Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-12-03 / nr. 138

Anul al XIV-lea No. 138. IASSI M­ercuri 3 (15) Decembrie 1886. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. ^ IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr.­­ STRAINATATE...............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Auunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. VJ. IVI, 9 bani. (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Tpp: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate­­ pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. 1 Dechem. Luni Profetul Naum 528 înainte de Christos 13 Luni Lucia 7—28­4—21­2 Marti Profetul Avacum 466 » .*r > La 29 Noembre Lună plină cu zapa­ 14 Marti Nicasiu 7—29 4—21 s sr" la"STM“0 /> * a».^g».«... îs sr* fcf =1­5 Vineri ! Cuviosul Sava cel sfințit ! 17 Lazăr 7 82 4- U 6 Sâmbătă 1+1 Sfântul Ierarh­ Hiscolae 18____________Sâmbătă Gratian______________________________________83_____________________________ CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un n­r. 20 bani. Ca­lenc Leic­u.1 S­e­p­t­im­­a a­n ©­i STIL VECHIU J­i­u A | PATRONUL IDILEI | TIMPUL DIN SEPTAMÂNĂ | STIL NOU | Z­I­U­A | P­A­T­R­O­N­U­L__U­S­I_________Saa. Söreiul 1 Apus. Scretii Noiembriei----------­­—--------1 Deohembrie 30 Duminică 1 Apostolul Andrei ântăiul chemat. 12 Duminică Valeriu 7—28­4 22 MULȚUMIRE Proprietarul Ziarului „Curierul“,a­­duce cu acesta ocasiune viile sale mul­țumiri, acelora dintre d-nii abonați cari s’au grăbit cu plata abonamentului, din urmă cât și pe anul viitor, și prin a cărora concurs se asigură regulata aparițiune a „Curierului“. Tot­odata, rugăm pe acei dintre d-nii abonați, cari nu­ și-au achitat abonamentile, luând în considerație cheltuelile și ostenelile,­­ și acuma înaintea Sărbatorilor având^i de lej una mie pentru cărărie in numera­riu, scrisuri funciare, acțiuni ale Băncii Na­ționale și ori­ce alte efecte ale Statului. Condițiunele de arendare se pot vedea la dl. Nae Mănciulescu administratorul moșiei Stefănești, diferite trebuinți in orașul nostru, se bine-voiasca a se abate și pe la re­­dacțiunea nostrut spre a’și achita abo­­namentile. Moșia Perienii Domnei Profira Ghica este de arendat chiar de acuma A se adresa pentru inform­ațiuni la domnul Ion A. Ghica strada Asachi No. 9. Ha arendat Cu începere de la 23 APril 06 af GrlCIul 1S88 moșia Solo ricești situată in apropiere de orașul Roman, proprie­tatea d-lor Alexandru, Ernest Vârnav și a­ri­nei Emma Donici. Prețul actual al arenției este de 18.800 lei in aur. Pentru condițiunile aren­­dărei viitore, a se adresa la d. Eugeniu N. Donici, in Iași, strada Română No. 27. PUBLICATIUNE Direcțiunea Primei Societăți de Credit Funciar Român din Bu­curesci aduce la cunoștința publică că in z­iua de Duminică șepte Decembre stil vechiu anul curent orele doua-spre-z­ece din­­ li, se va ține licitațiune publică la moșia Stefănești situată in județul Botoșani, pentru arendarea pe termen de trei ani cu începere de la 1 Ianuariu 1887 a tutor veniturilor ce aparțin proprietăței și cari resultă din hrisove și în­voiala făcută cu târgoveții din Stefănești. Tot in acea zi se va ține licitație și pentru arendarea vărăriei pe un termen de trei ani cu începere de la 23 Aprilie 1887. Amatorii cari doresc a concura trebue sa depue o ga­ranție provisorie de trei mii lei pentru târg DE Y1IZ4RE casele Radi­­che?schi din strada Sf. Neculai. A se a­­dresa la D-nul avocat Abgar M. Bniucliu. IASSI, 2 Decembrie 1886. Telegramele, și’n urmă destăinui­rile ziarelor de limbă germana din Pesta și din Viena, ne-au spus, indată după ce apăru discursul comitelui Széchényi, că reporterul oficiosului „Nemzet“, organul d-lui Tisza, nu a luat întocmai cuvintele pronunțate de ministrul de comerciu al Ungariei i­­naintea