Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-02-14 / nr. 17
Anul al XVI-lea No. 17. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Frpe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe seme îrn.14 Fr. — pe trimestru 7 Fr. fin ,Vî% 90 bani. FOREA IASSI Duminca 4 126) Fevruar 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea (TH. BALASSA INTERESELOR II) GENERALE STIL VECHIUL PI üA I PATRONUL ț ZILE 1 j TIMPUL DIN SPTĂMÂNA STIL NOU gIOA [ PATRONUL ft%ST/ Bău. Sarelui 1 Apu». Sorelui 1 Fevruarie. ‘ ~~ | ~ Feruarie. = ’ Vft. . / 14 Duminică Cuv. Păr. Auxentin * 26 Duminică Alexandru ®—48 ® 44 ! 15 Luni Cuv. Ion Colibașiu 27 Luni Nestor ***— , —6—41 5 45 1a Marți Sf. Martir Famfiliu La 16 Fevruar. Lună plină cu aă- 28 Marți Leandru Ö 39 5 46 1 17 Mercuri Sf Marele Maartir Teodor Tiron . • , 29 Mercuri Griftore cel mare 6—87 5 48 18 Joi Părintele Leon papa Romei padar Ser 81 TicoI. 1 Martioi Albinus «35 5-49 19 Vineri Sfântu Apostol Arhip 2 Vineri Simppicius 6—83 5 52 1 20 Sâmbătă Părintele Leon Episcopul Catanei __________________ ________________SÂmbătă_______Cunigunde «—81 5-53 APREVIATATE...............................................40 F1 — INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Er.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag 111,40 b. Pag. IV, 30 b. La 14. Anul 1843. La 15. Anul 1563. La 16. Anul 1655. La 17. Anul 1774. La 18. Anul 1634. La 19. Anul 1838. La 20. Anul 1539. F EVBTJAEIE Se încoronează George Robescu Vodă ca domn al țerei României. Andreiu Batori domnul Ardealului acordă subsidii fratelui seu, care a abdicat pentru el. Constantin Basarab Cărnu, mulțumește armatei că a scapat tronul gonind pe boerii pribegi. Antonie Vodă detronat din România iudoește tributul ca să capete Moldova. Mateiu Basarab pleacă cu mare pompă la Constantinopole spre a-și reînoi învestitura. Elevii scalei filarmonice din București esecuta cu succes opera Norma in Românește. Stefan VI Domnul Moldovei reînoește alianța făcută cu Polonia de tatăl seu Petre Raneș. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. WJnXr* 20 bani» . AI ' I 'A ______________________ ——— ---------- - -----------------------3 ' ' ' i'J .TJI ' DalendSar u.1 Septamâne 1_________________|_ ______________________ A NUNCIURI | ——| ■ [UNK] [UNK]•..............——---------------------------------------------■ PENTRU ARENDAT I Moșia, Copaceana, făcând parte din trupul Mălăeștilor, județul Fălciu, plasa Prutul de mijloc, megieșită cu mai multe sate bune, și in apropiere ca la jumătate oră de la gara Roșieștii, aflătore pe linia ferată Docolina-Huși, având o mărime de 400 fălci, din care peste 300 fălci este un loc foarte bun de sămănături, cu parte din el fost pădurice de abia acum de curând desfemnată, iară restul fiind fânaț și imaș pentru vite.— Idem având pe ea case bune de locuit, fântână cu apă de băut, și două iazuri pentru adăpăturile de la plug și imaș, astfel se află de arendaș, pe un nou period de 4—5 ani, începător de la Sf. Gheorghe anul viitor 1889, când espiră contractul actualului arendaș, dar cu plugurile putânduse intra pe ea chiar in toamna anului curent 1888. Doritorii de a poseda contractul necesar pentru acestă arendare, sunt rugați să binevoiască a se adresa la subsemnata proprietară Moșiei Copăceana, domiciliată în Iași, strada Primăriei, casele din colțul stradei mari, No. 27, de unde ori și in care <jli vor putea dobândi tote informațiunile trebuitore, dinpreună cu condițiunile avantajoase acestei arendări. Elisabetha