Cutezătorii, 1970 (Anul 4, nr. 1-53)

1970-03-26 / nr. 13

«DRAGĂ REDACŢIE, Pionierii Şcolii generale de 8 ani din satul Gogan, comuna Bahnea, judeţul Mureş, ţin să vă aducă la cunoştinţă un fapt deosebit din viaţa unităţii lor. Pioniera Elisabeta Nagy a primit zilele acestea distincţia «Cutezătorul» pentru salvarea unei vieţi omeneşti. Ea l-a salvat lop cooperatorul Francisc Meder, peste care căzuse o mare cantitate de pămint Pionierii unităţii noastre se mindresc că au in rindurile lor asemenea membri care ne fac cinste.» MARCELA BOI­LĂ preşedinta unităţii de pionieri Perfect! ne-am spus noi, citind scrisoarea pionie­rilor din Gogan şi bucurându-ne împreună cu ei de fapta deosebit de curajoasă a colegei lor. Iată o scrisoare excelentă pentru rubrica noastră «Cop­, cu care ne mindrim». Şi totuşi, după cum vedeţi, des­pre Elisabeta Nagy ne-am hotărit până la urmă să scriem la rubrica «Scrisoarea săptăminii», înseamnă asta oare că ne mindrim mai puţin cu fapta Elisabetei ? Nicidecum. Vrem, din contră, să stăruim mai mult asupra ei. De ce? Mai Intic fiindcă distincţia «Cute­zătorul», care se acordă copiilor ce săvirşesc fapte deosebite, ne este deosebit de dragă şi nouă. In fiecare cititor al revistei «Cutezătorii» ne place să vedem de fiecare dată nu numai un simplu lector, ci şi un om de acţiune, un cutezător. Şi, drept să vă spunem, până acum nu ne-am înşelat. Apoi, ne-a impresionat deosebit de plăcut felul In care au reacţionat colegii ei, simţind nevoia nu numai să împărtăşească din plin bucuria Elisabetei, dar hotărindu-se s-o şi comunice altora, adresmdu-se pentru aceasta. In primul rind, revistei lor dragi «Cutezătorii». Nu ştim cum se simte Elisabeta printre asemenea colegi, dar trebuie sa recunoaştem că fiecare dintre noi n-am putea să ne simţim, împreună cu ei, decit foarte bine. Noi nu ştim, de asemenea, nici ce fel de fată este Marcela Boilă, care ne-a scris, In numele colegilor ei, despre fapta Elisabetei. Dar Marcela este preşedintă de uni­tate, copiii au avut încredere In ea clnd au ales-o şi acest fapt, mărunt In aparenţă, că ea a pus mina pe toc, să ne aducă la cunoştinţă cu promptitudine un fapt deosebit din viaţa unităţii de pionieri din care face parte, ne spune nouă că nu s-au înşelat copiii atunci clnd au spus «da» pentru Marcela. De unde se vede că faptele bune se atrag, se presupun unele pe altele: copiii de la Gogan nu sunt numai curajoşi. Ei sunt şi buni colegi, buni prieteni, şi au ceea ce in­tr-un cuvint se cheamă personalitate! IN ZILELE DE 17—19 MARTIE 1970 A AVUT LOC PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN. LA ORDINEA DE ZI A PLENAREI: PROGRAMUL NA­ŢIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI ŞI CREŞTEREA PRODUCŢIEI ANIMALIERE IN ANII 1970-1980, PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND GOSPODĂRIREA RAŢIONALĂ A RESURSE­LOR DE APĂ, EXTINDEREA LUCRĂRILOR DE IRIGAŢII, ÎNDIGUIRI, DESECĂRI ŞI DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI IN ANII 1971—1975 Sl PREVEDERILE GENERALE DE PERSPECTIVĂ PINA IN 1985. APROBIND ACEST PROGRAM DE O MARE IMPORTANTA PENTRU MERSUL ÎNAINTE AL AGRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE, PLEN­ARA A DEZBĂTUT Şl APROBAT, DE ASEMENEA, Şl ALTE DOCUMENTE PRIVIND CONTINUA DEZVOLTARE ŞI PERFECŢIONARE A SOCIETĂŢII NOASTRE, DESCHIZÎNDU-SE NOI PERSPECTIVE ÎN RIDICAREA BUNĂSTĂRII POPORULUI, CONSTITUIND PARTE INTEGRANTĂ A PROGRAMULUI ADOPTAT DE CONGRESUL AL X-LEA, DE CREAREA ÎN ROMÂNIA A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE. IN CADRUL LUCRĂRILOR PLENAREI A LUAT CUVÎNTUL TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUSESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, CARE A ROSTIT O AMPLĂ CUVlNTARE. Pămîntul mai păstrează în brazdă aromă de zăpadă. Primăvara însă, mai ales cînd e vorba de agricultură, nu-ți acordă prea mult răgaz. Aşa că... — O să-l împărţim în şapte sau opt parcele, pentru