Cutezătorii, 1976 (Anul 10, nr. 1-51)
1976-11-04 / nr. 45
_Muzeul Naţional de Istorie al R/ R.S.R este unul dintre cele МШЯ mai importante muzee ale ţării. Bogatele sale colecţii, de o extrem de mare valoare, ilustrează importante momente ale istoriei noastre din cele mai vechi timpuri pinâ astăzi. Acest lăcaş de cultură atrage zilnic sute şi sute de vizitatori, printre care numeroşi pionieri şi şcolari interesaţi atît de exponatele muzeului cit şi de manifestările ştiinţifice de specialitate organizate aici in ideea răspindirii cunoştinţelor din domeniul atît de pasionant al istoriei patriei. Pentru a-i informa pe cititorii revistei despre acţiunile pe care muzeul le pregăteşte pentru tineretul şcolar, ne-am adresat directorului instituţiei, prof. dr. FLORIAN GEORGESCU. — Vă rugăm, tovarăşe profesor, să ne vorbiţi despre ceea ce găseşte nou vizitatorul muzeului in aceste zile. —Un loc deosebit îl ocupă în prezent expoziţia de tracologie din incinta muzeului, deschisă nu de mult. Prin argumentele pe care le aduc,exponatele evidenţiază rolul de element de unitate pe care l-a jucat moştenirea tracică în continuarea civilizaţiei getodacice, apoi daco-romane, iar mai tîrziu in cea românească. — La această expoziţie, care deAm ales pentru cititorii revistei noastre citeva exponate aflate în sălile Muzeului naţional de istorie, care dovedesc forţa şi originalitatea unor străvechi civilizaţii dezvoltate pe teritoriul ţării noastre Ultimele descoperiri arheologice întăresc adevărul că pe meleagurile noastre a existat o importantă civilizaţie traco-geto-dacă, a cărei influenţă s-a exercitat şi asupra popoarelor migratoare în trecere pe aici. • Vasul de tip Cucuteni, din imagine, cu motive caracteristice şi spirală, aparţine perioadei de final a epocii neolitice. Olăria de tip Cucuteni se situează in acea perioadă la un nivel foarte mare. Pereţii vasului au o rezonanţă şi o omogenitate aproape de perfecţiune Prepararea lutului, curăţirea lui de impurităţi şi arderea in cuptor la temperaturi înalte, folosirea albului pe peretele vasului avind nuanţe de roşu şi brun dovedesc nu numai măiestrie, dar şi nivelul înalt al tehnicii la care au ajuns meşterii aparţintnd culturii Cucuteni. (foto 1). De altfel, producţia ceramică s-a manifestat cu o deosebită vigoare in întreg neoliticul. • «Ginditorul» este o figurină de lut ars, descoperit la Cernavodă, aparţintnd culturii Hamangia, care se situează pe culmile artei neolitice. Figura este tratată realist Spinarea arcuită, capul adus înainte, obrajii sprijiniţi in palme, totul indică poziţia unui om stind pe ginduri (foto 2), în secţia Tezaur istoric se află expus intr-una din vitrine un complex din patru idoli antropomorfi, de aur. Aces COLUMNA ÎN MILENII rea au fost descoperite pe teritoriul ţării noastre la Moigrad-Sălaj şi datează din perioada finală a epocii neolitice. Idolul mare, in formă de vioară, a cărui fotografie o reproducem (foto 3), reprezintă stilizarea unui tors de femeie. Metalurgia bronzului a cunoscut, intre anii 1800—1200 i.e.n., o deosebită dezvoltare pe teritoriul carpato-dunărean. In Muzeul naţional există numeroase colecţii din obiecte de bronz, unelte şi arme descoperite în judeţele Dolj, Bistriţa, Prahova, Botoşani şi in multe alte zone (foto 4). Aceste exponate atestă existenţa în acea perioadă a unor mari ateliere de turnătorie. Concluziile unor descoperiri arheologice recente ne arată că In secolele VII — VI i.e.n. in cadrul lumii tracice s-a conturat ca o unitate distinctă ramura tracilor de nord, din care s-au construit geto-dacii despre care Herodot spunea că sunt «cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci». Civilizaţia materială şi spirituală a geto-dacilor cunoaşte o impetuoasă dezvoltare. Forţa lor economică, politică şi militară este în plină ascensiune. Poporul practică o