Costaki Boldur. O pasiune favorabilă Un piano de mahon, sistem nou, având necesitate de reparațiune la strune și ciocănele, se vinde numai pentru 120 lei, a se cere informațiuni la redacțiunea acestui ziar. NOUA LESE COMUNALA după ediția oficială și se află de vânzare la tipografia nóstra cu preț de 1 leu exemplarul. a muficiu Moșia Scarsești de Sus din j'OcLeț'U l ISoxXL Sun, proprietatea defunctei Elena Miclesco născută Scortzesco, astăzi a fiilor moștenitori, în depărtare de orașul Roman de 1 oră, cu pod pe Siret, case de locuit, hambar, coșeri și vie ; în câtime de 950 fălci, din care 500 arătură ; ÎOO fânaț, 50 pădure; ÎOO nevoie și 900 imașin ; este de arendat pe un period de 5 ani, de la Sf. Gheorghe anul viitor, cu începerea arăturei din toamna acestui an. Acastă moșie este de vândut și de veci de pe acum. Asemenea este de vândut de veci o parte de pământ numită Kin cirea tot in județul Roman, în depărtare de 2 ore de oraș; 85 fălci pădure de 20 ani; doritorii in aceste cazuri pentru primirea condițiunelor sunt rugați să se adreseze in localitate in Roman la Dr. Alecu I. Miclescu, sau la vreunul din moștenitori, in Iași la D-na și D-nu Dimitrie Liciu strada Butu, in Tecuciu la D nu Ioan A. Miclesco magistrat, iar la gara Bucecea la D-na și D-nu Siding. DE ARENDAT moșia Drăgușanii de sus din județul Dorohoi plasa Bașeu, megieșită cu Drăgușanii de gios, Mileanca, Știubeeni și Cordofeni, în mărime de 1200 fălci aproximativ, având trei iazuri, din care unul cu apă curgătorre pentru moră, case de locuit, hambare, coșere, și dreptul de a pescui iazurile, proprietate a casei def. Doctor Anastasie Fătu, se dă în arendă de la 23 April 1889, când espiră contractul actualului arendaș, care este dator a indica noului arendaș locurile de arături. Doritorii se vor adresa la subsemnata domiciliată în Iași disp.e strada Florilor No. 1 unde vor lua tote informațiunile necesare, și condițiunile arendării. Ecaterina Fătu IASSI 13 Fevruarie, 1888. REVISTA AGRICOLA SI ^COMERCIALA, Cetim 1q „Economia Națională“ : In Germania ca și în Franța omenii de știința, încă de mai mult timp, se ocupă în mod serios de fosfatele metalurgice care a dat rezultatele cele mai seriose și satisfacâtore asupra pământurilor agricole, atât din punctul de vedere a unei bune vegetațiuni, cât și din punctul de vedere economic. După experiențele făcute dar, în străinatate, s’a constatat că fosfatele metalurgice se pot întrebuința într’un mod folositor punând la un hectar 2000 până la 2.500 de kilograme. Acastă cantitate de fosfat se pune la locurile semănate cu cereale, cartofi, sfecle, la vie, la livezile artificiale etc. S’a mai constatat, că în cele mai multe cazuri sunt de ajuns 1000 kilogr., de fosfate ca să se potä obținea bune rezultate, iar cantitatea de 2,500 de kilogr., se recere mai cu samă atunci, când un agricultor creează o livede naturala etc., în cazul acesta, aceste îngrășămite se râspândesc pe suprafața locului mai înainte de stroftoat. Dar s’a constatat, că cea mai buna metodă ieste de a pune fosfatele grămezi pe loc întocmai ca și cum se pune varul, și să se lase în astfel de stare 8—10 zile, după aceea se împrăștie, apoi locul se ară și se samănă. Acestă metodă să se prefere însă atunci când fosfatele metalurgice se pun în prea mare cantitate, iar când s’ar pune numai 1000 de kilogr., în cazul acesta se împrăștie pe pământ după ce s’a arat, și îngrășământul se amestecă cu pământul printr’o grăpare energică, și apoi se samănă. Dar în tot cazul pentru livezile naturale, germanii