Cuvântul Libertății, decembrie 2019 (Anul 31, nr. 9036-9054)

2019-12-03 / nr. 9037

2 / cuvântul libertății politică marți, 3 noiembrie 201­9 INSIDN­ Președintele Klaus Iohannis a avut, ieri, un discurs sobru, pe alocuri chiar echili­brat, la ședința solemnă a Parlamentului, organizată cu ocazia Zilei Naționale a Ro­mâniei. A spus domnia sa, între altele, cu acest prilej festiv, că trecutul nostru este unul al contrastelor. Excelentă idee. Nu­mai că argumentația imediată, de circum­stanță, n-a mai susținut-o convingător. Și iată una din ideile prezente în discursul său: „La 30 de ani de la căderea comu­nismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la ge­nerațiile care au făcut posibilă România democrată și europeană de astăzi”. Cita­tul nu e scos din context, ci mai de grabă de sine stătător. Gândul nostru al tuturor românilor, s-a îndreptat, în aceste zile, chiar și în contextul festivității solemne de la Parlamentul României, spre părinții fondatori ai României Mari Unite, vorbe­le lor fiind fundația și moștenirea noastră care, asemeni oricărei moșteniri, aduce nu doar drepturi, ci și obligații morale. Revin la ideea cardinală enunțată de pre­ședintele Klaus Iohannis în expunerea făcută. Fiindcă ea scapă, în conținut, unele detalii. Marele nostru istoric Dinu C. Giu­­rescu și academicianul Mircea Malița, diplomat de carieră, din păcate ambii tre­cuți la cele veșnice, într-o lucrare de re­ferință „Zid de piatră, turnuri de frăție” (Ed. Compania 2011) descriu cu lux de detalii revenirea administrației românești în Transilvania, după cel de-al doilea răz­boi mondial, în condițiile în care statutul impus țării noastre „a reprezentat o pată”. Au existat așadar generații întregi de oa­meni ale căror minți vedeau prin ceață și acționau cu câteva raze de lumină, care au lucrat tăcut și iscusit la luminișul des­chiderii. Norocul țării - o chimie a oame­nilor, mult mai mult decât a circumstan­țelor - a fost o garnitură de ființe care refuzau să renunțe la interesul național. Nu poți să nu te întrebi, dacă urciorul va mai merge o dată la apă. Că ne place sau nu, regimul comunist­­ neregretat- pră­bușit în urmă cu 30 de ani, a lăsat Româ­nia în hotarele ei naturale, și aserțiunea aparține, inclusiv actualului ambasador al României la Berlin, Emil Hurezeanu. Sunt destule lucrări publicate despre revenirea Transilvaniei la patria mamă, în 1945. „Vrednicia neamurilor, prin urmare și a noastră, se judecă după temeinicia hotă­rârilor ce se iau, după măsura de înălțare sufletească cu care se alătură acestor hotărâri, și după stăruința cu care se si­lesc a înfăptui hotărârile luate” spunea Iuliu Maniu în discursul său, fulminant, de la 1 decembrie 1918. A mai spus pre­ședintele Klaus Iohannis, citând din Ni­­colae Iorga că „avem nevoie de unitate, consens, toleranță și solidaritate, în jurul marilor proiecte naționale, fiindcă doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim”. Nimic de comentat. Numai că tot președintele Klaus Iohannis declara, într-o mecanică previzibilă, prezent la o întâlnire cu parlamentarii liberali, ieri di­mineață, că se va implica pentru a realiza într-un an de zile „o Românie fără PSD”. Reafirmându-și intenția de război des­chis contra social-democraților, partid parlamentar, al cărui candidat la alege­rile prezidențiale a luat peste trei mili­oane de voturi, și considerând „Româ­nia normală” echivalentă cu o țară din care PSD-ul este eliminat, care ne te­mem că apelul la solidaritate este unul sortit eșecului. De la președintele țării vrem să știm cum gândește, cum cân­tărește o situație sau alta, cum înțelege să-și exercite pas cu pas funcția. Afi­șând mereu aceeași mină prost dispu­să, același discurs obsesiv-compulsiv, semnele nu sunt deloc tonice, în atin­gerea unor deziderate naționale. Mai de­grabă ne îndreptăm spre o „baricada­­­­re” a unora și altora în nervozități și­­ stări convulsive, greu de surmontat. Un discurs al contrastelor ' MIRCEA CANTĂR ■ OFF -uri de GABRIEL BRATU-MIR - Popescu tot timpul a avut posturi cheie și­ acum, e sub cheie. Trei din patru cetățeni consideră ca moneda unica este benefica pentru UE EDITOR: S.C.ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEOFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafax@mail.cvlDress.ro __________Internet www.cvlDress.ro__________ Director: _________MIRCEA CANTĂR__________ Redactor-șef: ________MARGA BULUGEAN________ REDACȚIA: Laura Moțîrniche, Marga Bulugean, Crisb Patru Sport: Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabilitate juridică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru privind zona euro, 76 % din respondenți consideră că mo­neda unică este benefică pen­tru UE. Acesta este cel mai im­portant sprijin de la introduce­rea monedelor și bancnotelor euro în 2002, în creștere cu 2 puncte procentuale față de ni­velurile record înregistrate deja anul trecut. De asemenea, o majoritate de 65 % din cetățeni din zona euro consideră că moneda euro este benefică pen­tru propria lor țară; aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum. Moneda comună este susținută de majoritatea cetățe­nilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro. Datorită monedei euro, ne este mai ușor Deși este încă o monedă tâ­nără, euro a împlinit 20 de ani anul acesta. Cu toate acestea, europenii sunt conștienți de be­neficiile practice pe care le-a adus în viața lor de zi cu zi. Patru din cinci respondenți consideră că moneda euro a facilitat activită­țile comerciale transfrontaliere, compararea prețurilor și cumpă­răturile în alte țări, inclusiv onli­ne. De asemenea, o majoritate absolută consideră că moneda euro a facilitat călătoriile și a con­tribuit la scăderea prețurilor acestora. Moneda euro înseam­nă mai mult decât monedele și bancnotele din buzunarele noas­tre, ea este un simbol al unității Eu­ropei și al forței sale în lume. In prezent, 340 de milioane de euro­peni din 19 state membre folosesc moneda euro. Ea ne-a adus bene­ficii tangibile tuturor: prețuri stabi­le, costuri mai mici ale tranzacții­lor, economii protejate, piețe mai transparente și mai competitive, intensificarea comerțului, facilita­rea călătoriilor și standarde de vin. Potrivit rezultatelor celui mai recent Eu­­robarometru, mai mult de trei din patru cetățeni consideră că moneda unică este benefică pentru Uniunea Europeană. Aces­ta este cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002. Aproximativ 17 500 de respondenți din cele 19 țări din zona euro au fost intervievați prin telefon în perioada 14-11 octombrie 2019.­­li ță mai ridicate. Aproximativ 60 de țări din întreaga lume își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro. Sprijin puternic pentru reforme în ceea ce privește coordona­rea politicii economice, inclusiv a politicilor bugetare, 69 % din europeni consideră că este ne­­­cesară o coordonare sporită în zona euro, în timp ce doar 7 % ar dori reducerea cooperării. De asemenea, 80 % din cetățeni con­tinuă să sprijine reformele eco­nomice menite să îmbunătățeas­că performanțele economiilor naționale. Acest lucru se reflec­tă, de asemenea, în rezultatele na­ționale, cu o majoritate clară în toate țările din zona euro. O ma­joritate de 65 % din respondenți s-a declarat în favoarea retrage­rii monedelor incomode de 1 și 2 cenți prin rotunjirea obligato­rie la cei mai apropiați cinci cenți a prețului final al cumpărăturilor în magazine și supermarketuri. O majoritate absolută sprijină această idee în 16 dintre cele 19 țări din zona euro. MARGA BULUGEAN

Next