Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-09-11 / nr. 99

Anul al XV-lea No. 99. (TH. BALASSIN) INTERESELOR GENERALE IASSI Vineri II (23) Septembrie 1887. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin int% 20 bani. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semest.u 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. ,^IN DISTRICTE, po an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTRÉINATATE...................................................................40 Ir.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. i: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. CfNȚȚ- r/M 1f, 90 bani. FOREA CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: _________________________________________Ced­endar­ul septä zan a­­xi­e­i r . Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 din strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No.­ 8, Wien. Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. STIL VECHIU­I DIP­A |_________P­A­T­R­O­N­U­L ț­I L­E­I TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | 5­I­U­A \ PATRONUL 1­­I­L­E­I | Ros. 8órelm | Apus. Sorely Septembrie.­­ ---------------------------=====51==psa<mic--------~ """ ...........­ ............­­ ........................==*: 6 Duminică Martirul Șudoxia 18 Duminică Tom­a 5—44 6— 3 Luni Sfințitul Martir Lozont ^ 19 Luni Ianuarie 6­45. «— 1 8 Marți­­ 10 Bi»șiere» Ma­cei Domnului . La 6 Septembrie Lună nouă cu timp 20 Marți Eustatia 5—46 6—68 9 Mercuri Sfantul Iochim și Anb,­­ frumos and­ vânt 21 Mercuri Apostolul Matheia 6-49 5-57 10 Joi Sfinții Mmodora, Mitrodora, Nimfodora frumos apoi vânt. 22 Joi Mauriciu 5—50 5—55 11 Vineri Cuviosa Teodora [ ^ 2S Vineri Tecla 5—51 5-68 12 ______Sâmbătă Sfântul Martir Autonom 24_____________Sâmbătă_______0>nc. Sfântului Ion S-52 1­5- 51 d­in liceu o alegere potrivită, corespunzătoare programelor fie studii adoptate la scoalele su­perioare de fete din străinătate. Se vor mai face anume pentru aceste eleve unele cursuri literare tractate în limbi străine, piicuma t se va accentua în genere pentru ele studiul lim­­belor străine moderne și cultivarea artelor frumoase, înainte de toate a musicei. Inscrierile se pot face in toate zilele între orele 9 și 4. THOMA STELIAN Doctor in drept și in Științele politice din Paria. Profesor de dreptul­­ mer­ical la Universitate, retrăgându-se din magistratură se însărcinează cu apărarea proceselor înaintea tuturor instan­țelor judecătorești. Strada Lăpușneanu No. 29. A­N­U­N­C­I­T INTERNAT ȘI EXTERNAT DE BĂEȚI Fundacul Sf. Gheorghe Lozonschi, 2, Iași dirijat de dl A. WEITZSECKER Profesor la Liceul național. . Ca și in trecut, elevii de clasele, gimnasiale și liceale sunt preparați în internat și acom­paniați la liceul național de un pedagog sau chiar de Director. Elevii de curs primar sunt preparați în internat și presintați la esame­­ne înaintea Comisiunei instituite de Onor. Mi­nister. Cursurile reîncep la 1 (13) Septembre. In­­scrierile se primesc în fie­care Zi de la 8 a. m. până la 8 sara. De inchiriet casele d-lui Costachi Pa­­ladi din strada Paladi, cuprinzând 6 odăi, un salon mare, 2 antreturi, bucătărie, spălătorie, camară, grajd, șură ham­bar, 2 grădini, fântână in ogradă, pivniță buni. Doritorii de a le lua in chirie, să se adreseze in acele case de la 9 ore dimineța și pănă la 3 p­­m. Dl Dl Dl. Dl. A­NUNCIURI Institutul Liceal de Domnișoare (Strada Carp, No. 2) Dl. A. Brandia, Dl. Dl. B. Buicli, Dl. V. Burla, A. Burri, V. Casiano, N. Climescu, I. Constanțiu, cuprinzând patru clase primare și șapte clase liceale, organisate atât unele cât și altele exact după programa oficială, redeschide cur­­­­surile sale de invotament la 1 Septemvrie cu­­ următorul personal didactic și pedagogic : D-na E Rumpel, Directrice. D ra C. Atanasiu, Profesoare la Enterna­tul Secundar, va