Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-09-11 / nr. 99
Anul al XV-lea No. 99. (TH. BALASSIN) INTERESELOR GENERALE IASSI Vineri II (23) Septembrie 1887. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin int% 20 bani. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semest.u 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. ,^IN DISTRICTE, po an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTRÉINATATE...................................................................40 Ir.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. i: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. CfNȚȚ- r/M 1f, 90 bani. FOREA CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: _________________________________________Cedendarul septä zan axiei r . Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 din strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. STIL VECHIUI DIPA |_________PATRONUL țI LEI TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ STIL NOU | 5IUA \ PATRONUL 1ILEI | Ros. 8órelm | Apus. Sorely Septembrie. ---------------------------=====51==psa<mic--------~ """ ........... ............ ........................==*: 6 Duminică Martirul Șudoxia 18 Duminică Toma 5—44 6— 3 Luni Sfințitul Martir Lozont ^ 19 Luni Ianuarie 645. «— 1 8 Marți 10 Bi»șiere» Macei Domnului . La 6 Septembrie Lună nouă cu timp 20 Marți Eustatia 5—46 6—68 9 Mercuri Sfantul Iochim și Anb, frumos and vânt 21 Mercuri Apostolul Matheia 6-49 5-57 10 Joi Sfinții Mmodora, Mitrodora, Nimfodora frumos apoi vânt. 22 Joi Mauriciu 5—50 5—55 11 Vineri Cuviosa Teodora [ ^ 2S Vineri Tecla 5—51 5-68 12 ______Sâmbătă Sfântul Martir Autonom 24_____________Sâmbătă_______0>nc. Sfântului Ion S-52 15- 51 din liceu o alegere potrivită, corespunzătoare programelor fie studii adoptate la scoalele superioare de fete din străinătate. Se vor mai face anume pentru aceste eleve unele cursuri literare tractate în limbi străine, piicuma t se va accentua în genere pentru ele studiul limbelor străine moderne și cultivarea artelor frumoase, înainte de toate a musicei. Inscrierile se pot face in toate zilele între orele 9 și 4. THOMA STELIAN Doctor in drept și in Științele politice din Paria. Profesor de dreptul merical la Universitate, retrăgându-se din magistratură se însărcinează cu apărarea proceselor înaintea tuturor instanțelor judecătorești. Strada Lăpușneanu No. 29. ANUNCIT INTERNAT ȘI EXTERNAT DE BĂEȚI Fundacul Sf. Gheorghe Lozonschi, 2, Iași dirijat de dl A. WEITZSECKER Profesor la Liceul național. . Ca și in trecut, elevii de clasele, gimnasiale și liceale sunt preparați în internat și acompaniați la liceul național de un pedagog sau chiar de Director. Elevii de curs primar sunt preparați în internat și presintați la esamene înaintea Comisiunei instituite de Onor. Minister. Cursurile reîncep la 1 (13) Septembre. Inscrierile se primesc în fiecare Zi de la 8 a. m. până la 8 sara. De inchiriet casele d-lui Costachi Paladi din strada Paladi, cuprinzând 6 odăi, un salon mare, 2 antreturi, bucătărie, spălătorie, camară, grajd, șură hambar, 2 grădini, fântână in ogradă, pivniță buni. Doritorii de a le lua in chirie, să se adreseze in acele case de la 9 ore dimineța și pănă la 3 pm. Dl Dl Dl. Dl. ANUNCIURI Institutul Liceal de Domnișoare (Strada Carp, No. 2) Dl. A. Brandia, Dl. Dl. B. Buicli, Dl. V. Burla, A. Burri, V. Casiano, N. Climescu, I. Constanțiu, cuprinzând patru clase primare și șapte clase liceale, organisate atât unele cât și altele exact după programa oficială, redeschide cursurile sale de invotament la 1 Septemvrie cu următorul personal didactic și pedagogic : D-na E Rumpel, Directrice. D ra C. Atanasiu, Profesoare la Enternatul Secundar, va propune limba română în cursul lie. inferior Profesor la