alegetorilor săi din Kaposvár ; că rezumatul presintat de acest repor­ter este greșit în părțile sale privitore la România și la negociațiunile ce vor fi sa’ncepa intre Austro-Ungaria și țara nostru­. Nu stăruim asupra desmințirei, por­nită din sorginte oficială și, de nu ne înșelăm, după demersurile guvernului de la Viena. Nu voim a observa cu comentariile cerute de incident că este cel puțin bizar ca reporterul lui „Nemzet“ sa se fi înșelat numai in partea discursului din Kaposvár privitore la România, și să fi reprodus întocmai și fără nici o omisiune cele­lalte cuvinte și deslușiri date de cornițele Széchényi asupra ces­tiunei compromisului economic intre Austria și Ungaria, pecum și asupra cestiunei agrare din­­ Ungaria.TM Să­­ zicem ca ast­fel este cum „Pes­ter Lloyd și alte ziare din Pesta și din Viena ni-o spun acum, după în­­ferbințala și după ce, luminat asupra efectelor discursului său, ministrul de comerciu al Ungariei consimte a re­cunoscu că... n’a zis cum a zis: Ceia ce am voi ca cititorii noștrii să aibă mereu in vedere atât cât a­­cesta vitală cestiune a convențiunei co­merciale cu Austro-Ungaria nu va pri­mi o drepta deslegare ; ceia ce nu vom înceta a pune sub ochii acelora cari in curând, din parte-ne, vor fi che­mați a începe negociațiunile, sunt ur­­mătorele două puncte cari reies lămu­rit din tot ceia ce s’a scris și se scrie, s’a petrecut și se petrece in Austria și in Ungaria de la Iuniu încoce: 1) Austria este dispusă a recunoște dreptatea cererilor române și decit, pâ­nă acum, acestei buna-voință din par­tea celor de la Viena nu a fost ur­mată de bune resultate pentru înche­­iarea nouei convențiuni, causa este si­­tuațiunea peste tapsura de gingașă, de complicată, de primejdiosă, in care se găsește acum guvernul din Viena față cu guvernul din Pesta. 2) Profitând de acestăt situațiune și știind că dacă se vor admite justele drepturi ale Românilor bine nu va eși pentru comerciul și industria regatu­lui lor, Ungurii fac tot posibilul a crea dificultăți peste dificultăți. Ei, și numai ei credeau când cu ru­perea negociațiunilor că România se va înfricoșa și va ceda, se va învoi, își va arunca totul in mâna Unguri­lor. Cu alte cuvinte, Ungurii reeditau, numai in ceia ce’i privește, politica de intimiditațiune pe care Austro-Unga­ria o avu cu noi in cestiunea Dună­­rei și a faimósei comisiuni mixte. Cu timpul, vehted că România nici nu se infricoșazâ, nici nu cedezâ, ba incă, in­ loc de tot, nu aruncă Ungu­­­rilor nimic, guvernul din Pesta a voit sâ amenințe, și ministrul de comerciu s’a grăbit a fi persana cea mai auto­­rizatǎ pentru rostirea acestor amenin­țări. Nu ftim cum guvernul român respuns la aceste amenințări, stim nu­a­mai că in țară ele nu au deșteptat nici cea mai mică emoțiune, politica și năsdravăniele matamorilor de come­die, specialitate unguresca, este Ro­mânilor cunoscută din vremuri vechi, aici e hârșită și vlăguită. Pentru a ne atrage atențiunea, amicii noștri din Pesta să se gândescă la ceva mai nou. In așteptare, cu sau fără cuvintele din Kaposvár ale comitelui Széchényi, cestiunea inceperei negociațiunilor n’a făcut nici un pas inainte. Nu credem, după cele ce se petrec in Austria și in Ungaria, ca noi să fim aceia cari se grăbim reînceperea nego­ciațiunilor și să facem primul pas. Acesta onore trebue lăsată guver­nului din Pesta care a studiat cestiu­nea atât de bine, in­cât fie­care mi­nistru, cu capul plin de adevĕruri e­­conomice, merge să le deverse in si­nul alegetorilor lor. (­Rom.) fie inch­iriet una păreche case situate in de3p. 3-a strada Sărărie, in două etaje cu­­prinzăt dre, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprin­de: 3 odăi, 1 cameră și coridor, un curte grajd, șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fân­tână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.