pro­pune limba română în cursul lie. inferior Profesor la Liceul Nați­onal, va propune istoria în cursul lie. superior. Profesor de stiințele na­turale și de igienă in cursul superior Profesor la Liceul Nați­onal, va propune limba greacă. Profesor de limba fran­­ceză în cursul superior. Profesor la Liceul Na­țional, va propune lim­ba franceză în cursul inferior și superior. Profesor în cursul pri­mar. Profesor la gimnasiul Ștefan cel Mare, pro­fesor de desemn. Profesoare la Enterna­­tul Secundar, va pro­pune inferior,istoria in cursul Profesor la gimnasiul Alexandru cel bun, va propune religiunea. Profesor la Universiver­­sitate, va propune mi­neralogia și geologia în cursul superior. Profesor la Universita­te, va propune matema­ticele la cursul superior. Profesoare de limba en­glesă și de desemn. Profesoare de limba franceză și de caligrafie Profesor la Liceul Na­țional, va propune lim­ba latină, învățătoare de lucru di­plomată. Profesor de musică. Profesoare de musică. Profesoare de musică. absolventă a conserva­toriului din Viena, ar­tistă diplomată, profe­soare de musică, institutrice diplomată, profesoare de limba ger­mană. Profesor la Universita­te, va propune filosofia Profesor de limba ro­mână la cursul superior Profesoare la­tul Secundar, Esterna va pro­pune științele naturale In cursul inferior. Profesoare la Esterna­tul Secundar, va pro­pune geografia In cur­sul inferior. Profesor la Școala Fii­lor de Militari și la Școala Normală de fete, va propune limba romă­­nă In cursul inferior. Profesor la Școala Fii­lor de Militari, va pro­pune matematicele în cursul inferior și su­perior. Profesor la Universi­tate, va propune isto­ria națională. Profesor la Universita­te, va propune științele fizico-chimice, absolvent al școlei nor­male superiore, va pro­pune matematicele In cursul inferior, diplomată de Asilul Ele­na Doamna, profesoare In cursul primar. Profesor la Universita­te, va propune pedago­gia, estetica și mitologia. Dl P. R&șcanu, Dl. I. Stravolca, Dl. Em. Silberg, D-ra M. Urechia, Dl. A. Xenopol, Pentru acele eleve, ce nu au în vedere ba­calaureatul, se va face din cursurile predate INTERNAT ȘI EXTERNAT DE DOMNIȘORE dirijat de D-na F. Parret Strada de Sus, vis-a-vi de farmacia Racoviță. Curs primar complect în internatul cu esa­­menile înaintea comisiunelor oficiale. Repetițiuni pentru cursul secundar. Externatul secundar de fete mutându-se de­finitiv in Strada Alexandri, fost localul Băn­­cei naționale, internatul Parret este cel mai apropiat pentru elevele care doresc a fre­­qventa cursurile secundare. Elevele vor fi în­totdeauna însoțite de o Domna Pedagogă. Se predau și lecții de musică, înscrierile în fie­care Zi- IASSI 10 Septembrie, 1887. BOALELE VINULUI Sub acest titlu „Economia Națio­nală“ publică următorul articol forte important pentru vicicultori, și pe care îl reproducem și noi: Tóte alterațiunile vinului purta nu­mele de bale. După cercetările d-lui Pasteur tote bulele vinului se datoresc unor microorganisme aparținând clasei ciupercilor. Aceste microorganisme se găsesc în aer, de unde ajungând în vin, dacă nu se îngrijesce bine, ele se desvolta și provoca îmbolnăvirea lui. Vinurile care cuprind mai puțin de 8 la sută alcool, sunt forte expuse bulelor, din contra vinurile ce au mai mult de 10 la sută alcool sunt mai puțin expuse. Vinurile nostre au în genere mai mult de 10 la sută al­cool și cu tote acestea ele sunt forte bolnave. Acesta provine numai din causa pegligenței, din cauza neîngri­­jirei vaselor și a lipsei de precauțiuni la prepararea vinului. Credința mul­tora cum că vinurile nóstre cu se pot păstra mulți ani fără să se strice este nefondată. Cel mai bun mijloc pentru a îm­piedica boalele vinului este o pre­­parațiune rațională, cea mai mare cu­rățenie atât în pivniță cât și a tuturor vaselor întrebuințate la fabricarea