Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-11-08 / nr. 120

V­ A Anul al XVI-lea No. 119.___________IASSI I Merculi 6 ( 18 Noembrie­ ) 1885. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea , PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Anunciuri : Pag 1, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b.­an­­!.•• 20 bani. CURIERUL (T­H. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter . C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­ii#». 20 bani. STIL VECHIC p­I­U A PATRUNUL P­I­L­EI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOP­­­ȚI­I P­A ___________PATRQN PL P­I­L­E­I_________­ Răs. Soar Apusul Soare Nov. ’ " ‘ î Nov. 3 Dominicn Sfânta Martini Acepaima ÎS Duminică (t) Leopold 6—56 4—33 4 Luni Cuviosul părinte Ióniciu 16 Luni Otmar 6—56 4—29 5 Marti S-ții mari. Galaction și Epist. La 2 Noembrie la 11 cre­dina, Pă- 17 Marți Gregor 7— 1 4—29 6 Mereur: Cuviosul părinte Pavel . 18 Mercuri Odo 7— 3 4—27 7 Joi 8-ții 33 m. din Mereti și p Lazăr traiul intern cu zapada, frig, ger și ceța. 19 Joi Elisabeta 7—4 4-27 8 V’ ni fi­i |f| §1 Arh­iru­li­ni «avril 20 Vineri Felix 7—5 4—27 9 Sâmbătă Sf. Mart. Onisifor și Profiliu 21 Sâmbătă Intrarea in bis. 7— 6 4—26 CONRESPONDENȚI Î N STREINATATE : 1 I Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței­ 95. 1 C­alendaru­l Săptă­m­â­­n­e 1 0 <loi­ilișoră, for­te bine educată, care cunoște in perfecție limba fran­ceză, germană, engleză, precum și muzica, desemnul, lucru de mână etc., dorește a da lecțiuni pe la case oneste. A se adresa la redacțiunea acestei foi pentru infor­­mațiuni. Calendarul „Curierului“ pentru anul­isse s’a pus deja sub presă. El va cuprinde, pe lângă materiele necesare unui calen­dar, și o bogată parte literară. Calendarul tind unul din cele mai nemerite mijloce de publicitate, de­ore­ce se află un an în­treg sub ochii cetitorilor, rugăm pe d-nii medici, ingineri, arhitecți, avocați, farma­ciști, comercianți, industriași etc. etc. cari ar voi să-și anunțe adresele și produsele­­ lor, să se grăbască a ne trimite aceste anunciuri pentru a avea timpul să le fa­cem să se imprime. ! IASSI, 5 Noembrie 1885. Resboiul Sîrbo-Bulgar. După cum publicăm în Telegrame, Resboiul a fost declarat între rega­tul Sîrbilor și principatul bulgarilor. Regele Milan, care de multă vreme își concentrase armata sa întreagă și stătea gata să năvălească peste gra­niță a dat în sfârșit cuvîntul seu ho­­târitor în o chestiune ce îngrijea și interesa de­o­potrivă lumea politică. Totuși surprinderea produsă prin vestea declararei acestui resboiu a pus încă o neliniștire și mai mare în tote cercurile oficiale. Se aștepta cel puțin ca conducăto­rii politici ai Serbiei să îngâduiască pănâ ce Conferința ce s’a întrunit a­­cum la Constantinople își va fi dat cuvîntul ei hotărîtor în greaua și re­­încurcata chestiune stârnită din nou în peninsula balcanică, dar regele Mi­lan, după cum se vede, a crezut că e mult mai bine, mult mai prevăzător de a apuca înaintea Conferenței și­ a-și croi el singur în paguba Bulgariei tóte pretențiunile mai mult sau mai puțin resonabile ce și le formulase. H§Prin acest mijloc, Milan a crezut cât’vocea lui va avea unl mai viu și mai precumpănitor resunet în ochii puterilor Europene; și prin urmare în lopul conferenței ce se află astăzi in focul desbaterilor. Fi-va norocit sau ba regele Milan în aventurarea lui ?