—Amatorii se vor adresa la pro­prietar, d. colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. T­ELEGRAME Paris 11 Decembre. Ministerul s’a com­plectat afară de portofoliul externelor pe care d. Goblet l’a oferit d-lui Billet mi­nistru rezident de la Lisabona. Berlin 11 Decembre. După ficarul «Na­țional Zeitung* ministrul de răsboi a de­clarat, in ședința comisiunei proectului militar, că tinde de a pune țara într’o stare de apararea mai bună întărind ar­mata. Borna 11 Dec. Minghette a murit. Viena 11 Dec. Deputațiunea bulgară a fost primită de principele Lobanoff am­basadorul Rusiei și de ambasadorul Tur­ciei. Astă­zi ea va fi primită și de corni­țele Taaffe­rar Luni de către d Tijz?­li», Pesta, Londra 11 Dec. Ziarele engleze decla­ră că Anglia va respunde Porței in pri­vința chestiunei egiptene întocmai după cum a respuns Franciei. Paris, 11 Decembrie. D. Billot refu­zând portofoliul afacerilor străine, cabine­tul e ast­fel constituit: D­. Goblet, Pre­ședinte al consiliului, ministru de interne Danuhin, Finanțe ; Berthelot, Instrucțiune publică; Sarrien, Justiție. Cei­l­alți mi­niștri conservă portofoliurile lor. D. Go­blet, va face interimul ministerului afa­­cerilor­ streine. D. Goblet, a declarat ca­merei că politica exterioră remâne ace­iași. Va înfățișa în luna Ianuarie proiec­tele de reforme ce trebue făcute înăun­trul țărei, și a cerut de la cameră să măr­­turesca încrederea sa in noul cabinet, ra­­tându-i cele 12 părți provisorii ale impo­­sitului. După propunerea d-lui Goblet, ca­mera s’a amânat pe Marți. Paris, 11 Decembrie. D. Goblet a o­­ferit portofoliul afacerilor străine d-lui Declais, ambasadorul Franței la Viena. Sofia, 11 Dechembre. Guvernul rus a dat ordinal d lui Somolf, secretarul agen­­ței rusești, ramas la Sofia, să fie gata de plecare. Baronul Chielman a cerut să se tran­sfere la Berlin 700,000 franci depuși la Banca Bulgariei de agenția rusască. Ban­ca a respins că transferarea se va face în trei zile. Viena 11 Decembre. Deputațiunea bulgară a expediat la Sofia un raport lung. Ambasadorii Rusiei, Germaniei și Ita­liei au lasat cărțile lor la portarul hote­lului în care au descins delegații, însărcinatul de afaceri al Eogh­terei a visitat deputațiunea. Ror­a, 11 Decembrie. Camera a ho­tărât să suspende ședinți­e sale pentru trei zile, spre semn de doliu, cu ocasiu­­nea morței d-lui Minghetti, să pună în sala preșidenției bustul de marmoră al fostului ministru și să tipărescă discursu­rile sale. Guvernul a presintat un proiect de monument ce se va richefi la Roma, în amintirea lui Minghetti. FOILETON. GAL­LI­AN " SAU Cei trei­z­eci de tărani ai Romei. Tragedie in 5 acte si 2 tablouri. de C. POPESCU. (Urmare). Iulia Un geniu teu. Ce ceri ? ce câți aicea ? Viața tatalui teu ! Marte Iulia Tatal meu va muri ? ajutor! fugi acum (fuge) I Marte atalitatea numai te scote’n al meu drum (fuge) (S’aud zuruit de arme și pași, cortina cade) Actul IV. SCENA !­­ulia, Fulvia, Iulia In a mea slăbăciune și’n cruda mea durere Fulvia, nu’ncerca să aduci mângâere.— Sunt condamnată’n lume să’ndur o viață crudă, Să suspin fără termin, să gem in aspră trudă. Iulia cea sglobie, sburdalnica prințesă Geme ca criminalul care’n peptul seu țesă Infamii neauzite, sau planuri infernale Contra unui părinte, contra patriei sale.— Eu sunt o criminală : Slăbiciunea me’npinge­­ calea sub picvire, a sfărâma, a stinge Legea cea mai intactă, amorul paternei. Acest sentiment dulce, care conține’n el Atâta fericire, atâta mulțumire. Dar eu am sdrobit totul, am calcat peste fire.— Și slabele’mi piciore ce se clătesc de vâni Au cutezat să calce un nod așa de sfânt.