Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-10-10 / nr. 114

I . Anul al X-lea No. 114. SĂSSI Duminică 10 (22 Datomvre.) 1882.____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Alton, și Anuncitirilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag.I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un Nr. 20 bani (T TI.­BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 buni Con­respondenți In Streinatate, Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Oa.len.cLa.r-u.1 Septa, m anei \ STIL VECHIU PILLA ! PATRONUL PILEI ___ .­TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU Î?­I D­A PATRONUL PILEI j Ras. Soar.­­ Apusul Soar. Octomv. " ^ = "’ Octomv. ~ " ....... "[ 10 Duminică S. S Mart. Eulampia și Eulampia. 22 Duminică Cordula I. 6—25 5— 7 11 Luni Sf. Apostol Pilip I din cei 7 diac.­ „ . . . ^3 Luni Ioan. 6—27 5—4 12 Marți S. S. Mart. Prov. Tarach și Andron. La 7 Octombre, pătrarul Intui, de la 24 Marți Rafail. 6—28 5— 3 13 Mercuri S. S. Mart. Carp, Popii și Agatonic. «j apoi pioae. Mercuri Chrisant. 6—29 5— 2 14 Joi (t) Papascliiva. 2b Joi Amand. 6—30 5— 1 15 Vineri St. Mart. Lucian. Vineri Trument. 6—31 5—59 16 Sâmbătă St. Martir Longin Centurionul. _____________________________________________________________________________Sâmbăta Simion și Iuda. 6—33 5—68 A­NUNCIURI DEȘTEPTARE Desființindu-se deposit­ul Uromograf­u­lui Român de la librăria D-lui Iacob Cerchez din Iași, numită librăria Stelelor, se aduce la cunoștința personelor care au avut ocasi­une a recunoște superiori­tatea Uromografului R­omân, sau Centigraf-perfecționat, că acest aparat de ori­ce tip, pastă de reservă și cernelii specială, se află. de venzare in capitală, la librăria DD-lor Ig. Haimann et Sch­onfeld, iar in Iași numai la magazia IDII for Hirș­et­finke și la libră­­riele fetea C. Popovici, Unirea și A. B. Res­seller. Semnele distinctive și c­alitățile pastei Cro­­mografului Român, care face să fie preferată tuturor composițiilor străine, sunt următorele: Pasta Cromografului Român n’are nici un miros, și fără ca să fie vertusă ea este elas­tică și forte resistentă; — dând un mare număr de copii lisibile, se spală repede și se curăță forte ușor fiind­că nu face de­cât for­te puțină spumă la topire ; colorea ei este roș­­galben, cea ce permite a se pute lucra și sara fără a obosi ochii.— Asemene și cernela spe­cială este forte concentrată și se fixază bine Tote tipurile Cromografului Român portă marca sa pe citit. Prospectul detailat se trimete gratis per­sonelor ce vor face cerere prin cartă poștală Pentru comenzii de prin ju­dețe a se adresa cătră IM. Buiucliu­ Ingin­er hotarnic, Iași strada Butui. QOOOOOOOOOOOOQ3 »OOOOOÜOCOOOOOQ IMPORTANT! Subsemnații avem ontre a informa pe o­­n norabila nostră Clientelă iașană ,și din pro­­­­vincie, că ne-am mutat magasinul nostru,­­ numit ,Kahane“, asortat cu articole de §­pasmentărie și noutăți, fost situat în­­ strada mare, casele d-lui N­euschotz, tot­­ în strada mare, casele cele nouă ale d-lui­­ Ghiorghiu, alăturea cu casele d-lui Neu­­­­schotz. O Mulțumind cu ac­estă ocasiune onor. g Public’pentru favorea și încurajarea ce­­ ne-a arătat’o până acum, rugăm a ne g visita și’n stabilimentul cel nou, unde g onor. visitatori vor găsi pe