—nimene încă nu pute respunde cu preciziune; totuși svonele ce curg în lumea mare se a­­corda a da pre­cari avantagii regatu­lui resboinic în paguba principatului revoluționar. După unele versiuni s-ar crede că Serbia nu este de­căt agentul altor puteri, mai respectabile, cari au as­tăzi în joc interese cu mult mai mari de­cât cele sârbești. S’ar paré, zic uda, ca Serbia n’a lucrat ast­fel, decât după stăruitorul indemn al Austriei, care nu era și nici póte să vadă cu nepăsare întinderea bulgarilor spre ținta ei vecinică,—spre Salonic. Căci Salonicul devine forte a­­menințat în cazul efectuarei unei Bul­­garii­ Unite, și salvărei Macedonenilor și Grecilor ce se află acum sub do­­minațiunea otomană. Turcia de asemenea s-ar părea a fi dat consimțimentul ei la pornirea res­­boicica a Șerbilor; totuși acest lucru nu pate fi serios crezut când se răs­­pândește știrea că Grecia încă are in­­tențiunea de a păși cu arma în mână pe teritoriul Sultanului,—și io acord după cum se pare cu statul Serbesc. Chestiunea astfel se complică tare, —și dacă veștile de pornirea Grecilor se vor adeveri, dacă intr’o bună di­­mineță vom auzi că regele George a căutat să imiteze exemplul regelui Milan și să răspândească de asemenea vr’o proclamațiune de resboiu,—atunci nu mai rămâne nici o îndoială că fo­cul cel mare va fi aprins in Orient. Cu multă îngrijire trebuie dar se privim viitorul ce ne așteptă. TELEGRAME Petersburg 14 Noembre. Circulă spi­rea că România cere dărâmarea fortăre­­țelor bulgare situate pe marginea Dunării, Viena 14 Noembre. Se telegrafiază din Niș­a Corespondenței Politice, că d. Ga­rașanin a însărcinat pe represintanții Ser­biei în străinătate de a comunica puteri­lor pe lângă cari sunt acreditați, că re­gele Milan, în fața atacului arbitrar al trupelor bulgare in contra posițiunilor o­­cupate de diviziunea Moravei pe terito­riul sârb,­ lângă fruntarie, a luat coman­da armatei. Agenții diplomatici ai Serbiei sunt a­­semenea însărcinați de a comunica tele­grama adresată de d Garașanin d-lui Za­­nofi, ministrul afacerilor străine al Bul­gariei. In acestă telegramă se gh­ce că trupele bulgare, atacând la 1 (13 Noembre) o­­rele 7 și jumătate dimioața, posițiunile o­­cupate de întâiul regiment de infanterie, în apropiere de Vlassina, pe teritoriul serb, guvernul regelui Milan vede în a­­cest atac nejustificat o declarațiune de resbel, și că primind tóte urmările situa­­țiunei ce i s’a făcut, se consideră însuși ca fiind i o stare de resbel cu principatul Bulgariei, de la data de 2 (14) Noembre, 6 ore dimineță. Printr’o Notă circulară, adresată alal­tăieri aginților diplomatici ai regatului, d. Garașanin, după ce a citat depeșa transmisă de către „Agenția Havas” în care se zice câ Bulgaria hotărâse de a trata ca briganzi pe cei 300 Sârbi pe cari îi acuza că ar fi violat teritoriul sâu, face urm­ătorea declarațiune oficială : 1) Trupele sârbe nu se află pe nici un punct al teritoriului bulgar. 2) Trupele bulgare au atacat de mai multe ori posturile sârbe. 3) Guvernul regelui Milan, cu tota bună­voință ce are consideră asemeni pentru a menține pacea, atacuri ca un «casus belli.