Cutezătorii, 1976 (Anul 10, nr. 1-51)

1976-11-04 / nr. 45

_M­uzeul Naţional de Istorie al R/­ R.S.R este unul dintre cele МШЯ mai importante muzee ale ţării. Bogatele sale colecţii, de o extrem de mare valoare, ilustrează importante momente ale istoriei noas­tre din cele mai vechi timpuri pinâ astăzi. Acest lăcaş de cultură atrage zilnic sute şi sute de vizitatori, printre care numeroşi pionieri şi şcolari inte­resaţi atît de exponatele muzeului cit şi de manifestările ştiinţifice de spe­cialitate organizate aici in ideea răspin­­dirii cunoştinţelor din domeniul atît de pasionant al istoriei patriei. Pentru a-i informa pe cititorii revistei despre ac­ţiunile pe care muzeul le pregăteşte pentru tineretul şcolar, ne-am adresat directorului instituţiei, prof. dr. FLO­RIAN GEORGESCU. — Vă rugăm, tovarăşe profesor, să ne vorbiţi despre ceea ce găseşte nou vizitatorul muzeului in aceste zile. —Un loc deosebit îl ocupă în prezent expoziţia de tracologie din incinta muzeului, deschisă nu de mult. Prin argumentele pe care le aduc,exponate­le evidenţiază rolul de element de unitate pe care l-a jucat moştenirea tracică în continuarea civilizaţiei geto­­dacice, apoi daco-romane, iar mai tîrziu in cea românească. — La această expoziţie, care de­Am ales pentru cititorii revistei noastre citeva exponate aflate în sălile Muzeului naţional de istorie, care dovedesc forţa şi originalita­tea unor străvechi civilizaţii dez­voltate pe teritoriul ţării noastre Ulti­mele descoperiri arheologice întă­resc adevărul că pe meleagurile noastre a existat o importantă civi­lizaţie traco-geto-dacă, a cărei in­fluenţă s-a exercitat şi asupra popoa­relor migratoare în trecere pe aici. • Vasul de tip Cucuteni, din imagine, cu motive caracteristice şi spirală, apar­ţine perioadei de final a epocii neoli­tice. Olăria de tip Cucuteni se situează in acea perioadă la un nivel foarte m­are. Pereţii vasului au o rezonanţă şi o omogenitate aproape de perfecţiune Prepararea lutului, curăţirea lui de impu­rităţi şi arderea in cuptor la tempera­turi înalte, folosirea albului pe peretele vasului avind nuanţe de roşu şi brun dovedesc nu numai măiestrie, dar şi nivelul înalt al tehnicii la care au ajuns meşterii aparţintnd culturii Cucuteni. (foto 1). De altfel, producţia ceramică s-a manifestat cu o deosebită vigoare in întreg neoliticul. • «Ginditorul» este o figurină de lut ars, descoperit la Cernavodă, aparţi­­ntnd culturii Hamangia, care se situea­ză pe culmile artei neolitice. Figura este tratată realist Spinarea arcuită, capul adus înainte, obrajii sprijiniţi in palme, totul indică poziţia unui om stind pe ginduri (foto 2), în secţia Tezaur istoric se află expus intr-una din vitrine un complex din patru idoli antropomorfi, de aur. Aces­ COLUMNA ÎN MILENII rea au fost descoperite pe teritoriul ţării noastre la Moigrad-Sălaj şi da­tează din perioada finală a epocii neoliti­ce. Idolul mare, in formă de vioară, a că­rui fotografie o reproducem (foto 3), re­prezintă stilizarea unui tors de femeie. Metalurgia bronzului a cunoscut, in­tre anii 1800—1200 i.e.n., o deosebită dezvoltare pe teritoriul carpato-dună­­rean. In Muzeul naţional există nume­roase colecţii din obiecte de bronz, unelte şi arme descoperite în judeţele Dolj, Bistriţa, Prahova, Botoşani şi in multe alte zone (foto 4). Aceste expona­te atestă existenţa în acea perioadă a unor mari ateliere de turnătorie. Con­cluziile unor descoperiri arheologice recente ne arată că In secolele VII — VI i.e.n. in cadrul lumii tracice s-a conturat ca o unitate distinctă ra­mura tracilor de nord, din care s-au construit geto-dacii despre care Hero­­dot spunea că sunt «cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci». Civilizaţia materială şi spirituală a geto-dacilor cunoaşte o impetuoasă dezvoltare. Forţa lor econo­mică, politică şi militară este în plină as­censiune. Poporul practică