lângă arti­ o­colile nóstre cunoscute în destui, și un­­ mare asortiment de obiecte aduse acum g din streinatate pentru anul nou precum o și pentru viitorele baluri. g Cu stimă . S. KiuSliillCS Succesori, o­ oooooooooooooooioocoooQooooooO no casele Domnei Caliope Stee-UG m­onim­cl jos încăpere de­­ léce odăi camară rece sus, trei odăi jos, grajdi de șesă cai, șură de trei trăsuri, fântână cu apă bună in ogradă, grădini și fânărie, să dau cu chirie de la Sf. Dimitrie- Caliope Steege Avis important Moșia Epurenii, situată in județul Tutova plasa Tîrgului in apropiere de Berind și de Pruth (Fâlciu­), in intindere de 3200 fălci din care 1000 fălci pădure 500 „ subatură 50 „ fânațuri 1650 „ locuri de arătură. Total 3200 „ se dă in arendă împreună cu velnița pentru mai mulți ani, începători de la 23 April 188:". Velnița cu tóte mașineriile ei este in stare bună, lucrătore cu un „Aparat Neumann“ care póte fabrica lesne 5000 adică cinci mii vedre pe fiecare lună rachiu spirt se dau (15) cinci spre­z­ece fălci pădure pentru velnița. Sunt pe moșie 5 Crâșme, 3 sate mari cu 300 case in total. Grajdurile velniței au o încăpere de peste 500 căpițe vite pentru îngrășat Arendașul va putea intra imediat pe moșie și va găsi una sută opt-d­eci (180) fălci secară semanate. Personele cari vor dori a lua acesta moșie in arendă, bine-voiască a s’adresa la proprie­tarul moșiei, loan M. Kostaki Epureanu. Beriad (Tutova). rio închirial case'e foste lacovachi Rosse­­tti III LIII Mal ^ situate vis à-vis de Bi­serica Golia, având 10 încăperi, grajd, șură, fântînă de petră și alte avantaje A la adre­sa Strada Romană No. 15, la subsemnatul. George Krupenski. IAȘI, 9 octomb. 1882. STATUIA LUI STEFAN-CEL-MARE. Am arătat cititorilor noștri ca sta­­tuea marelui Domn al Moldovei Ște­­fan-cel-Mare în curând se va ridica falnic pe piața Palatului Administra­tiv, pentru a atesta gloria nostră trecută. Comitetul executiv pentru ridicarea acestei statui a adresat Majestăței Sale Regelui, președintele de onore al a­­cestui Comitet, un raport prin care aduce la cunoștință Majestăței Sale locul ales pentru ridicarea statuei și’L rogă să fixeze țlnua pentru inaugura­rea ei, raport pe care, ca document istoric, l-am dat în întregime citito­rilor noștri. La acest raport, Majestatea Sa Re­gile a bine-voit a răspunde prin ur­­mătorea scrisore adresată d-lor mem­bri ai Comitetului, pe care scrisore d. Pastia, unul dintre membri, a avut buna-voință a ne-o aduce în personă și căreia’i facem loc în fruntea colo­­nelor nóstre cu mulțumire. Domnilor Am primit in momentul plecărei Mele la manevre adresa prin care’Mi aduceți la cunoștință că proiectul de a se înălța in Iași statua Domnului Ștefan cel Mare al Moldovei s’a înde­plinit, că locul care s’a ales așezarea ei este piața Palatului pentru Ad­ministrativ și că ou mai rămâne acum de­cât a se face inaugurarea solemnă a acestui monument; cu osebire sunt mulțumit de acestă știre. Națiunele cari nu lasă să piară cultul mărirei lor trecute, dovedesc că sunt demne de respect, capabile de a învinge greu­tăți viitore. Onorând barbații lor cei mari, ele își pregătea noi servitori devotați și prin mărturirea recunoș­tinței publice pun temelie la de isna­­vă sacrificii, la reînoite fapte de cre­dință și