paris. Francia și Engliteza caută a se înțelege asupră reorganisărei generale a financelor egiptene. Berlin, 19 oct. In alegerile de înteiul grad pentru reînoirea Dietei prusiane, alegătorii capitalei aleseră în majoritate progresiști secessioniști și naționali liberali, iar conservatori și antiprogresiști forte puțini la numar. Cairo, SO oct. Guvernul egiptean, după ce a făcut o mulțime de dificultăți, a admis în fine că Araby pate să fie aparat de avocați englesi, dar procesul s’a amânat pănă după sărbătorile Bairamului. Londra, 20 oct. țiarul »Daily News“ crede că dacă ministerul Șerif- Riaz pașa își va da demisiunea, atunci Nubar-pașa ar avea să fie numit president viitorului consiliu de miniștri. Berlin, 20 oct. In alegerile de primul grad care avură loc ieri în Prusia, cea mai mare parte dintre orașele cele mari au ales progresiști și seccessioniști. Primin ni 1 * Ciudin se va numi prefect la Sucéva, în locul vacant. M. S. Regele Serbiei va sta la Maia pănă durnică. Luni se va întorce in capitală și marți plecă la Belgrad. O școlă românescă se va înființa, se zice, în curând la Sofia, capitala Bulgariei, pentru care s’a și obținut autorizarea guvernului bulgar. Mercuri sara la cosul 9 s’a ținut un consiliu de miniștri sub președința d-lui prim-ministru. Pentru proprietarii de vii și fabricanții de băuturi spirtase,—Consiliul de miniștri a luat următorea decisiune . Fabricanții de băuturi spirtase și proprietarii de livezi, de vii și de pruni sunt scutiți de taxele de licență cu ridicata, nu numai când vând produsele lor în localitatea unde este stabilită fabrica, dar și în alte localități, vise pentru acest din urmă cas, numai când băuturile se află în curs de transport. Cei ce vor deschide stabilimente pentru vânzarea cu ridicata, și tote in distanțe mai mari de un kilometru, sunt considerați ca comercianți și se vor supune taxelor de licențe prevăzute de legea specială. Mai multe țbare au anunțat că intre doi. Floru și G. Ghica și comisiunea europeană dunărană s’a încheiat o convențiune prin care acestă din urmă se obligă a construi o linie telegrafică intre Sulina și Tulcea. Știrea nu este tocmai exactă că ieeă ce am aflat. De mult timp este vorba de a se construi pe malul drept la Dunărei o linie telegrafică cu stâlpi de fier de cătră comisiunea europană, care liniă va fi exclusiv in profitul Statului și de care va putea usa și numita comisiune. pilele trecute do. Floru și G. Ghica au stabilit basele unei convențiuni în acestă privință, ea însă n’a fost definitiv stabilită. Se vor înființa două secțiuni telegrafice la Gorbova și Ceatalul Sf. George, unde se simte trebuință pentru ca să se jpotă da științe despre adîncimea apei în acea parte și a se evita astfel nenorociri cari forte des se întâmplă acolo. (Tel. g) Măsurile ce credeți a se lua pentru prosperarea agriculturei și viniculturei; h) Măsurile ce credeți a se lua pentru răspândirea instrucțiunei primare și a celei profesionale, și i) Măsurile ce credeți de trebuință pentru a avea o administrație onestă, activă și capabilă.” Misiunea militară franceză. „Resboiul” află că ofițerii acestei misiuni au visitat în capitală, înainte de reintorcere, cazărmile, stabilimentele militare, birourile diviziei și comanda pieței. Consiliul general al județului Ilfov este chemat să se pronunțe asupra desființărei vătăjeilor însărcinați cu serviciul poștei rurale și trecerea acestui serviciu pe suma direcțiunei generale a poștelor și telegrafelor. Pentru acesta, suma anuală de 24.000 lei afectată la întreținerea acestor vătăjei, se va da direcțiunei telegrafo-poștale, care va lua în sarcina sa distribuirea corespondenței prin comune, organisând acest serviciu într’un mod regulat și sistematic. Ideia nu e de loc rea, și