Liceul Național, va propune istoria în cursul lie. superior. Profesor de stiințele naturale și de igienă in cursul superior Profesor la Liceul Național, va propune limba greacă. Profesor de limba franceză în cursul superior. Profesor la Liceul Național, va propune limba franceză în cursul inferior și superior. Profesor în cursul primar. Profesor la gimnasiul Ștefan cel Mare, profesor de desemn. Profesoare la Enternatul Secundar, va propune inferior,istoria in cursul Profesor la gimnasiul Alexandru cel bun, va propune religiunea. Profesor la Universiversitate, va propune mineralogia și geologia în cursul superior. Profesor la Universitate, va propune matematicele la cursul superior. Profesoare de limba englesă și de desemn. Profesoare de limba franceză și de caligrafie Profesor la Liceul Național, va propune limba latină, învățătoare de lucru diplomată. Profesor de musică. Profesoare de musică. Profesoare de musică. absolventă a conservatoriului din Viena, artistă diplomată, profesoare de musică, institutrice diplomată, profesoare de limba germană. Profesor la Universitate, va propune filosofia Profesor de limba română la cursul superior Profesoare latul Secundar, Esterna va propune științele naturale In cursul inferior. Profesoare la Esternatul Secundar, va propune geografia In cursul inferior. Profesor la Școala Fiilor de Militari și la Școala Normală de fete, va propune limba romănă In cursul inferior. Profesor la Școala Fiilor de Militari, va propune matematicele în cursul inferior și superior. Profesor la Universitate, va propune istoria națională. Profesor la Universitate, va propune științele fizico-chimice, absolvent al școlei normale superiore, va propune matematicele In cursul inferior, diplomată de Asilul Elena Doamna, profesoare In cursul primar. Profesor la Universitate, va propune pedagogia, estetica și mitologia. Dl P. R&șcanu, Dl. I. Stravolca, Dl. Em. Silberg, D-ra M. Urechia, Dl. A. Xenopol, Pentru acele eleve, ce nu au în vedere bacalaureatul, se va face din cursurile predate INTERNAT ȘI EXTERNAT DE DOMNIȘORE dirijat de D-na F. Parret Strada de Sus, vis-a-vi de farmacia Racoviță. Curs primar complect în internatul cu esamenile înaintea comisiunelor oficiale. Repetițiuni pentru cursul secundar. Externatul secundar de fete mutându-se definitiv in Strada Alexandri, fost localul Băncei naționale, internatul Parret este cel mai apropiat pentru elevele care doresc a freqventa cursurile secundare. Elevele vor fi întotdeauna însoțite de o Domna Pedagogă. Se predau și lecții de musică, înscrierile în fiecare Zi- IASSI 10 Septembrie, 1887. BOALELE VINULUI Sub acest titlu „Economia Națională“ publică următorul articol forte important pentru vicicultori, și pe care îl reproducem și noi: Tóte alterațiunile vinului purta numele de bale. După cercetările d-lui Pasteur tote bulele vinului se datoresc unor microorganisme aparținând clasei ciupercilor. Aceste microorganisme se găsesc în aer, de unde ajungând în vin, dacă nu se îngrijesce bine, ele se desvolta și provoca îmbolnăvirea lui. Vinurile care cuprind mai puțin de 8 la sută alcool, sunt forte expuse bulelor, din contra vinurile ce au mai mult de 10 la sută alcool sunt mai puțin expuse. Vinurile nostre au în genere mai mult de 10 la sută alcool și cu tote acestea ele sunt forte bolnave. Acesta provine numai din causa pegligenței, din cauza neîngrijirei vaselor și a lipsei de precauțiuni la prepararea vinului. Credința multora cum că vinurile nóstre cu se pot păstra mulți ani fără să se strice este nefondată. Cel mai bun mijloc pentru a împiedica boalele vinului este o preparațiune rațională, cea mai mare curățenie atât în pivniță cât și a tuturor vaselor întrebuințate la fabricarea și păstrarea vidului, precum și o bogăție în alcool