Cuvântul Liber, mai 2018 (Anul 30, nr. 81-101)

2018-05-23 / nr. 96

/....... EDITORIAL-------------------------MARGINALII LA O ANIVERSARE IMAGINARĂ SAU APEL LA MEMORIE în loc de motto. In 1965 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură. Nominalizarea a venit din partea filologului italian Angelo Monteverdi. * Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu) s-a născut sărac, la 21 mai 1880, în Bucureşti, unde s-a stins în plină glorie, însă, ca poet naţional, la 14 iulie 1967. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A fost printre autorii cei mai contestaţi din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis - vechiul nume al Argeşului. „Poet,în cea mai mare parte, prozator şi dramaturg ocazional, pamfletar în restul timpului, Arghezi a fost un personaj controversat, artist până în măduva oaselor. Hulit de unii precum Iorga, ridicat în slăvi de alţii, ca ILoginescu, impactul lui în literatura românească este de netăgăduit." în 1896, la vârsta de 16 ani, debutează în „Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semnătura Ion Theo, cu poezia „Tatăl meu". La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tânărul Ipoet: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanţă fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalităţile de imagini şi idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi şi în străinătate, ca o culme a poeticii şi a artei. "La cenaclul lui Macedonski îl va cunoaşte pe Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va rămâne prieten apropiat. între 1897 şi 1899 publică versuri şi poeme în proză la „Revista Modernă" şi „Viaţa nouă", pe care le semnează pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi, întrerupe studiile şi se angajează, în urma unui examen de chimie, ca laborant la Fabrica de zahăr Chitila. Tot la vârsta de 16 ani, Arghezi devine custodele unei săli de expoziţii a Societăţii „Ileana" (Societatea pentru dezvoltarea artelor în România), iniţiată de câţiva pictori, printre care Constantin Artachino, Nicolae Vermont şi Ştefan Luchian, în iulie 1897. „Aflându-se în mediul pictorilor şi pasionat de desen, Arghezi a schiţat în peniţă peisaje şi portrete de o calitate care i-ar fi prevestit un destin de artist în toată regula. Poetul a mărturisit că opţiunea pentru scris a fost dictată doar de lipsa mijloacelor pentru a-şi procura un atelier, şevalete, pânze, vopseluri." La Editura Universităţii de Vest „Vasile Goldiş" din Arad a apărut un elegant album cuprinzând 80 de desene şi fragmente de manuscrise din tinereţea lui Arghezi. Până în 1910, când a început să conducă sau să editeze el însuşi reviste şi ziare cum sunt: „Cronica", „Cuget românesc", „Naţiunea", „Bilete de papagal", publică la mai multe periodice ale vremii: „Revista modernă", „Viaţa nouă", „Facla", „Viaţa românească" şi altele. „Nu voi scrie aici biografia lui Arghezi, pentru că textul ăsta îşi propune doar să te inspire să-i vizitezi casa memorială, însă vreau să-ţi stârnesc curiozitatea, astfel încât vizita să-ți fie mai de folos - consemnează Alex, pe blogul „Interioare Archive” - 100 de locuri din MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) STIMAŢI CITITORI! Nu Uitaţi sa vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER”! Preţul pe o luna este de 16 lei pentru persoane fizice şi 25 de lei pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac doar la factorii poștali și la oficiile poștale din județ. MUteş I ! Mulţumesc, mulţumim, domnule Profesor! La decesul profesorului universitar, critic şi istoric literar Ion Dodu Bălan în ultima perioadă aproape că nici nu mai am curaj să răsfoiesc revista „Flacăra lui Adrian Păunescu", de teamă că voi citi din nou, în prima pagină a revistei, în chenar negru, numele celor dragi mie, de care destinul şi cariera mea erau legate direct sau indirect. Revista „Flacăra lui Adrian Păunescu" ne informează consecvent şi cu seriozitate despre personalităţile vieţii culturale, literare şi artistice care au plecat dintre noi. Redacţia revistei îndeplineşte această datorie cu conştiinciozitate, pentru care merită tot respectul şi recunoştinţa noastră. Asemenea anunţuri rareori ajung la marele public în paginile altor ziare sau prin informaţiile posturilor private de televiziune. Zilele trecute, când am primit prin Poşta Română, la adresa mea de domiciliu, din Târgu-Mureş, ultimul număr (11-17 mai 2018) al revistei „Flacăra lui Adrian Păunescu", în prima pagina, într-un chenar negru, am citit următoarele: „Ion Dodu Bălan, 1929-2018. Dumnezeu să îl odihnească!". Vestea teribilă a căzut HAJDÚ GYŐZŐ (Continuare în pag. a 3-a) ......... (r Cercetătorul şi profesorul târgumureşean Eugeniu Nistor a fost declarat cetăţean de onoare al Municipiului Sebeş Invitat la cea de-a XXXVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga", care s-a desfăşurat la Sebeş, Lancrăm şi Alba lulia, în zilele de 11-13 mai 2018, scriitorului EUGENIU NISTOR - cercetător ştiinţific gr. I la Institutul de Filosofie al Academiei Române şi lector univ. dr. în cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere a Universităţii „Petru Maior" din Târgu Mureş - organizatorii longevivului festival (Primăria municipiului Sebeş, Consiliul Local şi Centrul Cultural „Lucian Blaga") i-au făcut un frumos cadou de ziua sa de naştere (13 mai), declarându-l cetăţean de onoare al municipiului Sebeş, „în semn de recunoaştere şi preţuire pentru valorificarea monumentalei opere a lui Lucian Blaga, precum şi pentru prodigioasa activitate ştiinţifică personală." Cu acest prilej a devenit cetăţean de onoare al aceleiaşi urbe şi Acad. Alexandru Surdu - vicepreşedinte al Academiei Române. (Continuare în pag. a 3-a) (V.B.)