iubire către Patrie. Nu putea fi aseminea loc mai ni­­meritj­ pentru­ așezarea chipului nepe­­ritor a lui Ștefan Voevod în Reșe­dința vechilor Domni ai Moldovei, in care doresc „a petrece cât mai des, înâlțând și aci cugetul Meu spre mă­­rețile amintiri ale gloriosului nostru trecut, martor al atâtor solemne acte cari au pregătit reconstituirea Statului român, Palatul Administrativ din Iași este un singure istoric național. Bine chibzuit dar este a se pune acolo sta­tua eroului de la Racova, Valea­ Albă și Resboeni, in apropierea bisericei Sf. Nicolai, zidita de dénsul in recu­noștință către Dumnezeul oștilor sale victoriose. Va fi dat o adevărată plă­cere pentru Regina și pentru Mine a asista în mijlocul iubitei populațiuni a acelei de a doua a noatre capitală la inaugurarea frumosului monument. Grija numeróselor afaceri publice ca­re ne încongiora nu ne permite însă a hotărâ de acum data la care am putea lua parte la acestă serbare; ea va fi notificată însă la timp oportun, căci nu este de plăcută datorie a fi față când grandiosa imagine a Mare­lui Domn se va descoperi privirilor tuturor și se va făptui ast­fel dorin­ța de mult hrănită a Iașanilor, do­rință tot­de­odată scumpă tuturor Ro­mânilor cărora in comun le sunt bu­­curiele și nevoile, gloriele ca și res­­triștrele cari alcătuesc prețiosul patri­moniu național. Primiți cu acesta Domnilor mem­bri ai comisiunei executive împreună cu mulțumirea obștiei și pe a­cea pentru zelul ce împreună cu toți acei ce v’au asistat au­ adus îndeplinirea acestei opere patriotice, semnat CAROL. Sinae in 6 Octombre 1882. Deci iașanii vor vedea îndeplinin­­dusă intima lor dorința de a avea în mijlocul lor pe Auguștii lor Suverani, cu ocasiunea uneia dintre cele mai mari solemnități a bătrânei capitale a Moldovei, consacrarea gloriei ei tre­cute prin ridicarea unui măreț mo­nument. Cu acesta ocasiune, repetăm încă o dată părerea că ar fi bine ca, o parte din trofeile­ luate în ultimul răsboiu să se aședie lângă statuia gloriosului Domnitor, ca un scump suvenir pen­tru acei a căror frați și fii au căd­ut pe câmpul de onore ridicând la cul­mea gloriei numele de Roman, și fă­­cându-l cunoscut sumei întregi sub conducerea gloriosului lor căpitan, Ma­jestatea Sa Carol I, și a se pune ast­fel alăturea gloria trecută cu cea pre­­sentă. Plevna, Grivița, Rahova, etc., ar face un frumos ansamblu cu Baia, Dumbrava-Roșă, Rahova, Résboienii și cele­l­alte nume scumpe în istoria patriei nóstre. TELEGRAME Berlin, 18 oct. „Gazeta Germa­niei de Nord“ publică urmatorele: „Vr’o căte­va ziare străine au dat știrea că guvernul romăn ar fi adre­sat puterilor o notă circulară în pri­vința incidentului relativ la gura Du­nărei de la Kilia, și prin care notă guvernul român ar fi exprimat ore­­care nemulțumiri asupra aprecierei ce se face în acesta chestiune de câtre o putere. Aflăm, orice numita gazetă, că acestă știre e cu totul neîntemeiată. Viena, 18 oct. Aliarul „Fremden­­blatt“ anunță că guvernul austriac nu va presenta delegațiunelor nici cartea roșie asupra afacerilor Bosniei și­ Her­­țegovinei nici vre­un memuar asupra condițiunelor provinciilor ocupate, dar va face comunicațiuni detailate rela­tive la bugetul acestor provincii. Constantinopoli, 18 oct. Nota Por­­ței remisă ieri sara lordului Dufferin, face să reiasă că există identitate de vederi între Englitora și Turcia in privința chestiunei egiptene și ca sco­pul ce urmăresc este acelaș. Nota țlice că acest scop ar putea fi atins asigurându-se Egiptului o nouă stare de lucruri bazata pe tratatul de la 1841 și pe firmanele imperiale cari consacrează suveranitatea sultanului și fixaza sistemul de administrație în E­­ P­O­I­L­E­T­O­N. Xavier de Montepin. 