Cuvântul Liber, ianuarie 2004 (Anul 16, nr. 1-21)

2004-01-30 / nr. 20

. VINERI, 30 IANUARIE 2004 ­i). /#% SÂNGEORGIU DE PĂDURE - UN NOU ORAŞ PE HARTA JUDEŢULUI MUREŞ Zestrea edilitară în urma recensământului din anul 2002 rezultă că în oraşul Sângeorgiu de Pădure vieţuiesc 5.484 de locuitori (populaţie stabilă), din care: 4.194 maghiari; 1.088 români; 244 ţigani;3 germani. Oraşul dispune de 1.880 de gospodării, 1.702 clădiri, 2.017 locuinţe. Din punct de vedere confesional, 3.011 dintre localnici sunt de confesiune reformată, 1.060 ortodocşi, 464 romano-catolici, 581 unitarieni, 60 baptişti, 17 greco-catolici, 7 evanghelişti­­luterani, 27 penticostali, 15 adventişti, 242 alte religii. în oraş există un Centru de sănătate cu secţii de in­terne, pediatrie, obstetrică-ginecologie, mică chirurgie, maternitate, serviciul de urgenţă şi staţie de salvare, 2 farmacii, Judecătorie (deocamdată nefuncţională). Agricultura constituie una din activităţile de bază ale localnicilor, în prezent activitatea de producţie se desfăşoară în două asociaţii agricole şi în gospodării individuale, care deţin un număr de 481 bovine, 132 cabaline, 2.885 de ovine şi caprine, 1.945 de porcine, 22.520 de păsări, 553 de iepuri şi 442 familii de albine. Activitatea culturală se desfăşoară în două Cămine Culturale, 2 săli de club şi o Bibliotecă cu 22.000 de volume, iar procesul educaţional are la dispoziţie Grădiniţă cu program prelungit -115 copii, Grădiniţă cu program nor­mal - 110 copii, Şcoală elementară clasele I-IV - 278 de elevi, Şcoală generală V-VII - 356 de elevi, Grup Şcolar- Liceu-350 de elevi, Şcoală profesională de prelucrare a lemnului şi lăcătuşerie - 178 elevi, Şcoală Postliceală - administraţie şi contabilitate - 45 de elevi. Unităţile de învăţământ sunt dotate cu laboratoare, calculatoare, Internet. Şcoala Generală are în total 28 săli de clasă, iar Grupul Şcolar 17. Sportivii din oraş îşi pot desfăşura activitatea competiţio­­nală pe un stadion de fotbal, 2 terenuri de sport, 2 săli de sport „SUNT PRIMUL PRIMAR Atestat documentar din anul 1333, în registrele de dijme papale, document cu caracter fiscal referitor la preotul Petru din Sancto Georgio, care a plătit 6 banali pe anul al doilea la Arhiediaconatul de Dăbâca, Sângeorgiu de Pădure devine oraș în urma referendumului local din 17 noiembrie 2002, când din 4.441 de persoane înscrise în lista pentru Referendum, au participat 2.384, iar 2.367 din totalul de voturi valabil exprimate, 2.340 au fost pentru înființarea oraşului Sângeorgiu de Pădure, în baza Legii nr. 2/1968­­ privind orga­nizarea administrativă a teritoriului României şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi", în 23 octombrie 2003, Guvernul României a hotărât decla­rarea comunei Sângeorgiu de Pădure cu satele Bezid, Bezidu Nou şi Loţu, oraş. Inaugurarea oficială va avea loc în 24-25 aprilie 2004, după Praznicul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă - patronul oraşului. Oraşul Sângeorgiu de Pădure se află în partea de sud-est a judeţului Mureş, pe cursul râului Târnava Mică, la 25 km de oraşul Sovata şi 42 km de municipiul Târgu-Mureş, pe linia feroviară C.F. normală Blaj - Praid. Fiind amplasat la punctul de contact al depresiunilor intermontane, constituie principalul nod rutier al drumurilor care converg spre şoseaua naţională D.N. 13, drumul judeţean nr. 136, dinspre Bezid, Cristuru­ Secuiesc, pe Valea Bezidului, şi drumul judeţean nr. 136/ A, dinspre Crişeni, At­d, Cristuru Secuiesc, pe valea Cuşmedului. Localitatea a fost reşedinţă de plasă până în 1950, reşedinţă de raion timp de 10 ani, până în 1960, iar din 1968 reşedinţă de comună. De reţinut că, în Sângeorgiu de Pădure mai există o construcţie monumentală, Palatul Rhedey, construit în stil baroc între 1807- 1809, de către familia Rhedey, pe locul unui castel mai vechi. Acest palat poartă o încărcătură istorică, care leagă oraşul de familia regală a Regatului Unit al Marii Britanii. Fiica contelui Rhedey, Claudia s-a căsătorit cu prinţul