ce trece peste 10 la sută. Bulele cele mai comune sunt urmatorele: 1. Oțețirea vinului. Vinul scade în vase și iacă du se umple la intervale regulate, dopul ne mai fiind muiat, se usucă și aerul pătrunde pănă la vin. In acest caz în genere se formează deaspra vinului o peliță subțire și transparmta. Pelița provine din causa desvolarei unui ferment special, pe care Fasteur l-a numit „Mycoderma vini“. Acest ferment descompune alcoolu carbonic și apă, așa încât în acord sub influența lui vinul își perde tăria. Vinurile care conțin peste 12 la sută alcool nu sunt expuse acestei bule. Când bula exista, să se umple vasul cu vin pănă în vrană spre a scote pelița afară. Pentru ca Mycoderma vini să nu se amestece în vin, se introduce íutéiu un tub în vin până sub peliță; la estremitatea tubului se pune o pâlnie prin care se umple vasul cu vin. Cu modul acesta pelița este râdicată de jos în sus și ese pe vrană. Dacă din întâmplare Mycoderma vini s’a amestecat în masa liquidului, atunci să se filtreze vinul și pe urmă să se tragă într’un vas bine afumat. Acesta bola se ivesce din vasele ținute pe jumătate góle , în acest caz, se pute împiedica prin afumarea cu pierosu, de care nu trebue să se abușeze. Umplând vasele la timp și îngrijindu-le bine, putem evita aparițiunea acestei bole. Treptat cu împuținarea cantității de alcool prin influența fermentului Mycoderma vioi, mai cu sema dacă aerul pătrunde în mare cantitate în vas, se desvoltă un alt ferment numit „Mycoderma aceti“, care când este abundent formează deasupra vinului o flore albă. Acest ferment acetic descompune alcoolul în accid acetic și un accid carbonic. Când bula este la început se pate remedia umplându-se vasul bine și scoțând flarea. Daca s-a format numai o mica cantitate de acid acetic, cu timpul el combină cu alcoolul și formează eteruri aromatice. Find-că oțețirea merge de la suprafață spre fund, și dacă oțețirea nu este prea înaintata, să se transvaseze vinul sănătos lăsând să curgă pe caneaua de la cep, până ajungem la vinul oțețit. Partea sanatosa se pune într-un vas afumat, iar cea bolnavă se întrebuințează la facerea oțetului. Acidul acetic s’ar putea neutraliza cu unele baie, însă fiindcă acetatele sunt solubile, aceste săruri remân în vin și’i dau un gust rău. Când baia oțetirei este prea înaintată, ea este fără leac; vinul trebue făcut oțet. 2. Băloșirea vinului. Vinurile sărace în alcool și în tanin sunt cele mai expuse acestei bule, de unde rezultă că vinurile roșii. Dintre vinurile albe cele cari au fermentat 2—B $ile pe tescovină (la preparațiunea lor) sunt mai puțin expuse decât cele provenite dintr’un mustătors imediat după sdrobirea strugurilor. Când vinul conține peste 11 la sută alcool, băloșirea este o bula rară. Băloșirea provine tot din causa unor organisme microscopice. La începutul bulei vinul pate sa răi mână limpede ca și când are sănătos; în alte cazuri însă dacă’l punem într’un pahar și’l mișcăm se observă ca un fel de nori în el. In tot cașul bóla se recunosce ușor, încercând a turna vinul picătură cu picătură picăturile sunt mai lungi ca de obiceiu, iar când bóla este mai înaintată atunci în joc de picături avem un fir lung. Vinul devine bălos, se întinde, iar mai târziu ajunge gros ca albușul de ou. Bala se desvoltă cu deosebire in timpul fermentațiunei complimentare. Vinurile destul de bogate la alcool și acid tartric se vindecă de multe ori singure, când bula este la început La începutul bulei se póte vindeca ușor dacă se pune vinul intr’un hârdâu și se bate cu o mătură de unele pănâ face spumă. Contactul cu aerul vindecă vinul. Daca bula este mai înaintată se va adăuga la fiecare hectolitru de vin câte 10 grame de tanin sau se pote adăuga cu mult succes și estract de sâmburi de struguri, batându-se in