3 . MEDICUL SĂRACILOR. P­E­O­L­O­OR. Noptea lui 17 ianuarie. (Urmare). Și, fiindcă medicul părea că stă la îndoială, u­­nul dintre omeni se Îndreptă spre legăn și pusă mâna pe pânzele cari acopereau pe fetița mortă. Un gemet surd, un fel de strigăt răgușit și ne­articulat e și din peptul nenorocitului părinte căruia acest om îi păru un profanator nelegiuit, și care, răped­indu-se spre el, el respinsă cu asprime. Personajul ast­fel maltratat pusă mâna pe un cu­țit de venatore care spânzura la centura de pere nedubită care-i stringea haina împrejurul șoldurilor, și fără îndoială era să se servesca de acest cuțit contra lui Pierre Prost care nu s’ar fi aparat... Dar un gest poruncitor al măștei negre îl opri. Medicul apucasă slabul cadavru,—el incunjură cu amândouă brațele sale, și’l strîngea la inima sa ca și cum ar fi voit să’l încâlciască sau să’l apere. — Dar în sfârșit, pentru ce,—bolborosi el,—da, pentru ce să mi’l luați așa de degrabă Asta’i tot ceia ce’mi rămâne din femeia și din copila mea... Pentru ce să’mi invidiați lugubra bucurie de a’l păstra cel puțin pănă la d­onă ?ti< pentru ce să mă împedicați a plânge câte­va ore încă pe mânîle sale răci și pe buzele sale morte ?... Masca negră ridică din umeri. — Ei! creții d-ta, deci,—replică el cu o măreție brutală,—creții d-ta că m’ași amesteca in afacerile d-tale de familie dică un ore­care interes mare, pe care d-ta n’ai trebuință să’l cunoști, nu m­’ar sili să mő amestec?...—Oara înainteză...—timpul trece...— treime să sfârșim,trebue ca acest copil să dispară, și să dispară la moment..—trebue !—e vreu !...— Deci grăbește-te, ți-o repet, dacă ții să’l îngropi d­­in ânsu’ți, —dacă nu, iți jur că’n mai puțin de­ un sfert de minuni ți'l va lua cu sila... După tonul cu care fură pronunțate cuvintele de mai sus, medicul înțălesă că avea a face cu o ho­tărâre îngrozitore și nestrămutată, și nu-i mai ră­mânea de­cât a pleca capul și a asculta. El își lipi buzele de fruntea înghețată, încoronată o­dinierea de el cu atâtea speranțe rîdletore, și pe care­ o vedea acum pentru cea de pe urmă dată. El făcu un fel de giulgiu cu pânzeturi, și țlisă maștei negre. — Fiind­că v’ați însușit dreptul de a-mi impune voința d-vostră, și fiind­că sunteți mai tari, porunciți. —Sunt gata...—ce trebue să fac ?... — Urmeză pe­ acești omeni. Pierre Prost ascultă cu supunere. Ei îl conduseră în livadă, lângă grupa de curând sapată.