și păstrarea vidului, precum și o bogăție în alcool ce trece peste 10 la sută. Bulele cele mai comune sunt ur­­matorele: 1. Oțețirea vinului. Vinul scade în vase și­­ iacă du se umple la intervale regulate, dopul ne mai fiind muiat, se usucă și aerul pătrunde pănă la vin. In acest caz în genere se formează de­aspra vinului o peliță subțire și transparmta. Pelița provine din causa desvolarei unui ferment special, pe care Fasteur l-a numit „Mycoderma vini“. Acest fer­ment descompune alcoolu carbonic și apă, așa în­cât în acord sub in­fluența lui vinul își perde tăria. Vi­nurile care conțin peste 12 la sută alcool nu sunt expuse acestei bule. Când bula exista, să se umple vasul cu vin pănă în vrană spre a scote pelița afară. Pentru ca Mycoderma vini să nu se amestece în vin, se intro­duce íutéiu un tub în vin până sub peliță; la estremitatea tubului se pune o pâlnie prin care se umple vasul cu vin. Cu modul acesta pelița este râ­­dicată de jos în sus și ese pe vrană. Dacă din întâmplare Mycoderma vini s’a amestecat în masa liquidului, a­­tunci să se filtreze vinul și pe urmă să se tragă într’un vas bine afumat. Acesta bola se ivesce din vasele ți­nute pe jumătate góle ,­ în acest caz, se pute împiedica prin afumarea cu pierosu, de care nu trebue să se abu­­șeze. Umplând vasele la timp și în­­grijindu-le bine, putem evita apari­­țiunea acestei bole. Treptat cu împuținarea cantității de alcool prin influența fermentului Mycoderma vioi, mai cu sema dacă aerul pătrunde în mare cantitate în vas, se desvoltă un alt ferment nu­mit­ „Mycoderma aceti“, care când este abundent formează deasupra vi­nului o flore albă. Acest ferment acetic descompune alcoolul în accid acetic și un accid carbonic. Când bula este la început se pate remedia umplându-se vasul bine și scoțând flarea. Daca s-a format numai o mica cantitate de acid acetic, cu timpul el combină cu al­coolul și formează eteruri aromatice. Fi­nd-că oțețirea merge de la su­prafață spre fund, și dacă oțețirea nu este prea înaintata, să se transvaseze vinul sănătos lăsând să curgă pe ca­­neaua de la cep, până ajungem la vinul oțețit. Partea sanatosa se pune într-un vas afumat, iar cea bolnavă se întrebuințează la facerea oțetului. Acidul acetic s’ar putea neutraliza cu unele baie, însă fiind­că acetatele sunt solubile, aceste săruri remân în vin și’i dau un gust rău. Când baia oțetirei este prea înaintată, ea este fără leac; vinul trebue făcut oțet. 2. Băloșirea vinului. Vinurile sărace în alcool și în tanin sunt cele mai expuse acestei bule, de unde rezultă că vinurile roșii. Dintre vinurile albe cele cari au fermentat 2—B $ile pe tescovină (la prepara­­țiunea lor) sunt mai puțin expuse de­cât cele provenite dintr’un must­ătors imediat după sdrobirea strugurilor. Când vinul conține peste 11 la sută alcool, băloșirea este o bula rară. Băloșirea provine tot din causa unor organisme microscopice. La începutul bulei vinul pate sa răi mână limpede ca și când ar­e sănătos; în alte ca­zuri însă dacă’l punem într’un pahar și’l mișcăm se observă ca un fel de nori în el. In tot cașul bóla se recu­­nosce ușor, încercând a turna vinul picătură cu picătură picăturile sunt mai lungi ca de obiceiu, iar când bóla este mai înaintată atunci în joc de picături avem un fir lung. Vinul de­vine bălos, se întinde, iar mai târziu ajunge gros ca albușul de ou. Bala se desvoltă cu deosebire in timpul fermentațiunei complimentare. Vinurile destul de bogate la alcool și acid tartric se vindecă de multe ori singure, când bula este la început La începutul bulei se póte vindeca ușor dacă se pune vinul intr’un hâr­­dâu și se bate cu o mătură de un­­ele pănâ face spumă. Contactul cu a­­erul vindecă vinul. Daca bula este mai înaintată se va adăuga la fie­care hectolitru de vin câte 10 grame de tanin sau se pote adăuga cu mult succes și estract de sâmburi