Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-09-11 / nr. 101

Anul al XVI-lea No. 101. IASSI Duminică II (25) Sep­temfare 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea CURIERUL (TH. BALASSAN) PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr­­pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE.......................................... 40 fI.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Auuncluri: Pag 1, 50 b. Pag 111,40 b. Pag. IV, 80 b­l/»i /VI. 90 öftin* FOAEA INTERESELOR GENERAL­E De inchiriet patru apartamente, grajdiu si șuri in r.-u-' -din ogra­dă strada Stefan cel­ Mare No. 33. A se adresa la proprietara Printena Aglae Muruz. CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4 rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre Si 81, Pas*­rage Verdeau, Paris.— Societate mutuala de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E, C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un Vr. VO Uftin­. C al­d. &­r­t. 1 S «*­P­t . XXX cu STIL VECHIO I_____1>­I­U­A­­ |­­ — PATRONUL PILEI j TIMPUL DIN SFIPTÃMANA STIL NOU | V­I­U­A | PATRONUL VILEI Sept. ~~ i _ Sept.­­ —=»= 11 Duminică [ Cuviosa Theodora 28 Duminică Tecla 12 Luni Sf. Mart. Autonom 24 Luni Conc. sf. Ion 1 ® Marți , Sfi. Martir Cornilie sutasn. La 10 septembre, Lună plină «u plae 2E Marți Cleofan 1? Mercuri (t) litaliare» sf Cruel (post) , .. 26 Mercuri Ciprian 15 Joi Sf. Nichita și sf. Visarion ' 27 Joi Geam. si Damian 16 Vineri Sf. Martiră Efimia ' 28 Vineri Venceslas _____17 Sâmbătă Sf. Sofia, Agapi si Pistis 29 Sâmbătă Anii Mieh­ael Sere 1­ui La I­ anul 1598. Mihai Bravul iea cetatea Nicopoli La 12 anul 1632. Se adună solii României, Moldovei și Ardealului la Racoți, spre a încheia o alianță. La 13 anul 1548, Sigismund Principele Transilvaniei, deplânge prin o epistolă, mortea lui Petru Rareș Domnul Moldovei. La 14 anul 1487, Românii din Ardeal, sunt lipsiți de drepturile de egalitate cu Ungurii, de care se bucurau. La 15 anul 1822, Armata turceacă părăsește Principatele Române la 16 anul 1877. Se descoperă conspirații. Din Seciume dă navală în România 5,000 un­guri armați. La 17 anul 1877, O despărțire de calarași Români, prinde între Plevna și Rahova un con­voi turcesc. Fumatul Christe A. laraiasch­ Toți elevii de Clasa a patra primară acestui Institut în număr de 20, au depus cu succes examenele de admisiune la Cla­sa nutrtia secundară, Institutul Liceal de Domnișoare (Strada Carp, No. 2), cuprinzând patru clase primare și șapte clase liceale, organizate și unele și altele după programa statului, redeschide cursu­rile sale de învățământ la 1 Septembre cu următorul personal pedagogic și di­dactic : D­na E. Humpel, directrice. D­ra C. Atminsiu, profesoare la Exter­natul secundar, va fie in cursul d­e in­ferior. Dl. X. Gheorghiu, profesor la Liceu, va propune limba latină ln cursul inferior și nn cel superior. * W. Humpel, profesor la Conser­vatoriu, profesor de musică. D-na L.Hesshaimer, profesoare de musică Miss E. Hutchinson, profesoare de limba englesă și de desemn. D ra J. Jensen, institutri de diploma­tă, va propune limba germană la cursul ferior. Dl Philippide, profesor la Liceu, va propune limba latină in cursul inferior și in cel superior. • M. Pompiliu, profesor la Școala militară, va propune limba română in cur­sul inferior. « /. Haller, profesor la Școlla mi­litară, va propune ma­tematicele in cursul inferior și în cel su­perior. « P. Rășcanu, profesor la Univer­sitate, va propune istoria națională. « F. Spinzi, maestru de gimnas­tică. D-ra T. Strătilescu, profesoare la Școala centrală, va propune istoria in cursul in­ferior. Dl. I. Stravolca, profesor la Universi­tate va propune ști­­ințele fisico-chimice. D-ra M. Urechia, absolventă a asilului Elena Doamna, in­stitutoare la cursul primar. Dl. A. Xenopol, profesor la Univer­sitate, va propune pe­dagogia, estetica și istoria artei. D-ra L. Xenopol, profesoare ia Exter­natul secoudar, va propune geografia tn cursul inferior. Pentru elevele ce au aspiră la diploma de bacalaureat, se face din cursurile li­ceale o alegere potrivită, corespunzătoare programelor de studii ale scoalelor supe­rioare de fete din streinătate. Se fac pen­tru ele anume unele cursuri literare trac­tate in limbi streine, precum se accentu­ează in genere pentru ele studiul limbe­­lor streine moderne și cultivarea artelor frumoase, cu deosebire a musicei. Se poate vorbi direct incei în toate zi­­lele intre orele 10 și 4, inferior și in cel su­perior artistă diplomată, profesoare de musică, profesor la