—Acolo el îngenunchiă,—și așed­a cadavrul în fundul acestui culcuș funebru,—și acel dintre o­­meni care ținea hârtețul aruncă înăuntru pământul grămădit pe margini. După un moment, numai o mică ridicătură arata că, în acest loc, pământul fusese sapat. Uraganul mugea mereu,—omătul continua să cadă. —De­sigur, a doua zi totul va fi dispărut sub o pătură albă tot una de grosă... Dar, pentru ce să ascundă ast­fel acest corp după cum fac mamele infanticide cari îngropă în timpul nopței cadavrele copiilor asasinați de ele?... Cu tote neliniștele, și cu tote preocupațiunile durerei sale, Pierre Prost își făcea fără de voe acestă întrebare, și nu putea să răspundă la ea... Cei doi omeni se întorseră spre casă unde-i aș­tepta masca negră. Ei făcură semn medicului să mergă înaintea lor. — El ascultă din nou, și tot cu supunere; i se pă­rea că era jucăria unui vis îngrozitor și neadevărat, și’și d­­cea într’un moment mă voi deștepta !... Grăbește acestă deșteptare, D-ț­eule!... grăbește-o, căci înebunesc!!... Iii.—Prologul unei drame. Vai! Pierre Prost trebuia să câștige forte de­grabă siguranța că tot ceia ce se petrecea în timpul acestei nopți sinistre avea o îngrozitare întipărire de realitate. — Ei bine ?—întrebă masca negră, în momentul când cei doi omeni și medicul intrară în camera pe care el n’o părăsise,—s’a făcut ? — S’a făcut, monseignore,—i se răspunsă. Masca negră se întorsă spre Pierre Prost. '— Ascultă-mă,'— țl­să el,—și caută să uiți pentru un moment întristările ca să mă înțălegi bine !—Fie­care dintre instrumente de chirurgie de care te servești pentru tămăduirea unui rănit, e în mânîle d-tale un instrument supus și ascultător ;—el te ser­vește, dar fără să știe.—Cât timp îți este folositor, el păstrezi cu îngrijire;—dacă se râde și dacă de­vine rău și primejdios, el sfărâmi și-l aru­ci departe de d-ta...—Astă nopte, în mânîle mele, vei deveni un instrument ca cele ale profesiunei d-tale;— pre­cum te servești de ele, eu me vei servi de d-ta,— me vei asculta, după cum te ascultă ele, și chiar făr’a căuta să înțărgi care’i scopul serviciului pe care mi’l vei face... — Mulțumită acestei ascultări grabnică și pasivă, nu vei avea nimic de temut.— Nu ți se va face nici un rău, și, în câte­va ore, te vei întorce, tefăr și sănătos...—Dar dacă vei încerca numai cât o resistență smintită, — dacă vr’o dată, după ce mă vei fi ascultat astă nopte, vei căuta cheia unui mister care trebue să rămâe ne­pătruns de d­­ta, — dacă vei scapa vr’o dată un cuvânt indiscret,— chiar peste d­ece ani, chiar peste două d­eci de ani, —amintește’ți de ceia ce’ți voi spune, și să nu creții că asta va fi o amenințare zădarnică,—te voi găsi pretutindenea, ori­cât de bine ascuns ai putea fi, și te voi sfărâma după cum sfarmă cine­va un instru­ment ne­folositor și primejdios!... Nu uita asta, și nu mă sili de loc să­ mi-o amintesc!... Masca negră tăcu. Pierre Prost, in piciore în fața lui, își ațintea privirea pe borțile cartonului neînduplecat, acoperit cu o catifea nemișcătdre, în fundul cărora strălu­ceau ochii între vorbitorului seu, ca niște licurici în borzile întunecose ale ale unei stînci. — M’ai aud­it? — întrebă masca negră. — Da, răspunsă medical. — M’ai înțeles ? — Ințăleg că aveți să’mi porunciți ceva îngrozi­tor, și că va trebui să vă ascult la moment, și să tac tot­de­una, ori ași fi perdut... — Asta’i ? — Da, asta, — și ce hotărăști ? — Nimic... — nimic cel puțin înainte de a’mi răs­punde la o întrebare pe care vă voi face-o .. — Și acestă întrebare?... — Iată-o : — Când trei omeni mascați, — dintre cari unul e un seignor, — vin noptea la un săr­man medic necunoscut, la un țăran ca mine, și cândi

Next