— Astăzi eu sunt o lașă, fiică desmoștenită, Sunt o denaturată, și amantă umilită, (plânge). Fulvia, Ce stranie idee fantasia’ți înșală Să te condamni tu însuți fără nici o sfială! Iulia cea candidă, Prințesă inocentă, Iulia Cea frumosă, florea cea mai riolentă, Este ea pre demnă de acest epitet Ce asupră,și aruncă fără nici un respect ? Acest chip al venerei și aerul acesta. Astă inimă pară unde domnește Vesta, Prin tine condamnate cu atâta asprime Putea-vor să ascunză planul vre­unei crime? De ce Julia őre cu groză-a tresărit La singura idee d’amor nenorocit ? Prin ce impulsiune Julia e silită Să se declare astăzi amantă umilită ? Iulia Amantă umilită Fulvio, înc’o dată, Amantă umilită, fiică denaturată, El este conjurat și sub mâna’i armată însuși imperatricea ar fi căd­ut sfarmată. Dacă’n momentul critic n’auzia un cuvânt Ce’l desarmă svârlindu’i pumnalul pe pământ.— Fulvia Numele lui ? Iulia Ascultă. El mé iubește încă. NI văd trecând pe stradă e’o mâhnire adîncă.— Adesea îl văd palid cu ochii rotitori Cu buze tremurânde, sguduit de fiori.— Mé iubește el încă, căci cum ar fi putut Să calce jurământul ce cu-ai sei a făcut, De n’ar fi fost amorul care l’a’mpedecat Și care chiar pumnalul din mâni i-a aruncat.— Ș’acel nume nu fuse numele unui zeu Ce’l rostiu in grădină, era numele meu. Fulvia O ceruse ! să fie ! se numește el Marte ? Dintre cei nouă tineri făcuse și el parte ! Iulia Tăcere și prudență, căci mama mea nu știe Probiu îl presupune, iar eu ți’l declar ție. Când el urzește planuri contra tatălui meu Peptul meu bate încă de suvenirul seu! N­ iubesc pentru dânsul, îl urăsc pentru faptă. N­ ador ca nebună și’l urăsc ne’mpacată.— Peptul meu geme plânge când zăresc sumbra’i față iar atentatu’i negru mâ’ntunecă mâ’nghiață. Fulvia Suflet de­scelerat! Julia Nu este scelerat. Nu este suflet negru, nu este nici ingrat. Dar este tenor încă și acei artificioși Capete de comploturi fiind neputincioși Au tras vi­a lor ghiară și au făcut instrument Pe Marte suflet nobil, candid și inocent. Marte primul in Roma cu suflet de erou Marte al cărui nume insuflă prin echou îerrore printre barbari ce locuesc la Rin, Marte cu fruntea sumbră dar cu suflet senin Acum in Gallian el vede pe despotul... Probiu vine pe gânduri. Ah! Probiu știe totul Insă e ne’ndoială. SCENA I­. Iulia, Fulvia, Probiu Probiu (cu o lanternă’n mână, cred­indu-se singur) Probiu nenorocite! Cine a tors pre firul crudei, tale ursite? Albuța bătrâneței ce vigorea insultă Ți-a’ntunecat lumina în privighieri perdută? Ochiul tău ce-odată privighia neadormit Azi nu vede nimica, acum pare orbit.— Zărise pe conjuratul și când îl ieu din urmă In loc să’l prind in mână nu prind decât o umbră. Aud vitete surde, cercetez ca să știu De unde’și au isvorul, de unde ele vin ? Dar cine îmi respunde? al stradelor echou Ce se lovește’n mine și repetă din nou.— Ești condamnat la Probiu acum la bătrânețe Să perții laurii fruntei culeși in tinerețe ? Ești condamnat a perde pe cel mai bun amic Care ații fără voie îți este inamic? Marte, amice Marte, tu mă silești in fine Să te trădez amice, să mă despart de tine; Căci artificioșii te-au tras in sinul lor Și tu mugești cu dânșii într’un infernal cor. Bătrâneța apasă pe Probia și’l sfărâmă, Dar tot mai are viață în peptu’i de aramă. Și nu’l va prinde martea păn ce o bună faptă Nu’i va curăți fruntea de cea mai mică pată.— Și Marte’nduplecatul... Or Marte amăgitul Va cadea’ntei in lațul lui Probiu veștezitul.— Acesta mă zugrumă, dar datoria cere Să calc peste natură, să trec peste durere. Iulia (tare) Respect celor ce’n lume’și fac a lor datorie. Dar astă fermitate ține de barbarie. Probiu. Probiu (tresărind) Erați aicea? Princesă cum se face? Eu credeam că sunt singur și reflectam in pace. Princesă, a ud­izat tot monologul meu Și știi... Iulia­na, știu că Marte este amicul teu. Probiu Amiciția cere ca să mă numesc Probiu Dér datoria’mi cere să fiu cap de Pretoriu (Va urma).

Next