* In urma espedierei acestei Note s’a pro­dus atacul tra trupelor îndreptat de Bulgari în con­duvisianei Moravei, atac pe care îl constată declarațiunea de mai sus. Viena 14 Noembre. Guvernul răspun­zând la o întrebare făcută de d. Falk, a anunțat că represintantele Austro-Unga­­riei lângă regele Milan telegrafiase că de­­clarațiunea de resbel fusese espediată ieri sara din Niș la Sofia, după ce Bulgarii a­­tacară trupele sârbe, postate de-a lungul fruntariei. Sofia 14 Noembre, (2 ore jum. d. a.). —Principele este așteptat astă sară. Alec­­sandru a telegrafist Sultanului că Sârbii au năvălit pe teritoriul Principatului, că a dat ordin trupelor bulgare de a res­pinge acastă agresiune, și că-l întrabă cari sunt intențiunile sale, ca suzeran, în mo­mentul de a apăra integritatea imperiu­lui otoman. Anii dinioară au pornit trupe din So­fia la fruntarie, cu musica în frunte și strigând: «înainte în contra Sârbilor !» Poporațiunea aclama pe soldați in tre­­cerea lor. Mâne vor sosi în marș sforțat trupele bulgare, cari se află in Rumelia. Până în ora de față nu s’a primit încă știri că Sârbii au mai năvălit pe terito­riu prin alt mnut de­cât prin Zaribrod. In partea despre Kinstendil­se aud îm­pușcături forte vii. Se trag focuri între avan­posturi. Dar sârbii n’au accentuat încă mișcarea lor ofensivă nici în partea acesta, nici în partea despre Tîrn sau Vidin Sofia 14 Noembre. (3 ore d. a.).— Sârbi atacă cu tărie posițiunea de la Bans­­ki dol, mai în sus de Zaribrod. Canonada urmează. Sofia 14 Noembre. (5. ore d. a.).— Sârbii au luat ofensiva și în partea des­pre Tîrn. Inamicul a ocupat fără luptă satele Mi­­loslavzi, Zellingrad și Zivonzi. Se telegrafiază din Tîrn că se aude o vină canonadă in partea despre fruntarie. Se așteptă amănunte , dar este proba­bil că o acțiune seriosă nu va începe de­cât mâne sau poimâne, trupele bulgare așteptând atacul inamicului in posițiunile situate dincolo de fruntarie, într-o rază de 20 k­lometri de la acastă linie. Sofia 14 Noembre. (8 oare sara).— Principele Alexandru a adresat ații popo­rului bulgar proclamațiunea următare : «Guvernul sârb, împins de dorințe e­­goiste, și voind să nimicesci sfănta causă a unirei poporului bulgar, ne-a declarat astă­zi resbel fără nici un protest drept sau legal, ș’a ordonat armatei sale de a năvăli în țara nostră. «Am aflat acastă știre cu cea mai mare mâhnire. In adevăr, n’am fi crezut nici­odată că acei ce sunt frații noștrii, prin sânge și prin credință, au să rădice mâna asupra nostră, că au să incapă un res­bel ucigător de frați in momentele grele prin cari trec poporele din Balcani , nici că au să se conducă într’un mod atât de neînțelepțesc și de neomenesc cătră nisce vecini cari, fără să facă rău «imenui, lu­­crâră și se luptă pentru o causă dreptă, generosă și demnă de laude. «Aruncând asupra mnom­ei sârbe și a­­supra guvernului său totä răspunderea a­­cestei lupte ueigătore de frați și a urmă­rilor cari ar putea să resulte pentru cele două state, anunțăm poporului nostru iu­bit că am primit acest resbel declarat de Sarai, că dăm vitezelor nóstre trupe or­dinul de a începe operațiunile în contra inamicului și de a apăra cu energie pă­mântul, onórea și libertatea poporului bulgar. «Causa nostră este sfântă și avem spe­ranța că Dumnezeu ne va lua supt pro­­tecțiunea sa și ne va da ajutorul necesar pentru a învinge pe inamicii noștrii. Suntem convinși că poporul nostru va alerga din tote părțile pentru a apăra sfânta nostru causă, și că ori­ce bulgar în stare de a purta armele va veni supt drapel spre a lupta pentru țară și pen­tru libertate. «Să rugăm pe Dumnezeu ca să protagă pe Bulgaria și s-o ajute în timpii grei prin cari trece. Alexandru, Sofia 14 Noembre (9 ore sara).