legume şi cereale, spune cu autoritate şeful de fermă. — E bine, îl aprobă ce-i din jur. Cu carneţelul în mina, cineva face nişte socoteli. Apoi spune cu glas tare: — După calculele mele, scoatem vreo 20 000 de kilograme... — Cel puţin. Dar, despre ce este vorba? Pionierii ialomiţeni, de la Şcoala din comuna Cuza-Voda, au organizat, pe o suprafaţă de 5 hectare, o minifermă didactică. Micii fermieri fac toate lucrările, definind totodată şi funcţiile de «conducere»: şef de fermă, economist, şefi de echine. Asartar pasiunea lor, sprijinită indeaproape de oameni de specialitate, şi-a găsit o expresie deose­bit de interesantă. 27 MARTIE 1845 — s-a născut Wilhelm Konrad Röntgen, fizician german (m. 1923), care în cursul unor experienţe a descoperit razele «X», cu numeroase întrebuinţări in fizică, tehnică, medicină. Röntgen a fost cel dintii laureat al Premiului Nobel pentru fizică. 29 MARTIE 1970 — se împlinesc 155 de ani de la naşterea lui Cos­ta­che Caragiale, actor şi mare animator al teatrului românesc (m. 1877). A organizat mişcarea teatrală de la Iaşi, Botoşani, Craiova şi a fost primul director al Teatrului Naţional din Bucureşti, inaugurat in 185? 30 MARTIE 1970 — se împlinesc 90 de ani de la moartea lui Gheor­­ghe Magheru, unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848. Aflat In fruntea maselor revoluţionare de la Craiova, el s-a împotrivit cu toată forţa boieri­mii reacţionare, care dorea să înăbuşe revoluţia. 2 APRILIE 1970 — se împlinesc 45 de ani de la moartea chi­mistului român Petru Poni, (n. 1841) cunoscut mineralog. El este acela care a făcut primele cer­cetări asupra compozi­ţiei chimice a minerale­lor din ţara noastră. Pe­tru Poni a descoperit două minerale noi: broş­­tenita şi badenita. Lui i se datoresc, de aseme­nea, primele manuale de fizică şi de chimie în lim­ba română. MARTIE PRETUTINDENI ihăiesc COPII 3. Iarna care, să sperăm, a plecat definitiv, a fost foarte grea în unele ţâri din Europa. Zăpada abundenţei, gerurile şi viscolele au creat tot felul de dificultăţi nu numai oame­nilor, ci şi animalelor. Dovadă şi cazul acestei veveriţe din parcul localităţii Davos (Elveţia) care, pen­tru că nu mai găsea hrană consis­tentă şi suficientă, a apelat la serviciile micuţului ei prieten. Ti­nărul şi copilul din fotogra­fia de mai sus sînt eroii unei în­­tlmplări senzaţionale şi emoţio­nante totodată petrecută in Franţa. Rafik Mal­ian­a (dreapta), in v­ir­sta de 5 ani, a căzut de la etajul 7 al unei clădiri, fără să i se întîmple nimic rău. Nu s-a ales cu nici o zghrietură, nici cu un cucui măcar. Explicaţia acestui fapt... inexpli­cabil? In momentul accidentului, pe trotuarul de vis-a-vis mergea tinărul Jean Pierre Chopin (stingă), profesor de educaţie fizică. El l-a văzut pe copil In momentul In care a alunecat de pe balcon şi, cu toate că şi-a dat seama de pericolul la care se expune, a traversat In fugă strada, a întins braţele şi l-a prins cu o fracţiune de secundă înainte de a se zdrobi de caldarlm. CA- г LEN­ I DAR 2­0 M­­ V S D 1 3 4 5 6 7 8 0 11 12 13 14 15 7 18 19 20 21 21 14 25 26 27 28 29 30 31 de ADRIAN LUCACI — Ţinind seama de dorinţa voastră vom studia geografia după acest glob. Vă mai amintiţi! Echipajul «Cocorul», alcătuit din 10 pio­nieri din şcolile generale ale oraşului Giurgiu, a cîştigat anul trecut concursul «Expediţie pionierească». O dată cu înce­putul acestui an, «cocorii» au pornit din nou în lungul drum al competiţiei. Deocamdată ei au cîştigat etapa I, interjude­ţeană şi se pregătesc pentru celelalte etape. Şase din­tre membrii echipajului: Silviu Cristea, Daniel Mi­­tro», Mihai Sîrbu, Constantin Gîscă, Rodica Costache şi Au­rora Georgescu au fost premiaţi pentru rezultate deosebite ob­ţinute în cadrul «Zilelor şcola­rului econom» iniţiate de Di­recţia judeţeană CEC, Ilfov. De unde se vede că aripa «cocori­lor» e pregătită pentru zboruri din ce in ce mai înalte.

Next