credem c’ar trebui adoptattă de tote județele din România, ca să scăpăm o dată de halul în care se află acuma serviciul poștei rural. Aflăm cu deplină satisfacere că d. c. Ionel Pilat a reușit în misiunea pentru care plecase în Francia. A reușit a se revoca decisiunea guvernului francez, prin care tinerilor noștri militari le era închise ușile șcrlelor militare speciale din Francia, ca și celorlalți străini. De câteva oie a sosit în Capitală d. general belgian Brialmont, una din ilustrațiunile militare ale timpului nostru. D. general Brialmont a plecat astăzi la Sinaia, spre a se presinta MM. N. D. Brătianu a plecat anii dimineță la Sinaia. D. Colonel Baroți, fostul comandant a diviziei mixte la marele manevre, din Galați, s’a înaintat la gradul de general. D. Lt.-Colonel Iarca comandantul Reg. 27 de dorobanți din Bacău și fost comandant f al "Rninnloi o T rliri fjigjaipi inivi^ CRONICA INTERNA MUM. II. Regele și Regina au sosit joi diminață la orele 9 la gara Sinaia. Majestățile lor au fost întâmpinate aici de d. P. Mavroseny, noul ministru al României pe lângă M. S. Sultanul. Trenul regal care a plecat din Berind joi iară la orele 11, a ajuns mercuri dim. la 7 in Ploești, de unde un tren special a adus in capitală pe ofițerii cari compun misiunile străine, precum și alte persone cari au asistat la manevre. D-nii miniștri, G. Chițu, D. Sturdza și Gr. Lecca, au sosit cu același tren. «Națiunea* află din izvor sigur că d. represintanții ior in Adunarea deputaților, d. Tr. Boiu și V. Vidrașcu, a le da sama de modul cum ’și-au îndeplinit mandatul și a arăta părerile ce au asupra următorelor puncte: a) Legea pentru monopolul cârciumelor, propusă de d. C. A. Rosetti; b) Legea pentru plata datoriilor sătenilor, propusă de d. C. A. Rosetti; c) Legea contra cumulului funcțiunilor, propusă de d. Al. Lahovari; d) Legea pentru electivitatea magistraților, propusă de d. C. A. Rosetti; e) propunerea d-lui C. A. Rosetti pentru modificarea legei electorale, care cere și revizuirea Constituțiunei; f) Măsurile ce credeți a se lua pentru prosperarea comerciului și industriei române ; IAȘI Duminică 10"(22 octomvrie) 1882. Cricovu, districtul Prahova, în locul d-lui Ion Mihuleț, demisionat. D. Iorgu I. Scărlătescu, actual copist la judecătoria ocolului Olt, ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, în locul d-lui Al Constantinescu, înaintat. D-nii Nicolae Hagi Stoica fiu și A. Zahariade se confirmă membri comerciali, și Dimitrie Tănăsescu supleant comercial pe lângă tribunalul Ilfov, secția comercială. D-nii Dimitrie B. Mihail și Florea Stăncescu se confirmă membri comerciali, și Costache Marinovici supleant comercial pe lângă tribunalul Dolj, secția comercială. D. G. C. Anastasiu, licențiat in drept jude la ocolul Fălticeni, în locul vacant. D. N. Cioranu, care a ocupat mai multe funcțiuni publice, cap al portăreilor curței de apel din București în locul d-lui G. Stroescu. D. Vasile Grecoanu, actual portărel la curtea de apel de apel din Iași, cap de portărel la aceeași curte. D. Panait Botescu, actual copist la parchetul curtei din Iași, portărel la aceeași curte, în locul d-lui V. Greceanu, înaintat. D. Al. Constantinescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Teleorman, ajutor la ocolul CRONICA ESTERNA Turcia. D. Nedifof, representantul guvernului rusesc, a invitat pe Porta să începă plata indemnităței de răsboiu datorită Rusiei, de la 1 ianuar 1883. Porta a replicat în acestă privință că predecesorul d-lui Nedilof consimți să atașa Porței prima plată anuală, și că, mai mult încă, anul financiar turcesc nu începe decât la 12 mart. — Marchizul de Noailles, ambasadorul Franciei la Constantinopoli, a adresat Porței o notă relativa la Algerienii residând în