gimnasiul Alexandru cel Bun,­ ­ M. Junck, Dl. G. Lascar, propune limba româ­nă în cursul inferior Dl A. Brandia, profesor la Liceu, va propune istoria uni­versa­lă în cursul su­perior. i Dr. B. Buici, profesor la Univer­sitate va propune zo­ologia și botanica ln cursul superior. „ V. Burla, profesor la Liceu, va propune limba elină tu cursul inferior și tu cel superior. , A. Burla, profesor de limba francesä tn cursul su­perior. „ V, Castana, profesor la Liceu, va propune limba fran­cesä tn cursul infe­rior și tu cel supe­rior. , N. Climescu, fost institutor public, va propune limba ro­mână și aritmetica in cursul primar. , l. Constanțiu, profesor la gimnasiul Alexandru cel Bun, profesor de desemn Părintele C. Cornescu, profesor la gimna­­siul Stefan cel Mare, va propune religi­­unea. Dl. Dr. L. Cosmovici, profesor la Univer­sitate, va propune mineralogia și geolo­gia, tncursul superior « N. Culianu, profesor la Univer­ sitate, va propune matematicele în cur­sul superior. D­ra M. Freis, invițțătoare de limba francesa In cursul primar și de caligra­va propune matema­ticele in cursul in­ferior. C. Leonardescu, profesor la Univer­sitate, va propune f­­losofia, economia po­litică, și dreptul ad­ministrativ. 1. Nădejde, profesor de limba ro­mână in cursul su­perior. I D-ra Ec. Panaitescu, profesoare la Exter­natul secundar, va propune științele na­’ turale in cursul III-O învățătoare de lucru diplomată (Indus­trie-Lehrerin). Trei pedagoage ajutătoare in orele de repetițiune. De inchiriat si de vânzare de la 26 Octombre 1888 o casă cu aparta­mente mici situată in strada Petru Rareș și o altă casă­ mare in strada Toma­ Cozma, a se adresa la subsemnata in acestă stradă No. 9. Eralo­­*russesco. IASSI 10 Septembre, 1888. Reproducem și noi proiectele de legi ce guvernul e hotărât să presiite Cantorilor viitore. L­EGE pentru înstrăinarea unor părți din bunurile Statului și rescumpărarea em­baticurilor (Urmare). Art. 11. Când numărul loturilor formate va fi mai mare de 100, in­ginerul parcelator va determina pe plan și locul unde trebue a se înființa vatra noului stat, în perimetrul căreia va arăta și fixa întinderea și poziția lo­curilor unde să se clădească: 1) Localul primării ”­; “ 2) „ strejei ; 3) „ bisericei; 4) „ sculei; 5) Se va determina direcția, întin­derea și lărgimea stradelor. In afară de vatra satului se va de­termina : 1) Posiția și întindea cimitirului; 2) Posiția, întinderea și lărgimea drumurilor vecinale; 3) Posiția și întinderea a câte 10 hectare ce se vor da bisericei și scalei pentru înființarea și acoperirea chel­tuielilor de întreținere, întinderea totală a acestor terenuri comunale nu va trece peste 10 hec­tare de fie­care lot, și valorea lor to­tală se va împărți în proporție cu nu­­mărul loturilor, se va adăuga la prețul lor și se va răspunde de cumpărători. Art. 12. întinderea unui lot mic va fi cel mult de 5 hectare și nimeni nu va putea cumpăra de­cât un lot. Comunele rurale, însă, vor putea cumpăra mai mute loturi ce vor servi exclusiv la întreținerea sculei și a bi­sericei. Art. 13. Prețul loturilor de 5 hec­tare se va stabili conform cu tabela specială care face parte integrantă din presenta lege. Art. 14. Planul moșiilor împărțite în loturi, cât și acela al locuințelor, împreună cu un tablou de numărul loturilor se va depune la primărie și se va pune în vederea locuitorilor de către un delegat al ministerului agri­­culturei, industriei, comerciului și do­­meniilor. Acest delegat va lua declarațiune scrisă, legalisatâ de primărie, din par­tea fie­carui locuitor pentru lotul, a­­nume indicat pe plan, ce voieste să cumpere, obligându-se a plăti prețul fixat și a se supune la tote disposi­­țiunile prevăzute de lege. Aceste declarațiuni se vor face cel mult în opt zile de la data depunerei planului parcelarei.­­ Pentru loturile puse in vânzare pe o moșie se vor preferi: a) Locuitorii capi de familie de pe moșia pusă în vânzare cari n’au pă­­mânt; b) Locuitorii capi de familie de pe moșiile vecine cari n’au pament ; c) Capii de familie cari au mai pu­țin de un hectar. Pentru locuitorii cuprinși în aceste trei categorii se mai cere și condi­­țiunea ca ei să nu moștenească mai târziu pe părinții lor, împroprietăriți la 1864; d) Comunele rurale; e) Locuitorii cari au deja mai mult de un hectar nu vor putea cumpăra de­cât loturi de 10 hectare. Loturile nu vor fi vândute de­cât în ordinea numerică a planului și ta­bloului. Art. 15. După trecerea termenului de 8 zile, delegatul ministerului și primarului comunei, întruniți în comi­­siune, vor