­Gu­vernul bulgar a adresat urmarirea circu­lară a ginților diplomatici din Sofia . Guvernul a fost înștiințat că oștirea sârbască a intrat anii diminață, pe terito­riul bulgar pe șoseaua de la Pirot la Za­ribrod. Surprins de acastă repede erup­­țiune, ministrul afacerilor străine, d. Za­­noff, a întrebat a f­i la 10 ore și jumătate pe d. Raogabe, aginte diplomatic al Gre­ciei și însărcinat cu afacerile Serbiei, dacă avea cunoștință despre aceste grave eve­nimente. In urma acestui demers, d. Raogabe dete, la 12 ore, d-lui Zanoff, comunicare oficială și oficială a te­stului telegramei pe care însărcinatul de afaceri al Serbiei o primise, azi la 4 ore dimineță, de la d. Garașanin, și al cărui conținut este ur­mătorul : «Comandantele primei diviziuni și au­toritățile de la hotar anunță în același timp că Bulgarii au atacat azi, 13 No­embre, la 7 ore și jumătate diminuță, po­sițiunile ocupate de un batalion din­­ re­giment de linie, în apropiere de Vlasina, pe teritoriul Sârbesc. Guvernul regesc privește acastă agresiune nemotivată ca o declarațiune de resbel. El vă rugă să no­tificați, in numele său, d-lui Zanoff, mi­nistru afacerilor străine al Bulgariei, că Serbia, primind consecințele acestui atac, se va considera în stare de resbel cu pri­­cipatul Bulgariei cu începere de mâne Sâmbătă 14 Noembre, la 6 ore dimineță.* In urma acestei agresiuni, a cărei res­­pundere cade asupra trupelor sale și a­­supra ei înșiși Serbia, declară că este de a sa datorie de a se considera în stare de resbel cu principatul, atunci când a­­parține din contra guvernului princiar de a considera ca o declarațiune de resbel decisiunea luată de Serbia de a năvăli a­­supra teritorului bulgar, fără notificare prealabilă. Guvernul bulgar primește cu liniștea ce’i o dă conștiința datoriei împlinite, ur­mările unui resbel pe care nu l’a provocat nici­de­cum și a cărui răspundere nu o are înaintea Europei. Guvernul princiar arată in urmă că n’a făcut nimic ostil și agresiv contra Serbiei. Guvernul princiar protestă cu energie in contra aserțiunilor cuprinse in acastă depeșă, și declară sus și tare că trupele bulgare nu au atacat de loc posițiunile o­­cupate de trupele sârbe pe teritoriul sârb in apropiere de Vlassina. In fața acestei acuzațiuni grave ce i­ se aduce de către guvernul sârb, guvernul princiar ține la onorea d’a stabili faptele ast­fel după cum ele s’au produs. (Ur­­mază o dare de samă despre atacul unei patrule bulgare de către trupele sârbe, la Regiza, ast­fel cum am dat’o in depeșile nóstre precedente). Guvernul bulgar afirmă că agresiunea a venit din partea trupelor sârbe, că trupele bulgare au stat necontenit in de­fensivă și că vor păstra și astăzi aceeași atitudine. Toți știu, Zice el, că fruntaria bulgară din partea Serbiei era cu totul lipsită de trupe, de o lună de zile, și forțe nu au fost îndreptate, către acea frontieră, de­cât când s’a constatat și recunoscut că Serbia, in loc să amenințe direct imperiul otoman, a făcut de o dată diversiuni in­­dreptându-se către fruntaria bulgară. Toți știu că trupele bulgare se găsesc chiar și astăgii la 5, 10 și 25 kilometri de fruntarie și că lucrările de fortificare sunt la porțile chiar ale capitalei. Aceste măsuri nu sunt ele are o do­vadă necontestabilă despre niște disposi­­țiuni înțelepte și moderate ? Guvernul bulgar, departe de a provoca o acțiune ore­care ofensivă, s-a sforțat din contra d’a înlătura cu ori­ce preț un conflict, și