Cuvîntul Nou, martie 1970 (Anul 3, nr. 116-119)

1970-03-28 / nr. 119

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL II nr. 119 SÎMBATĂ, 28 MARTIE 1970 12 PAGINI 50 BANI LUCRARILE PLENAREI COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. Luni, 23 martie s-au desfăşurat la Sfintu Gheorghe lucrările plenarei Comitetului jude­ţean Covasna al P.C.R. Plenara a avut la or­dinea de zi următoarele probleme : 1. Raport asupra activităţii desfăşurate de comitetele de direcţie, organizaţiile de partid, comitetele sindicale şi U.T.C. în vederea creş­terii productivităţii muncii, îmbunătăţirii cali­tăţii produselor şi reducerii consumurilor spe­cifice de materii prime şi materiale, în lumina Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969. 2. Informare cu privire la măsurile luate de Direcţia agricolă judeţeană şi Oficiul fond funciar, gospodărirea apelor şi­ îmbunătăţiri funciare, pentru folosirea raţională şi eficientă a fondului funciar şi realizarea planului de irigaţii şi desecări pe anul 1970. 3. Informare asupra activităţii biroului Comi­tetului judeţean de partid. La lucrările plenarei, care au fost conduse de tovarăşul CAROL KIRÁLY, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Consiliului popular judeţean, au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, ai Comisiei de revizie, iar ca invitaţi activişti de partid, de stat, ai orga­nizaţiilor de masă şi obşteşti, conducători ai unităţilor economice industriale şi agricole din judeţ, secretari ai organizaţiilor de partid din (Continuare în pag. a.3-a) Cuvîntarea tovarăşului CAROL KIRÁLY Problemele dezbătute la a­­ceastă plenară sînt de o im­portanţă covîrşitoare pentru dezvoltarea economiei judeţu­lui. Cei care au luat cuvîntul au dovedit o adîncă cunoaşte­re a realităţilor concrete din întreprinderi şi prezentarea a­­cestor realităţi a imprimat lu­crărilor plenarei noastre un puternic caracter instructiv, de schimb de experienţă valoros, pentru cadrele de conducere din economia judeţului. S-au analizat căile de ridica­re a productivităţii muncii şi s-a scos în evidenţă necesita­tea analizării temeinice a mo­dului în care este folosit te­renul agricol — baza noastră funciară. Desigur, materialul prezentat de comisia agrară, a­­r­e numai un caracter informa­tiv. La viitoarea plenară, vom înscrie pe ordinea de zi și dis­cutarea —­ pe baza studiului e­­laborat — a problemelor gos­podăririi apelor, a fondului funciar şi dezvoltarea zooteh­niei în următorii 5—10 ani — în lumina hotărîrilor recentei plenare a C.C. al partidului. Plenara a ascultat şi­ infor­marea asupra activităţii birou­lui şi secretariatului Comitetu­lui judeţean de partid, între ce­le două plenare — menită să înfăţişeze problemele care au stat în atenţia noastră şi să prezinte modul în care ele au fost urmărite şi soluţionate. Aprecierea ce se poate a­­corda lucrărilor plenarei de azi, e pozitivă. Materialul pre­zentat de eo­­a economică a fost completat cu date, opinii, păreri, propuneri deosebit de valoroase, de care va trebui sa se ţină seama." S-a demonstrat capacitatea organizaţiilor de partid, a comitetelor de direc­ţie şi consiliilor de administra­ţie de a analiza în profunzime şi cu competenţă, indicii de u­­tilizare a maşinilor, a timpu­lui de lucru, calitatea produse­lor, consumurile specifice etc. Desigur, rezultatele obţinute (Continuare în pag. a 3-a) Orgă industrială Foto: BARTHA ÁRPÁD LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început miercuri dimineaţa, lucrările