constata, prin proces-verbal, câ tete formalitâțile cerute de art. 14 au fost îndeplinite și vor declara vân­dute loturile cerute, punând tot­ d’odată ca vederea cumpărătorilor ca în ter­men de 3 zile, să presinte comisiunei recepțiele casieriei de plata taxelor de timbre și înregistrare. Se va încheia apoi un proces-verbal în trei exemplare, constatând îndepli­nirea tuturor acestor operațiuni; un exemplar de acest proces-verbal se va lăsa în păstrarea primăriei comunei, iar cele­lalte două, însoțite de două planuri de parcelare, două tablouri de numărul loturilor și numele cumpără­torilor, împreună cu declarațiunile a­­cestora și recepțiele casieriei se vor înainta ministerului. Art. 16. Ministerul va confirma vân­­zarea, va libera titlul provisoriu pe numele fie­carui cumpărător, și-l va pune în posesiune, aplicând pe fața pământului loturile cuprinse în plan. SECȚIUNEA IV D­espre vânzarea loturilor de 10 hectare Art. 17. Conform alin. II de la art. 9, Statul pate pune în vânzare și lo­turi de câte 10 hectare, cari vor fi supuse studiilor prevăzute la art. 10 și parcelarea lor se face în condițiunile cerute de art. 11 al acestei legi. Din fie­care moșie, care se vinde în loturi de 5 hectare, se va reserva o a patra parte spre a se vinde în loturi de 10 hectare. In cas când s’ar presinta mușterii pentru tóte loturile de 10 hectare, re­serva de o pătrime nu este obligatorie. Art. 18. Valorea acestor loturi se va stabili de un delegat al ministe­rului, luându-se drept basa, pentru evaluarea lor, arenda actuală înmulțită cu 20, fără ca nici intr’un cas acestă arendă să potă fi mai mică de 10 lei de hectar; în acesta evaluațiune se va ține sumă de situațiunea și cali­tatea pământului și de valorea pădurei ce s’ar afla pe loturi. Art. 19: îndată ce planul parcelărei va fi terminat, ministerul va depune la primăria comunei câte un exemplar de plan și tabloul indicativ al loturilor, și va publica și afișa vânzarea. SECȚIUNEA V Despre vânzarea bunurilor mici Art. 20. Vânzarea bunurilor mici, cuprinse în art. 7, se face numai în corpuri întregi. Pentru fixarea prețului, ministerul domentelor va putea, in lipsă de alte elemente, se facă prin agenții săi es­­timațiune prealabilă, precum asemenea să iea tate informațiunile necesare a­­supra întinderei și calităței terenurilor și asupra stărei clădirilor ce au a se vinde. SECȚIUNEA VI Despre procedura venic­ei Art. 21. Vânzarea bunurilor Sta­tului de ori­ ce natură se face de mi­nisterul domentelor. Pentru loturile de 5 hectare, vân­zarea se va face de comisiune și în formele prevăzute la art. 15 și 16 de mai sus. Pentru loturile de 10 hectare și pentru bunurile mici prevăzute la art. 7, licitațiunile pentru vînzări se vor ține la fie­care reședință de prefec­tură, în cari se află situate loturile sau bunul scos în vânzare, afară de cele din județul Ilfov, pentru cari li­citațiunile se vor ține în localul mi­­­loh­­­oeselor Art. 22. Licitațiunile se fac­ la București, în presența ministru­lui domentelor sau a delegatului său. Casierul casei de depuneri este o­­bligat a fi present pentru a primi în deposit garanțiile oferite. In celelalte județe­ în prezența unei comisiuni compuse din prefectul ju­dețului, președintele comitetului per­manent, și casierul general al jude­țului, care va primi și garanțiile de­puse în camptul casei de consemnațiuni. Directorul prefecturei și un membru delegat al comitetului permanent vor înlocui pe prefect și pe președintele comitetului în caz de lipsă a acestora. Operațiunile comisiunilor sunt su­puse controlului ministerului dome­­ntelor. Art. 23. Publicațiunile de vânzare se vor face după formularele întoc­mite de ministerul domentelor și se vor însera prin „Monitorul oficial“ cel puțin cu 40 de zile înainte de ziua fixată pentru ținerea licitației. Art. 24. Aceste publicațiuni vor cuprinde: a) Numirea bunului sau numerile loturilor puse în vânzare; b) Județul, plasa, comuna, și moșia pe cari sunt situate loturile sau bu­nurile ; c) Așezământul de care a fost pen­dinte ; d) Un resumat de condițiunile e­­conomice ale bunului, chiria ce pro­duce­­ întinderea aproximativă și ve­cinătățile ; e) Ziua și ora la care are a începe și localul autoritaței unde se va ține licitația. Aceste publicațiuni se vor insera și în foile curților de apel din Craiova, Iași, și Galați și se vor obști și prin afipte tipărite și lipite la prefectura și primăria orașului de reședință în care se face vânzarea, cum și la primăriele comunelor în cari sunt situate bunu­­­rile și loturile puse în vânzare.

Next