bârdău cu mătura ca și in cașul intâi. Estractul de sîmburi de struguri și pote prepara singur orice vinicultor. Pentru acest scop cu o sita se separă sîmburi de tescovină, pe urmă se usucă și se macină sau se sdrobesc. Se turna după aceea peste 1 kilogram de pulbere de sâmburi 1 litru de alcool de 80 grade, se lasă in digestiune 14 zile. Se scurge și se filtrează. Peste pulberea rămasa se turna apă in cantitate egală cu spirtul întrebuințat, se lasă toca 8 $ile, și se filtrează, amestecându-se in urmă cu estradtul dinteiu. Acest estradt cuprinde tot taninul din sâmburi. Pentru 10 hectolitri de vin baloști se adaogă B litri din acest estract spre a’l vindeca. Se trage vitein vinul in alt vas, așa ca să vie cât se pote mai mult in contact cu aerul și pe urmă i se pune estractul. 3. Amărăciunea vinului Acesta este o bula ce sr ivesce numai la vinurile negre, chiar și când sunt puse în butelii. Gustul vinului este amar insuportabil. La început se pute opri bula prin încălzirea vinului după metoda lui Pasteur. Daca bula este prea înaintată, ea este fără leac, vinul nu mai pote servi decât la fabricarea rachiului; chiar oțetul ce s-ar face din el nu ar fi bun, ar avea gust amar. 4. Impunirea vinului prin acid sulfhydric. Acesta nu este o bula propriu zisa și se întâmplă numai in terile in cari se presară strugurii și vițele cu puciosa pentru a combate bula viței provenită din „Oidium Tuberi“. Sulful in stare de element introducându-se in vin și se transformă in hidrogen sul furios și dă vinului un miros de oue îlocite. Acesta bóla să vindecă ușor dacă pitrecim vinul și’l punem intr’un vas afumat. Acidul sulfuric in contact cu hydrogenul sulfurat dă sulf și apă. 2HS+SO*=2HO+BS. După depunerea sulfului la fond vinul se pitrocesce din nou. 5. Inegrirea vinului. Ea să ivesce numai când vinul e in contact cu ferul s. e. când ciele de la ușa vasului nu sunt acoperite cu lemn. In acest cas taninul din vin se combină cu ferul și formează cerneala. Tanatul de fer fiind insolubil, vinul se limpezesce de sine prin ședere. Dacă voim sa’l limpezim mai repede, atunci îl elovin și astfel își recapătă iarăși limpiditatea și culorea primitivă. 6. Schimbarea feței la vinurile albe. Vinurile albe când conțin prea puțin acid pot să capete o culore brună in timpul fermentațiunei complimentare. Acesta alterațiune se ivesce mai cu suimă când la cules nu s’au dat la o parte babele mucede. Materiele extractive din vin se transformă inhumate și alteracolarea, ele se depun cu încetul și vinul se limpezesce din nou. Vinurile bogate in acid nu sunt expuse acestei bube. Cel mai bun mijloc pentru a însănătoși asemenea vinuri este de a le pritoci intr’un vas afumat, sau de a le adăuga puțină drojdie prospata de vin sau in fine de a le limpezi cu albuș de ou. 7. Gustul de buze, mirosul de mucegaiu și alte mirosuri străine. Aceste bule nu se ivesc in vin decât din causa neglijenței și a neingrijirei vaselor și sunt cele mai obicinuite la Doi. Gustul și mirosul rău se depărtează din vin dacă potrecim vinul intr’un D-ra A. Conta, Dl. C. Cornescu, Dr?. Dr. L. Comovici, Dl. N. Culianu, Miss A. Dixon, D-ra M. Frais, Dl. X. Gheorghiu, D-ra A. Heyden, Dl. W. Rumpel, D-na Jj. Resshaimer, D-ra M. Resshaimer, D-ra M. Junck, D-ra I. Jenesen, Dl. C. Leonardescu, Dl I. Nădejde, D-ra Ec Panaitescu, D-ra M. Panaitescu, Dl. M. Pompiliu, Dl. L Ballet, X saa.ä.to/bä.uLsa.ele Apa ae Colonia afleveratei ü 4W MM se ivesc de an timp încoce iarăși mai în totă România, și publicul care dorește să aibă marfa adeverată nu pote fi îndeajuns atent de a exige totdeauna Numărul «4711» atât pe etichete cât și în sticlă și de a nu se lăsa să fie indus în erore prin alte Numere. Apa de Colonia „4211“ se găsește în cele mai renumite magazine din Iași și din țară.