și francezii nu întrebuințează numai fosfatele, ci și îngrășăminte au o mare influență asupra vegetațiunii livezilor naturale și artificiale. Dupa cum în străinatate se fac fel de fel de încercări cu tot soiul de îngrășăminte, tot așa s’a cercat și cu spălarea semințelor de cereale în contra tăciunelui mai cu sumă. De astă dată experiența s’a făcut prin înmuierea babelor de grâu în apă caldă la temperatura de 60 grade centigrade, în timp de cinci minute. Acastă experiență care a dat bune rezultate a fost făcută de către domnii Prilleux și Scribaux, profesori la institutul agronomic. Acești profesori a constatat, că prin udarea semințelor de grâu etc. în apă caldă la 60 de grade, se grăbește germinațiunea, și pote înlocui văruirea. Acestă metodă de a uda semințele înainte de semănat, este una din cele mai ușore, și care nu costă mai nimic, căci credem că fiecare din marii noștri agricultori au câte un termometru cu care pot constata căldura apei la 60 de grade. Acest mod de a uda semințele în apă caldă înainte de semănat, credem că agricultorii noștri îl vor aplica la semănăturile de primăvară, dacă nu în mase cel puțin în mic, ca sa se pota convinge singuri de o bună reușită. O altă cestiune este păstrarea vinului în butelii. In privința conservărei vinurilor în butelii, d. Peligot, cugetă că, dacă vinul în unele butelii se păstrează mai bine decât în altele, cauza este materiile care intră în compozițiunea acestor butelii, care este prea variabilă, din cauză că adeseori fondanții ordinari de sodă și potasă sunt înlocuiți cu fondanți de var, magnesie și acid de fer, asupra cărora acizii dio vin au mai mare influență. Faptul s’a constatat prin analiza chimică, astfel că în tote sticlele care nu cuprindea mai mult de la 18—20 vinul s’a ameliorat, pe când în sticlele care cuprindea 30 var vinul s’a alterat. Dar ceea ce se pote constata prin analiză chimică, nu se pute constata în practica; și, prin urmare, falsificarea buteliilor tot se va putea face de cătră fabricanții de sticle. Iarna cu frigul seu, care în anul acesta a adus mari nenorociri printre familiile rurale mai cu sumă, în loc să se mai schimbe spre bioel și păstrează aprope starea de mai înainte, așa încât putem zice că negâsim încă puterea iernei, și după datele și observațiunile cele mai vechi putema continua încă mai mult timp, deși noi nu dorim acest lucru. Căci iată ce găsim scris în calendarul de 100 de ani: „In anul acesta (1888) stăpânește Vinerea cu zodia Racului, la„cașul lui Marte. Anul întru tote ro„ditor. Începutul iernei friguros până „în luna lui Iunie. Vara va fi ploiosa „și cu tunete, și în urmă vor seca „rîurile, și Dumnezeu să se apere de o ciumă. Democrit zice că la începutul „ernei va cădea mare zăpadă și va fi „mare vârsare de apă. Intre ómenii „cei bătrânii și copii cei tineri va fi „mare bóla și morte.“ In ce privește dar începutul * iernei, aceste date sunt forte adevărate, vom vedea ce ne va aduce viitorul, care după datele de mai sus nu se anunță a fi tocmai favorabil producțiunei agricole în general. Producțiunea vitelor in fața politicei nóstre vamale. Sunt nouăzeci de ani de când a fost scosă la lumină faimosa teorie asupra populațiunii de bunul economist Malthus. Fundamentul doctrinei economistului englez este că populațiunea crește intr’o proporțiune cu mult mai mare decât mijlocele de viețuire: balada peleșului. I. Plânge Prahova de vale Și se vartă mereu, Tot ducând in a sa cale Dorul Peleșului seu. Tulburată se repede Vrând de stânci a se isbi, Căci cu