Cuvîntul Nou, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 142-145)

1970-09-26 / nr. 145

Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Austria Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, împreună cu solia, Elena Ceauşes­cu, au plecat luni în Austria, unde au făcut — între 21 şi 25 septembrie 1970 — o vizită­­ oficială, la invitaţia preşedintelui federal, Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, precum şi de consilieri şi experţi. U­rmînd vizitei pe care preşedintele austriac, dr Franz Jo­nas, a făcut-o anul trecut în ţara noastră, prezenţa in Austria a şefului statului român a prilejuit reluarea dialogului între cei doi preşedinţi, schimburi de opinii şi tratative pentru dez­voltarea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice şi politice româno-austriece. Primirea pe care înaltele oficialităţi austrie­(Continuare în pag. a 11-a) Salut adresat cadrelor didactice şi elevilor de la Şcoala generală din comuna Brateş Cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la înfiinţarea Şcolii generale din comuna Brateş, Comitetul judeţean Covasna al P.C.R. şi Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, adresează un călduros salut cadrelor didactice şi elevilor de la acest lăcaş de cultură. Comitetul judeţean de partid, toţi locuitorii judeţului nostru — români şi maghiari — înfrăţiţi în muncă şi idealuri, im­părtă­­şesc bucuria acestui eveniment deosebit din biografia comunei Strateş. Această sărbătoare are loc intr-o etapă în care întregul nostru popor, întîmpină cu noi şi remarcabile succese, cea de-a 50-a aniversare a înfiinţării Partidului Comunist Român, cînd pe întreg cuprinsul ţării, oamenii muncii, neprecupeţind nici un efort, înfăptuiesc măreţul program trasat de Congresul al X-lea al P.C.R., program in cadrul căruia un rol deosebit ii are învăţăm­­ului de toate gradele, înfiinţată cu 350 de ani în urmă. Şcoala generală din Bratel constituie un exemplu grăitor al străvechii aspiraţii, manifestate de poporul nostru de-a lungul veacurilor, de a promova in inima şi cugetul tinerei generaţii cele mai înaintate idei progresiste. In acest sens, acordăm o înaltă preţuire rezultatelor obţinute aici în munca de instruire şi educare a tinerelor generaţii, muncă desfăşurată în spiritul celor mai înaintate tradiţii. Ieste bine cunoscută importanţa măsurilor luate de partidul şi statul nostru privind introducerea învăţământului obligato­riu de 10 ani, măsuri menite să pregătească cadre de nădejde, care să corespundă cerinţelor mereu crescînde ale societăţii noastre socialiste. Această aniversare simbolizează importanţa pe care statul nostru o acordă perfecţionării şi dezvoltării continue a invăţă­­m­intului general, in cadrul căruia întregului corp didactic îi revin sarcini sporite in misiunea nobilă de­ a educa noi gene­raţii. Comitetul judeţean C­ovasna al P.C.R. şi Comitetul executiv al Consiliului popular, urează tuturor cadrelor didactice, ele­­vile, tuturor vot viitorilor din frumoasa comună Brateş, noi suc­­cese în muncă, multă fericire. COMITETUL JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R.. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Porţi larg deschise afirmării proiectanţilor In prezenţa tovarăşului Carol Király — prim-secretar al Co­mitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean — proiectanţii şi arhitecţii institutului jude­ţean de proiectări au dezbătut zilele trecute cifrele de plan pe anii 1971-1975. Prezentând darea de seamă a comitetului de direcţie, ing. Martin Bodor — director al institutului — a rezervat un spaţiu amplu realizărilor obţinute de tînărul colectiv de-a lungul primelor opt luni ale anului. Planul producţiei globale a fost în­deplinit in proporţie de 106 la sută, in condiţiile depăşirii pla­nului de creştere a producti­vităţii muncii pe fiecare pro­­iectant cu 3.400 iei şi al redu­­cerii 173 lei a cheltuielilor la 1.000 lei producţie globală şi obţinerii unui beneficiu mai mare cu peste 300 la sută, de­cit nivelul preconizat prin plan. ,,La baza acestor rezultate — a precizat raportorul — stau efectele stimulative ale aplică­rii noului sistem de salarizare și majorarea salariilor, în ca­drul căruia, in activitatea de proiectare s-a introdus forma de salarizare în acord global". Conştiinţa faptului că între­gul colectiv al institutului s-a angajat hotărît pe un drum bun, a ridicat ţinuta discuţii­lor. Dezbătînd la obiect, cu un ascuţit simţ critic şi autocritic, diversele aspecte ale activităţii lor, arhitecţii, proiectanţii au L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 4-a) PROLETARI DIN TOATE­ ȚĂRILE, UNIȚI-VA . ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III NR. 145 SÎMBATA, 28 SEPTEMBRIE 1970 12 PAGINI, 50 BANI PREGĂTIREA TEMEINICA - GARANŢIA BUNEI DESFĂŞURĂRI A ADUNĂRILOR PENTRU DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI Pornind de la prevederea statutară potrivit căreia birourile organizaţiilor de bază, comi­tetele de partid pe secţii şi sectoare, comite­tele de partid pe întreprinderi, instituţii, coo­perative agricole de producţie, comitetele de partid pe o anumită ramură sau domeniu de activitate, comitetele de partid comunale şi comitetele orăşeneşti de partid de categoria a II-a, se aleg o dată la doi ani. Secretariatul Comitetului Central al partidului a hotărît ca intre 1 octombrie şi 15 decembrie 1970 să aibă loc adunările şi conferinţele pentru dări de sea­mă şi alegeri începînd de la grupele de partid şi pină la organizaţiile orăşeneşti de categoria a ll-a. Pe baza hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R., Comitetul judeţean Covasna al P.C.R. a întocmit un plan de măsuri menit să asigure ca­dru­ organizatoric cel mai propice bunei des­făşurări a adunărilor şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri. Potrivit acestui plan, intre 1 octombrie şi 15 noiembrie vor avea loc adunări şi conferinţe în grupele de partid şi în organizaţiile de bază ale partidului din în­treprinderi, instituţii, şcoli, cartiere precum şi în, organizaţiile de partid conduse de comitete din întreprinderi şi instituţii, în organizaţiile de partid din unităţile socialiste din agricul­tură, adunările pentru dări de seamă şi ale­­geri se vor ţine pe măsura terminării lucrări­lor din campania agricolă de toamnă . Între 15 noiembrie şi 15 decembrie vor avea loc adunările generale şi conferinţele organizaţii­lor comunale şi orăşeneşti de partid de catego­ria a II-a. Desfăşurindu-se imediat după încheierea pri­mului an care a trecut de la Congresul al X-lea, adunările şi conferinţele pentru dări de seamă (Continuare în pag. a 3-a) Ţara Buzaielor — ieri poartă a furtunilor, azi meleag de hărnicie Munţii, cu spinări ondulate ori colţuroase, încep tocmai de acolo, de unde se sfîrşeşte ce­rul albastru. Dincolo de brazii clătinaţi de vînturi, de legăna­rea domoală a firelor ierbii, de soarele care se prelungeşte pî­­nă la palmele de ţarină dătă­toare de rod ale pămîntului, nu se întrevede decit o ceaţă aurie, — mănunchiul de spice al soarelui­­— şi prin ea Ţara Buzaielor, padină de hodină şi muncă, tărîm de cîntec şi baladă , costişe line, verzi sa­te aruncate prin văile adinei, case colorate asemeni unor cubturi de copii. Printre munţi şi dealuri, pe sub murmurul pădurilor şerpuieşte panglica lucitoare a Buzăului, — unul care i-a dat nume depresiunii acesteia — pornind chiar din trupul tatălui Ciucaş, tăindu-şi drum învolburat prin tăria pietrelor, prin cremenea ramn-O­A­MENI ŞI LOCURI DIN JUDEŢ ţilor, să alerge către Ţara de Jos a Moldovei. Cernerea veacurilor a încu­nunat bogatele plaiuri de la poalele Ciucaşului cu semnifi­caţie de hrisov. Ţara Buzaielor este o pagină de pămînt şi cremene, scrisă cu brazdele adinei ale drumurilor, este o poartă cu canaturi ferecate de legile timpului. Drumuri. Drumuri bătute de oameni sau bătute de ape. Dru­muri care se întrepătrund cu timpul. Drumuri pentru care trecerea timpului n-a însem­nat decit mii şi milioane de paşi ce s-au perindat pe aici. Dru­muri, potecuţe, cărări. Toate însă, îngemănate în marea ma­gistrală a timpului pe care-l parcurgem odată cu ţara, încă în urmă cu peste zece mii de ani exista o potecă, care unea cele două aşezări preistorice de la Gilma şi Cremenea. Dru­murile vremurilor de mai îna- VASILE­­ARTENIE (Continuare în p­ig. a 2-a) 40.000 kg porumb-silo* la hectar*! Iată recolta obținută ele pe terenuri irigate, la IA­ S. Cîmișu-Frum­os..

Next