Würtenberg. Din mariajul lor s-a născut prinţul Francisc, care o ia de soţie pe prinţesa Adelaide, a căror fiică, Mary, se căsătoreşte cu George al VI-lea, cel care va ajunge regele Angliei, în 1910. Fiul lor se căsătorește cu prințesa greacă, Marina, mama reginei Elisabetei a II-a, actuala regină a Marii Britanii. Sicriul Claudiei se află în cripta Bisericii Reformate din Sângeorgiu de Pădure. O altă pagină de istorie se scrie în perioada 1934-1936, când preotul Teodor Muică a ajuns senator în Parlamentul României, implicându-se direct în construirea Bisericii Ortodoxe din localitate şi a clădirii şcolii generale. Carte de identitate - Interlocutor: - Domnule primar, ce înseamnă pentru dumneavoastră şi pentru locuitorii din Sângeorgiu de Pădure, faptul că aţi devenit orăşeni? - Pentru mine este un motiv de mândrie, sunt primul primar de oraş din istoria localităţii, iar în ceea ce-i priveşte pe locuitorii urbei, unora nu le prea cade bine, dovadă Referendumul, pe considerentul că vor creşte impozitele şi obligaţiile gospodăreşti. Dincolo de sentimente, nădăjduim că o să avem mai multe avantaje, se vor înfiinţa instituţii noi, vom primi finanţări mai multe de la Consiliul Judeţean, se va schimba faţa localităţii prin modernizările preconizate.­­ Apropo de instituţii noi. De ce se tergiversează intrarea în normalitate a Judecătoriei din Sângeorgiu de Pădure?­­Noi am asigurat clădiri corespunzătoare pentru Judecătorie şi Parchet, acolo s-au investit bani de la bugetul statului, din păcate o parte din mobilier a fost dus la Târgu-Mureş fără ştirea Primăriei şi am înţeles că domnul deputat Kerekes Karoly a întreprins nenumărate demersuri pentru clarificarea situaţiei. Aşteptăm şi noi un verdict favorabil, mai ales că această instituţie a fost înfiinţată pentru deservirea unei zone destul de întinse, de la Bălăuşeri până la Sovata şi Valea Nirajului. Avantajele sunt nu numai în folosul cetăţenilor, care vor fi scutiţi de drumuri la Sighişoara sau Târgu-Mureş, dar şi în folosul oraşului, prin afluxul mare de cetăţeni, implicit se va înviora şi activitatea comercială, va creşte prestigiul localităţii. DE ORAŞ DIN ISTORIA SÂNGEORGIULUI DE PĂDURE” “ TAR ANDRAŞ - primarul oraşului Sângeorgiu de Pădure­­ -O altă instituţie de care are nevoie oraşul este Casa de Cultură, cătunului Loţ. Mai trebuie să amenajăm drumul judeţean, mai ales că, spre deosebire de alte localităţi, la dumneavoastră pentru care aşteptăm fonduri şi sprijin din partea Consiliului încă se mai organizează numeroase activităţi culturale. -în 2004, Căminul cultural se va transforma în Casă de Cultură, în acest sens avem personal pregătit - mă refer la director, bibliotecar. Am înfiinţat Asociaţia culturală „ASTRA" şi „Bodor Peter", asociaţii finanţate de la bugetul local cu 40 de milioane de lei. Vom organiza, în continuare, manifestări culturale.­­ Sunteţi nominalizaţi în evidenţele Prefecturii cu mari restanţe la acordarea Titlurilor de proprietate în baza Legii fondului funciar. Cum se explică acest aspect? - Situaţia s-a schimbat în bine, la ora actuală suntem într-o fază când 86 la sută din titlurile pentru terenurile agricole au fost acordate. La păduri situaţia a fost rezolvată în totalitate şi se lucrează intens, în continuare, pentru finalizarea lucrării. Din nefericire, numai la Bezid avem 22.000 de parcele, există cetăţeni şi cu 43 de parceluţe în hotare diferite, unitatea de măsură fiind feldera, mulţi nu au nici un fel de documente doveditoare, aşa că volumul de muncă este foarte mare.­­ în jurul lacului Bezid se conturează o zonă de agroturism. Cum se implică Primăria în realizarea acestui proiect?