a păstrat o atitudine cu totul defensivă. In acestă situațiune, guvernul bulgar apelază la înalta nepărtinire și la drapta judecată a guvernelor străine, pentru ca ele să aprecieze caracterul și însemnăta­tea declarațiunii de resbel a Serbiei. Aparține Europei să judece cine a luat inițiativa acestui resbel și să hotărască in partea cui este dreptatea. Sofia Ultimele 14 Noembre (10 ore sóra),— știri de la fruntarie sunt cele primite la orele cinci. Atacul principal al Sârbilor s’a dat in timpul Zilei partea despre Zaribrod, unde se crede că este o luptă de avan­posturi, ale cărei amănunte sunt încă ne­cunoscute. Telegraful ne mai fiind in comunica­­țiune cu Zaribrod, se presupune că Sâr­bii au intrat in acestă localitate. De alt­mintrerea Bulgarii nici n’aveau intențiunea de a apăra acest sat, care nu este câtuși de puțin un punt strategic. Grosul armatei bulgare se află in urmă, spre Dragoman, al cărui defileu bine a­­parat va fi probabil teatrul unei acțiuni seriose, mâne sau Luni. Nu a sosit nici o știre din cele­l­alte ponte de la fruntarii. Sofia 14 Noembre, (11 ore sara). — Principele Alexandru este așteptat de la 12 noptea. Va pleca probabil mâne di­minață la cartierul general a cărui reșe­dință n’a fost încă ficșată. S’au afișat in spre sară proclamațiunile principelui către poporul bulgar. Poporațiunea dă probe de o mare li­niște , dânsa este energic hotărâtă să lupte. Tata Zio«* d. Zanoff, președinte ad­­intim al consiliului de miniștri și colegul său de resbel au luat măsurile necesare pentru a activa trimiterea ajutarelor și promisiunilor trupelor înșirate d-a lungul fruntariilor Niș 14 Noembre.—Trupele bulgare să retrag pretutindeni dinaintea Sârbilor. Sofia 15 Noembre.—Amiafti.—Prințul a sosit, însoțit de d. Karaveloff. El se o­­prise cât­va timp la Iștiman, de unde co­municase cu șefii corpurilor de trupe așe­­zate aprope de la graniță. Prințul va pleca probabil în timpul Zi­lei la cartierul general. Când a intrat în Sofia, mulțimea s’a dus să’l întâmpine, și l’a aclamat într’un mod călduros. Casele sunt paroasate. Con­sulatele au arborat drapelele lor. Se așteptă dintr’un moment într’altul știri de la graniță. Sofia 15 Noembre, 2 ore.­In lupta ce a avut loc ieri la Zaribrod, 34 de Bul­gari au fost omorîți sau răniți. Din par­tea Sârbilor perderile au fost numerase. Sârbii aveau 6 batalione de infanterie, 2 escadrone și 2 baterii de artilerie. Bulgarii nu dispuneau de­cât de un ba­talion de trupe regulate și de un bata­lion de milițieni. Zaribrod a fost ocupat de Sârbi. Sola 15 Noembre. 4 ore.—Din Sofia s’a auglit bubuitul tunurilor o parte din Zi. Sârbii au pornit a fi diminață cu forțe considerabile mai înainte de Zaribrod și, luând posițiune in fața Dragomanului, au început un foc violent de artilerie contra trupelor bulgare. Acestea, cu tote că erau cu mult mai puțin numerase, au apărat cu vitejie po­­sițiunile lor și au răspuns cu sărguință la focul inamicului care le-a pricinuit de alt­mintrelea puțin rău. Afacerea a consistat mai mult într’un duel de artilerie care s-a sfârșit noptea. Sofia 15 Noembre. 5 ore.—Pe timpul când posițiunea Dragomanului era ata­cata in față, un alt corp de trupe sâr­bești, plecând asemenea din Zaribrod, a­­puna drumul lateral care este la stânga șoselei de la Zaribrod la Sofia, și caută să înconjure înălțimile ce dominează tre­­catarea Dragomanului. Dar inamicul a fost oprit în acestă mișcare.

Next