Syria. Austro-Ungaria. „Tagblatt” din Viena anunță că, după noua organisațiune a armatei, se formază trei armate teritoriale și trei mari comandamente având reședința lor la Viena, la Pesta și la Praga. Generalii designați pentru a lua aceste comandamente ar fi : feldzeugmestrul baron Kuhn pentru Viena; feldzeugmestrul baron Filipovici pentru Praga și generalul de cavalerie baron Edelsheim- Gyulai pentru Pesta. — «Politik“ din Praga spune că cinci membri germani din consiliul municipal al acestui oraș au remis burgmaistrului dr. Czerny o declarațiune identică prin care își dau dimisiunile din consiliul municipal. Se pare că acestă demarșă a avut loc din causa discursului de instalațiune a noului burgmaistru, discurs în care s-a zis că orașul Praga era un oraș slav. Italia „Diritto” publică in fruntea colonelor sale o corespondență din Paris care constată că declarațiunile relative la o apropiată înțelegere între Italia și Francia sunt primite, la Paris, cu o satisfacțiune însemnată, și că tonul presei franceze în privința Italiei e forte curtenitor. — Ziarul «Capitale» anunță ca se va închina o convențiune între Francia și Italia în privința unui modus vivendi în Tunisia, înainte de a proceda la numirea ambasadorilor. — D. Minghetti a pronunțat duminică 's la Cologna-Veneta, înaintea un auditor. a declarat că opiniunea pe formarea în sinul Camerei, a unei majorități omogene capabilă a susținea un guvern serios, just și puternic. El găsește just să se mărite o proporțiune echitabilă între forțele militare și finanțele națiunei, dar recomandă mai cu samă să se întrebuințeze bine creditele afectate înarmătei. Oratorul ar fi dorit să vadă fâlfâind drapelul italian lângă drapelul englez în Egipet, dar va aștepta documentele anunțate de d. Depretis pentru a se pronunța. înțelegerea cordială cu tote puterile nu exclude de loc intimitatea cu unule din ele, dar d. Minghetti ar voi ca acastă intimitate să producă efecte reale și utile. El dorește ca Italia prin prudența și înțelepciunea conduitei sale să fie posițiunea și respectul ce i se datoresc. El va sprijini cu realitate tate reformele interne promise de d. Depretis, dar declară că trebue să lupte, fără încetare, elementele nemorală și antisociale. — Generalul Ferrero, ministrul de răsboi, a dat ordine relative la formarea unui al patrulea batalion în cele diiăi treizeci și șaisă regimente de infanterie. In timpul chemării sub drapele a celor două clase viitore, când batalionele vor fi în complect, se va începe a se forma cele două corpuri nouă de armată, cari totuși nu vor putea să fie organizate decât la jumătatea anului 1884. Anglia. Conferința din Dublin e astăzi subiectul atențiunei publice în Englitera. Problema pe care șefii irlandezi vor să o deslege e de a găsi un mijloc pentru a conserva popularitatea și direcțiunea politică a meselor, acum când fermierii zic că sunt satisfăcuți de Landact, și când agitațiunea agrară a luat un sfărșit. Grupa violenților murmură contra felului de armistițiu închiet între d. Gladstone și d. Parnell. Irlandezii-Americani refuză să procure fonduri, fiindcă se abandonază mijlocele revoluționare. In fine pentru a face să aibă puțină răbdare acești nemulțumiți, dintre cari însuși d. David pare că face parte, parnelliștii supun conferenței un proiect de o nouă agitațiune politică și socială. O nouă ligă zisă națională, ar fi însărcinată să urmărască executarea sa prin mijloce constituționale. Primul articol al proiectului reclamă restabilirea seii guvernământului cu un Parlament irlandez, aducând suprimarea vice-regalităței. Pe urmă vin alte patru reforme a căror tendințe d. Gladstone nu le-a condemnat: sporirea numărului alegătorilor politici și municipali; întinderea land actului, pentru a face să