­­ Primul pas l-am realizat prin trecerea terenului din jurul lacului la categoria intravilan şi întocmirea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Cei care vor să-şi construiască cabane în zonă au nevoie de Planul Urbanistic de Detaliu şi, pentru a-i impulsiona, s-au întreprins demersuri pentru electrificarea judeţean. Cea mai dificilă problemă pentru noi o constituie aspectul legat de întreţinerea lacului. Legal, aparţine de Apele Române, iar la ora actuală nu are cine să-l administreze, deoarece AJVPS Mureş încasează banii doar pentru pescuit sportiv, fără să investească nici un leu în gospodărirea lui, curăţenia şi ordinea trebuie menţinute de Primărie. Singura soluţie pentru practicarea unui turism civilizat în zonă ar fi trecerea lacului în proprietatea Primăriei oraşului Sângeorgiu de Pădure, care este capabilă să-l administreze printr-un personal propriu,­­ în cazul în care va fi ales din nou, ce-şi propune primarul Tar András pentru noua legislatură? - în primul rând, modernizarea infrastructurii, apoi o Centrală telefonică digitală, pornirea activităţii la Judecătorie şi Parchet, menţinerea Spitalului orăşenesc, înfiinţarea unui grup de pompieri, locuri de muncă mai multe prin dezvoltarea reţelei de servicii, extinderea reţelei de apă şi canalizare. în prezent, ne ocupăm de deschiderea unei Cantine sociale pentru persoanele din categoriile defavorizate. Ar fi multe de spus, dar nu doresc fiu acuzat că mi-am început campania electorală.­ ­ Documentar realizat de VASILE BOTAJ Banca Naţională a Greciei CNBG) a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Băncii Româneşti Grupul Banca Naţională a Greciei (Grup NBG), cel mai important grup financiar din Balcani, a achiziţionat 81,65% din capitalul social al Băncii Româneşti de la Fondul Româno-American de Investiţii, devenind astfel principalul acţionar al acestei instituţii bancare. Banca Naţională a Greciei activează deja în România prin prezenţa unei companii specializate în investiţii financiare - ETERA România, a unei Societăţi de Asigurare- Reasigurare - GARANTA şi printr-o sucursală în Bucureşti, care va continua să opereze în scopul asigurării de servicii financiare pe piaţa locală. Prin preluarea Băncii Româneşti, Grupul NBG se bucură de o acoperire teritorială semnificativă, precum şi de o bază importantă de clienţi atât din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi din sectorul persoanelor fizice. Fondată în anul 1841 şi listată atât la Bursa de Valori din Atena, cât şi la cea din New York, NBG deţine o poziţie dominantă pe piaţa serviciilor financiare din Grecia, înregistrând un profit brut de 350 milioane euro la sfârşitul anului 2002. Valoarea totală a activelor ad­ministrate de Grupul NBG, la 31 decembrie 2002, este de 54,1 miliarde euro. Banca Naţională a Greciei, este prezentă pe plan internaţional în 18 ţări situate pe 4 continente (America de Nord, Africa, Europa şi Australia), în Europa de Sud-Est, Banca Naţională a Greciei dispune de sucursale proprii situate în România, Bulgaria, Serbia- Muntenegru şi Albania şi controlează 4 bănci comerciale în Cipru, Macedonia, Bulgaria şi România. Poziţia de lider a Băncii Naţionale a Greciei se reflectă şi în reţeaua de distribuţie naţională impresionantă: 588 de sucursale, 1.126 ATM şi 43.000 de POS. Peste 325 de sucursale situate în afara graniţelor ţării completează reţeaua de distribuţie a NBG. în 11 decembrie 2003, două evenimente au fost marcate de o conferinţă de presă, preluarea Băncii Româneşti şi aniversarea a 10 ani de activitate a băncii, în cadrul conferinţei de presă, Mr. Theodoros Karatzas, guvernatorul Băncii Naţionale a Greciei a subliniat viitoarele strategii de dezvoltare şi perspectivele Grupului NBG în România: „iniţiativa Băncii Naţionale a Greciei va spori semnificativ poziţia de lider a Grupului NBG în regiunea Europei de Sud-Est". De asemenea, dl Karatzas a accentuat faptul că NBG, prin Banca Românească, contribuie la dezvoltarea economică a României în perspectiva integrării sale în Uniunea Europeană. Domnul Petru Rareş, preşedintele Băncii Româneşti, a subliniat că strategia de dezvoltare în perioada următoare va con­tinua prin extinderea reţelei teritoriale până la 40 de sucursale, în scopul de a exploata la maximum potenţialul pieţei locale printr-o gamă completă de produse și serviciiîn spe­­cial în domeniul retail-banking. (I.H.)_______

Next