de stru­guri, batându-se in bârdău cu mătura ca și in cașul intâi. Estractul de sîm­­buri de struguri și pote prepara sin­­gur ori­ce vinicultor. Pentru acest scop cu o sita se separă sîmburi de tes­covină, pe urmă se usucă și se ma­cină sau se sdrobesc. Se turna după aceea peste 1 ki­logram de pulbere de sâmburi 1 litru de alcool de 80 grade, se lasă in di­­gestiune 14 zile. Se scurge și se fil­trează. Peste pulberea rămasa se turna apă in cantitate egală cu spirtul în­trebuințat, se lasă toca 8 $ile, și se filtrează, amestecându-se in urmă cu estradtul dinteiu. Acest estradt cuprinde tot taninul din sâmburi. Pentru 10 hectolitri de vin baloști se adaogă B litri din acest estract spre a’l vindeca. Se trage vitein vinul in alt vas, așa ca să vie cât se pote mai mult in contact cu aerul și pe urmă i se pune estractul. 3. Amărăciunea vinului Acesta este o bula ce sr ivesce nu­mai la vinurile negre, chiar și când sunt puse în butelii. Gustul vinului este amar insuportabil. La început se pute opri bula prin încălzirea vinului după metoda lui Pasteur. Daca bula este prea înaintată, ea est­e fără leac, vinul nu mai pote servi de­cât la fa­bricarea rachiului; chiar oțetul ce s-ar face din el nu ar fi bun, ar avea gust amar. 4. Impunirea vinului prin acid sul­­fhydric. Acesta nu este o bula propriu zisa și se întâmplă numai in terile in cari se presară strugurii și vițele cu pu­­ciosa pentru a combate bula viței pro­venită din „Oidium Tub­eri“. Sulful in stare de element introducându-se in vin și se transformă in hidrogen sul furios și dă vinului un miros de oue îlocite. Acesta bóla să vindecă ușor dacă pitrecim vinul și’l punem intr’un vas afumat. Acidul sulfuric in contact cu hydrogenul sulfurat dă sulf și apă. 2HS+SO*=2HO+BS. După depunerea sulfului la fond vinul se pitrocesce din nou. 5. Inegrirea vinului. Ea să ivesce numai când vinul e in contact cu ferul s. e. când ciele de la ușa vasului nu sunt acoperite cu lemn. In acest cas taninul din vin se combină cu ferul și formează cer­neala. Tanatul de fer fiind insolubil, vinul se limpezesce de sine prin șe­dere. Dacă voim sa’l limpezim mai repede, atunci îl elovin și ast­fel își recapătă iarăși limpiditatea și culorea primitivă. 6. Schimbarea feței la vinurile albe. Vinurile albe când conțin prea puțin acid pot să capete o culore brună in timpul fermentațiunei complimentare. Acesta alterațiune se ivesce mai cu suimă când la cules nu s’au dat la o parte babele mucede. Materiele extrac­­tive din vin se transformă in­humate și altera­colarea, ele se depun cu în­cetul și vinul se limpezesce din nou. Vinurile bogate in acid nu sunt expuse acestei bube. Cel mai bun mijloc pentru a însă­nătoși asemenea vinuri este de a le pritoci intr’un vas afumat, sau de a le adăuga puțină drojdie prospata de vin sau in fine de a le limpezi cu albuș de ou. 7. Gustul de buze, mirosul de mucegaiu și alte mirosuri străine. Aceste bule nu se ivesc in vin de­cât din causa neglijenței și a nein­­grijirei vaselor și sunt cele mai obi­cinuite la Doi. Gustul și mirosul rău se depărtează din vin dacă potrecim vinul intr’un D-ra A. Conta, Dl. C. Cornescu, Dr?. Dr. L. Comovici, Dl. N. Culianu, Miss A. Dixon, D-ra M. Frais, Dl. X. Gheorghiu, D-ra A. Heyden, Dl. W. Rumpel, D-na Jj. Resshaimer, D-ra M. Resshaimer, D-ra M. Junck, D-ra I. Jenesen, Dl. C. Leonardescu, Dl I. Nădejde, D-ra Ec Panaitescu, D-ra M. Panaitescu, Dl. M. Pompiliu, Dl. L Ballet, X saa.ä.to/bä.uLsa.ele Apa ae Colonia afleveratei ü 4W MM se ivesc de an timp încoce iarăși mai în totă România, și publicul care do­rește să aibă marfa ad­everată nu pote fi îndeajuns atent de a exige tot­deauna Numărul «4711» atât pe etichete cât și în sticlă și de a nu se lăsa să fie indus în erore prin alte Numere. A­pa de Colonia „4211“ se găsește în cele mai renumite magazine din Iași și din țară.

Next