profite muncitorii agricoli și a constitui astfel un sistem de țărani proprietari; crearea de comitete provinciale cari ar interveni în administrațiunea locală și în organisarea poliției, a asistenței publice, a instrucțiunei publice, a închisorilor și a lucrărilor publice , și în fine desvoltarea industriei naționale. E curios a se ști dacă acest program, tintind a stabili prin mijloce legale o Republică Irlandeză, va fi de ajuns pentru ja aduna pe intransigenți împrejurul d-lui Parnell și a’i obținea un vot de încredere. — „Times e în venă de curtenire și de optimism. El se declară satisfăcut de protestațiunile d-lui de Lesseps, Englitera dorind înainte de tate să puta să I trateze pe președintele și fundatorul Companiei de Suez ca tot respectul datorit eminentelor sale servicii. „Times” crede a ști că negocierile între Francia și Englitera sunt pe o cale bună. Englitera, deși a câștigat prin intervențiunea sa drepturi particulare, dorește cu ardere, în tot ceea ce nu atinge drepturile sale, să dea satisfacțiune susceptibilităților și justelor interese ale Franciei. Crimile în Irlanda, deși pe o scară mai puțin întinsă, se continuă. Duminică diminuță s’a tras o lovitură de foc asupra sentinelei așăzată înaintea unei căzărmi din Dublin. Sentinela a fost rânită de marte. Egipet. Scrisori din Alexandria spun unul dintre acești omeni, — se ignonul, — Zice țăranului : — Am trebuință de tine, — dacă nu me asculți, vei muri, — dacă me, trădezi, iarăși vei muri, nu a iertat și aprope adevărat a se presupune că pentru o crimă gentilomul are trebuință de medic ?... E vorba în adevăr despre o crimă între noi, monse ignore ? — Răspunsul d-tale va dicta pe al meu. — Dacă-mi cer concursul meu pentru vr’o faptă infamă, dacă trebue să ascult sau să mor, ucideți-mă îndată. •— nu voi asculta ...„ Masca negră ridică din umeri. —Ei!—strigă el, — ești nebun ! — am trebuință de d-ta pentru a îndeplini o faptă bună iar nu o crimă... — Sunt două ființi omenești de scapat... — o femeie care se frânge în durerile nașterei, și copilul care se va naște din ea... Pierre Prost nu mai stătu la îndoială. El deschisă dulapul cel mare despre care am vorbit și luă din el câteva instrumente de oțel învălite într’un toc de pete. — Asta ’i tot ceia ce’ți trebuie pentru o naștere ? — întrebă masca negră. — Da. — Atunci ești gata să mă urmezi ? — Sunt gata. — In cașul acesta, îmi rămâne de luat cea de pe urmă precauțiune... — Care ? — Asta. Gentilomul făcu un semn, și unul dintre tovarășii săi pusă pe fața medicului o mască de catifea negru, care nu avea deschizături în dreptul ochilor. Pierre Prost, astfel orbit pentru un moment, se mulțumi a zice: — Vă înștiințez că nu’mi va fi de loc cu putință să practic, fără să văd, chiar nașterea cea mai simplă... — Ți se va lăsa întrebuințarea ochilor când va trebui, — răspunsă masca negră, — vină... In acelaș timp el îl luă de mână și’l țâră,—făcându’l să tracă răpide a doua cameră și ograda,— până la porta care se deschidea în drumul lui Longchaumois. De ceelaltă parte a porței se afla un echipaj deșănțat. Ați văzut adesa, nu’i așa ? căzuți de cari se servesc țăranii pentru a merge la iarmaroce, și cari, în simplitatea lor țărănescă, se compun dintr’un coș lungăreț, așăzat pe patru rate și acoperit cu o pânză grosă, întinsă și rotunjită pe cercuri. Doi cai negri, de totă frumuseța, erau înhămați la o asemenea căruță, căreia numai cât i se înlocuise fatele cu niște tâlpi de sanie. Acești cai băteau din piciore în omăt și nechezau de groză la fiecare din zgomotile deșănțate și crescânde ale furtunei. Un om în piciore în fața lor, ținându’i de zabale, avea cea mai mare muncă să-i fie pe loc. înăuntrul săniei erau două sau trei legături, de paie. — Pierre Prost, mereu