o agricultură avansată, meşteşuguri diversificate. Din această perioadă datează «Coiful de aur» de la Poiana Coţofeneşti, judeţul Prahova, pe care-l vedem in imagine теш o­ monstrează încă o dată permanenţa poporului nostru pe aceste melea­guri, ii invităm pe toţi pionierii şi şcolarii De altfel, ştim că Muzeul Naţional de Istorie este o gazdă primitoare pentru purtătorii crava­telor roşii cu tricolor. —Intr-adevăr, îi iubim pe copii şi suntem­ preocupaţi să găsim formele cele mai adecvate pentru trezirea inte­resului şi a dragostei faţă de istoria ţării, care, aşa cum spunea Nicolae Bălcescu, este cea dinţii carte a unui popor. Sălile noastre devin adeseori «clase» în care au loc captivante lecţii de istorie. Este lesne de interes cit de pasionantă poate deveni o pagină de manual ilustrată la faţa locului cu mărtu­rii şi documente. Cu acest prilej, la dispoziţia elevilor şi profesorilor stau (foto 5). A fost descoperit intimplător in 1920 de un copil care păştea vitele. Coiful este o capodoperă a artei şi teh­nicii la care ajunseseră geto-dacii. De-a lungul secolelor III — I i.e.n. geto-dacii au realizat largi contacte cu celţii. De atunci datează Coiful celtic (foto 6) descoperit la Ciumeşti, judeţul Satu Mare. • Sălile 11 şi 13 ale muzeului reflectă prin toate exponatele înfloritoarea cul­tură a geto-dacilor, dominată de figurile marilor conducători Burebista şi De­­cebal. Zbuciumatele episoade ale con­fruntării statului dac cu imperiul ro­man sunt înfăţişate in copia celebrului monument «Columna lui Traian», care se află intr-o clădire anume amenajată, situată In curtea interioară a muzeului, in Lapidarium. Monumentul a fost inau­gurat la 12 mai 113 e.n. No­torul lui Traian. Se păstrează și astăzi intact. Mulajele după care s-au turnat copiile noastre au fost făcute in anul 1870. Cele două războaie daco-romane sunt redate pe relieful coloanei cu o extra­ordinară putere de evocare. Soclul (foto 7) şi spirala de reliefuri, aşa cum au fost reconstituite, ne dau o imagine plină de măreţie a bravului popor dac, iubitor de libertate. Infruntind cea mai mare putere a lumii antice, muzeografii noştri, specializaţi pe epoci. Numai în ultimul timp ne-au vizi­tat elevii Şcolilor generale nr. 67 şi 42 din Bucureşti, ai Şcolilor generale nr. 1 Buzău, nr.4 din Călăraşi, nr. 5 din Galaţi, nr. 2 din Giurgiu, pentru a nu cita decit citeva. La muzeul nostru se deschid periodic expoziţii de desene ale copiilor, avînd ca temă momente istorice în viziu­nea lor. Au loc, de asemenea, con­cursuri pe teme din istorie sau gale de filme artistice şi documentare din aceeaşi arie de preocupări. Adeseori pionierii prezintă în sălile noastre reci­taluri de poezie patriotică, montaje lite­­rar-muzicale. In faţa unor mărturii mi­lenare ale istoriei noastre, asemenea manifestări capătă un plus de valoare emoţională. — Ce pregătiţi în vederea întim­­pinării sărbătoririi Centenarului In­dependenţei de stat a României? —Planul nostru este foarte bogat. Mă voi referi mai întîi la organizarea unei mari expoziţii jubiliare. Vor fi expuse noi şi preţioase documente legate de dobîndirea Independenţei de stat a României, multe dintre ele provenite din fond extern şi care vor deveni accesibile publicului pentru pri­ma oară. O serie de acţiuni sînt dedi­cate pionieriei. Mai întîi, sub genericul «Suntem­ nepoţi de daci şi de romani», vor avea loc expoziţii de artă plastică şi de filatelie. Recent a fost lansat un mare concurs intitulat «Ani de luptă şi glorie ai României». Am trimis invitaţii în toată ţara, precum şi caiete speciale de însemnări, chemîndu-i pe pionieri la o muncă activă de cercetare a trecutului nostru de luptă. Descope­rirea de documente, obiecte, fotografii de epocă, decoraţii, memorii, pagini de ziar pot contribui la cunoaşterea unor date noi poate îmbogăţi arhivele care pun in lumină fapte istorice de ai­te •••••••

Next