agricultură avansată, meşteşuguri diversificate. Din această perioadă datează «Coiful de aur» de la Poiana Coţofeneşti, judeţul Prahova, pe care-l vedem in imagine теш o monstrează încă o dată permanenţa poporului nostru pe aceste meleaguri, ii invităm pe toţi pionierii şi şcolarii De altfel, ştim că Muzeul Naţional de Istorie este o gazdă primitoare pentru purtătorii cravatelor roşii cu tricolor. —Intr-adevăr, îi iubim pe copii şi suntem preocupaţi să găsim formele cele mai adecvate pentru trezirea interesului şi a dragostei faţă de istoria ţării, care, aşa cum spunea Nicolae Bălcescu, este cea dinţii carte a unui popor. Sălile noastre devin adeseori «clase» în care au loc captivante lecţii de istorie. Este lesne de interes cit de pasionantă poate deveni o pagină de manual ilustrată la faţa locului cu mărturii şi documente. Cu acest prilej, la dispoziţia elevilor şi profesorilor stau (foto 5). A fost descoperit intimplător in 1920 de un copil care păştea vitele. Coiful este o capodoperă a artei şi tehnicii la care ajunseseră geto-dacii. De-a lungul secolelor III — I i.e.n. geto-dacii au realizat largi contacte cu celţii. De atunci datează Coiful celtic (foto 6) descoperit la Ciumeşti, judeţul Satu Mare. • Sălile 11 şi 13 ale muzeului reflectă prin toate exponatele înfloritoarea cultură a geto-dacilor, dominată de figurile marilor conducători Burebista şi Decebal. Zbuciumatele episoade ale confruntării statului dac cu imperiul roman sunt înfăţişate in copia celebrului monument «Columna lui Traian», care se află intr-o clădire anume amenajată, situată In curtea interioară a muzeului, in Lapidarium. Monumentul a fost inaugurat la 12 mai 113 e.n. Notorul lui Traian. Se păstrează și astăzi intact. Mulajele după care s-au turnat copiile noastre au fost făcute in anul 1870. Cele două războaie daco-romane sunt redate pe relieful coloanei cu o extraordinară putere de evocare. Soclul (foto 7) şi spirala de reliefuri, aşa cum au fost reconstituite, ne dau o imagine plină de măreţie a bravului popor dac, iubitor de libertate. Infruntind cea mai mare putere a lumii antice, muzeografii noştri, specializaţi pe epoci. Numai în ultimul timp ne-au vizitat elevii Şcolilor generale nr. 67 şi 42 din Bucureşti, ai Şcolilor generale nr. 1 Buzău, nr.4 din Călăraşi, nr. 5 din Galaţi, nr. 2 din Giurgiu, pentru a nu cita decit citeva. La muzeul nostru se deschid periodic expoziţii de desene ale copiilor, avînd ca temă momente istorice în viziunea lor. Au loc, de asemenea, concursuri pe teme din istorie sau gale de filme artistice şi documentare din aceeaşi arie de preocupări. Adeseori pionierii prezintă în sălile noastre recitaluri de poezie patriotică, montaje literar-muzicale. In faţa unor mărturii milenare ale istoriei noastre, asemenea manifestări capătă un plus de valoare emoţională. — Ce pregătiţi în vederea întimpinării sărbătoririi Centenarului Independenţei de stat a României? —Planul nostru este foarte bogat. Mă voi referi mai întîi la organizarea unei mari expoziţii jubiliare. Vor fi expuse noi şi preţioase documente legate de dobîndirea Independenţei de stat a României, multe dintre ele provenite din fond extern şi care vor deveni accesibile publicului pentru prima oară. O serie de acţiuni sînt dedicate pionieriei. Mai întîi, sub genericul «Suntem nepoţi de daci şi de romani», vor avea loc expoziţii de artă plastică şi de filatelie. Recent a fost lansat un mare concurs intitulat «Ani de luptă şi glorie ai României». Am trimis invitaţii în toată ţara, precum şi caiete speciale de însemnări, chemîndu-i pe pionieri la o muncă activă de cercetare a trecutului nostru de luptă. Descoperirea de documente, obiecte, fotografii de epocă, decoraţii, memorii, pagini de ziar pot contribui la cunoaşterea unor date noi poate îmbogăţi arhivele care pun in lumină fapte istorice de aite •••••••