călăuzit de masca negră, se așăză pe una din aceste legături. — Gentilomul se pasă lângă el, — cei doi omeni se întinseră la spatele lor, — al patrule necunoscut, — cel care nu părăsise sania și caii, — se aruncă dintr’o lovitură pe calul din drepta, — apucă hățurile, — și sania plecă, dusă cu furie oricât de adînci, oricât de durerose ar fi fost cele două răni care sângerau inima lui Pierre Prostel fu cu sila distras de la pătrunZatórele sale întristări, de la regretele sale amare, prin prea marea deșănțare a posițiunei sale, a căreia primejdie adevărată nu ’și o ascunde de loc, cu tóte cele câteva cuvinte asigurătore a maștei negre. Precum abisurile și prăpăstiele amețitare atrag trupul, asemenea misterul atrage gândirea omenescă. Fără voia lui, Pierre Prost se pusă să se gândescă la acestă întâmplare de neînțeles în care întâmplarea sau fatalitatea îi dădea un rol. Fără voia lui, el se sili să pătrundă cu gândirea întunericul pe care o îngroșau împrejurul lui,— și mai ântăi, el se întrebă, unde’l conduceau. Fără’ncetare pe căi și pe drumuri, noptea ca și Ziua, medicul cunoștea totă țara după cum cunoștea un orb stradele prin cari are obiceiul a trece fără călăuz, — și dacă s’ar fi aflat la pofta ogrădei sale, cu ochii legați și cu un baston în mână, n’ar fi fost de loc încurcat a se duce în cutare loc, depărtat de trei sau patru leghe, pe care s’ar fi crezut de cuviință să i’l spue. Dar situațiunea nu mai era aceiași. — In loc de a fi pe jos, călcând pământul și putând căuta cu vârful bastonului vr’un copac sau vr’o stîncă a căror posițiune ’i-ar fi servit de punct de plecare, se afla într’o sanie care alerga cu o repegiune furiosă, și nu știa nici chiar in care parte se’ndreptasă acesta sanie când plecase. Ei conduceau spre Chairvaux, spre Saint Cloud, spre Campagnolles ?...—Deslegarea problemei rămânea pentru el în starea de presupunere deșartă. Pierre Prost nădăjdui mai întăi să găsască un semn în micșorarea zăpegiunei mersului cailor, la multele și grelele suișuri cari se întâlnesc la fiecare moment în Jura; —dar, la fiecare din aceste suișuri, caii înfocați și puternici o luau la galop, și răpegiunea alergărei lor, forte departe de a se micșora, creștea. Tălpile șinuite ale săniei trăgeau urmele lor în umetul înghețat cu un fel de șuerătură ascuțită, aruncând o notă limpede și continuă în mijlocul concertului sălbatic pe care’l dădeau munților sguduiți marile voci ale vijăliei. Acestă alergare fantastică ținu aprópe două clasuri. O dată,— o singură dată,— lui Pierre Prost i se păru că vibrațiunea metalică a unui clopot ajungea pănă la el pintre deslănțuirile vijăliei. Dar nu era are o închipuire ? — Și pe lângă acestea acest clopot putea să răsune sau la Champagolles, sau la Saint-Cloud, — și nimic nu spunea că el era în clopotnța unui oraș mai degrabă decât în cea a bisericei unei comune sau a paraclsuilui unei mânăstiri... Spiritul medicului se perdea într’un labirint în care lipsea orice fir conducător, și devenea vădit pentru el că a face la întâmplare chiar o presupunere, ar fi un fapt de-o nebunie adevărată. De-odată Pierre Prost tresări. Zgomotul surd și scârțiitor pe care’l produc ciobanii suflând într’un corn de bou, pentru a’și aduna turmele,— un zgomot necomparabil de puternic care se aude la distanțe forte mari, chiar când uraganul mugește și vântul e contrar ! — acest zgomot, țlicem, răsună forte aprope de el, și chiar pe sanie. Desigur, unul dintre tovarășii săi dădusă un semnal. Trecu o jumătate de minunt,— pe urmă un nou sunet de trompetă se auli destul de lămurit, deși slăbit de depărtare. Acesta era fără’ndoială un răspuns. Caii, afițați de biciu și de pintiții, se răpe^iră’nainte, și răpegiunea lor crescută părea că înghite spațiul. (Va urma). \