se­siunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. La lucrări au luat parte deputaţii Marii Adunări Na­ţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi cul­turale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine, întîmpinaţi cu îndelungi aplauze în loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Constantin Drăgan, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. " Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii in uni­tăţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul cali­tăţii produselor. (Continuare în pag. a 12-a) Oameni şi locuri din judeţ STRĂVECHI MELEAGURI ALE BĂŢANILOR­­ Băţ­anii sunt o adunare de lo­calităţi de mult incrustate în virstele istoriei, aşezarea centra­lă, Bălanii Mari, adunind in ju­rul său drumurile care au pur­tat şi poartă paşii peregrinului de la Herculian la Ozunca-băi, la Băţanii Mici, acolo de unde „Elek Apó" şi-a trimis frumosul slovelor şi intimplărilor aşternute pe filele cărţilor pri in revista „Cimbora", pe care, pentru spiri­tul tinăr şi mereu în căutare de adevăruri, a scos-o, la Filia sau in oricare altă aşezare de oa­­meni harnici şi iubitori de cin­­tec, de viaţă, de frumos şi de devenire . .. Aşa şi-a cîştigat suma de ani localitatea, aşa şi-a ciştigat lo­cul pe care, şi azi, il ocupă aco­lo, în marginea bazinului Bara­­olt, acolo, la marginea nord­­vestică a judeţului nostru, un grup de aşezări care se strădu­iesc, prin muncă onestă să adu­că din ce in ce mai spre lumi­nă, mai spre azi comuna, pre­gătind magistralele de miine ale „ruralelor" noastre adunări de case şi suflete . .. Peregrinul care ar păşii azi pe drumurile Băţanilor, de la lo­calitatea cea mai de pe creasta munţilor Baraolt pînâ la Ozun­­ca-băi, scufundată intr-o fru­moasă vilcea, n-ar rămine sur­prins de ceea ce ar putea să vadă, decit daca ar veni din al­tă lume , totul este aici normal, curat, frumos, ordonat şi dră­muit spre frumos, aşa cum sint toate localităţile patriei noastre. (continuare în pag. a 9-a) CUVlNTUL mmotk­poD NUNTA DE SlMBĂTĂ SEARA... Simbăta, oferim braţul soţiilor noastre, prietenelor sau mamelor, surorilor noastre, şi „ieşim puţin în oraş", ne mai intilnim cu altă pereche, schimbăm citeva vorbe, dăm un ocol-două prin parc, apoi prin faţa magazinelor, mai spunem cite o glumă - sintem la sfirşit de săptămi­­nă doar­­ apoi, cind seara s-a aşternut de-a binelea pes­te case, in grupuri mai mici sau mai mari, prieteni, fa­milii, pornim spre restaurant, pentru a lua cina, a ciocni un pahar, a schiţa ciţiva paşi de dans. Dar, stupoare ! Restaurantul „Sagas" este închiriat : nuntă ! Cel mai frumos local, cu un serviciu corect, irepro­şabil, este închis ! Şi să te duci dincolo, la „Central", tot în Sfintu Gheorghe. . . Atmosfera e cu totul alta : fum, zgomot, strigăte, orchestră nu-i, serviciul... să nu mai vor­bim ! Şi cu toate astea cele două localuri sunt aproape vizavi, aparţin aceleiaşi instituţii. Sunt pe aceeaşi stradă, aproape unul de altul. Dar cită distanţă, ce diferenţă e intre ele ! Nu s-ar putea oare, tovarăşe Ernest Khell, di­rector al O.C.L. Mixt Sfintu Gheorghe, ca şi la restauran­tul „Central" să se instituie aceeaşi atmosferă, aceeaşi de­servire exemplară, elegantă, ca la „Súgás" ? Dar, pentru a ne întoarce la drumul nostru cu soţia, neconvenindu-ne aerul localului, am pornit către restau­rantul „Kolcza", deschis de aproape un an, local curăţel, dar care începe să coboare la nivelul restaurantului „Cen­­­tral". Ajungem și la „Koleza". Și aici însă e nuntă ! VASILE ARTFM­E (Continuare în pag. a 11-a)

Next