dânsa nu’l mai vede Răruitor de-a se iubi. De când apa curgStere Și cu scréle ceresc Au menire’n vitere Pentru sînul pământesc, Dându’i viață și rodire, Veselie și noroc, Ea, prin dulce recerire, El, prin rizele’i de fac. Peleșul cu flori pe frunte Și’n veșminte de cristal, Venea zilnic de la munte Peste maluri dând naval, Și toți brazii in mirare De-al vedea clocotitor Fremăt’au cu întrebare: Unde’l duce viul dor? El sbura cum gândul sbura Prin sălbatice păduri Locuite-odiniora De urși mari, de mari vulturi, Și mergea ca sa se culce Plin de viață, fericit, Pe ai Prahovei sîn dulce, Ca’ntr’un leagăn mult iubit. Ș’amândoi în desfătare Se duceau intrulocați Pănă’n jos peste hotare Mult departe de Carpați, Veseli, rătăcind pe lume, Sub cer vecinie zimbitor, Ei, uitând chiar al sân nume, Ea, chiar locu’i de isvor. Bune vremi erau pe-atunce Când ursitului din stînci Nu’i păsa ca să s’arunce Peste râpele adânci. I mâna dorul ce este Dulce-al inimei avânt, Care trece ca’o poveste Peste mări și sub și pământ. Dar acum el întârzie.... Drumu’n cale’i s’a lungit ! Ea’i aștaptă ca sa vie Din zori până la sfințit, Și sermana tulburată, Se tot vaeta mereu Purtând grija necurmată, Grija Peleșului sau III. Intr’o zi... așa se spune, Călătorul tinerei Zări in cale’i o minune, O minune de castel, Ce’ntr’o clipă resărise Din pământul scorburos Ș’a lui porți cu drag deschise Unui Rege glorios. El vâdu trecând in sere Și sub codrii bătrânești O Regină cântatóre De ale munților povești Și frumose Mărgărite Pe sălbatice potici Și pe drumuri năsipate Urme de piciore mici. S’auțU ce nu s’aude In desimile din munți, Nu urlări de fiare crude, Nu căderi de brațe cărunți, Ci divina armonie De dulci glasuri argintii Și de organ ce re’nvie Umbre albe de copii. Fermecat Peleșul șade Pe o stîncă’n loc oprit, Vede și nu’i vine-a crede, Simte ce n’a mai simțit. Ca și dânsul in uimire Urieșii cu vîrf alb Plimbă ținteșă privire Pe castelul acel dalb. Splendindu’i ’nalta clădire Ce atrăluce acum sub cer Cu maiastra’mpodobire Unui mândru juvaer . E menită să devie In present și’n viitor, Cuib voios de oispeție, Cuib de glorii și onor. III. Iată Regele sosește Lângă Peleș gânditor. Și’l întrabă de voesce Ca să’i fie muncitor, Căci e june, căci e tare Cât opt-zeci de murgușori Și cu brațul lui e’n stare Sâ’uvârtâscă roți de mori. Peleșul l’așa cuvinte Se trezesce ca din vis. Lume Două’n a lui minte De odatâ s’a deschis, Bucuros el la tnrbirfi Se repede’nvingőtor, Ca să macine lumină De la fulgerii din nori. Și de-atunci când noptea vine Nascőtarea de suspini, Aste lucruri le verii pline De fantastice lumini. Feeria se întinde Peste falnicul Castel, Ce fereștrile’și aprinde Ca de un soren ascuns în el. IV. Zina Peleșul lucrază Cât un uriaș vânjos, iar când ziua înserată Redevine Főt Frumos, Și’n Castel apoi apăre Cu pas vesel triumfal, Căci e nașul seu, și are loc la prânzul cel regal. Intre fiori și’ntre copile, Intre ambii Suverani, El s’arata mic de flire De și are mii de ani, Și regina’nveselitâ I de smârdâ adesea ori Pe a sa comă împletită Cu briliați scânteetori. Apoi mândrul, după cină, La toți lasă remas bun Saltă sprinten, se închină Și plecând ca un nebun, El se duce săi se calce Plin de viață, fericit, Pe al Prahovei sin dulce Ca’ntr’on leagăn mult iubit. Ea îl mostră cu blândeță Și’i tot zice, că’i păcat De a perde’n tinereță Cursul sen neatârnat. El respunde cu mândrie: .Mândră fii de-al meu noroc! «Zic Luminei ca să fie, «Și Lumina e pe loc!» Castelul Peleg 15 Opt. V. Alexandri.