Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-18 / nr. 151

Roadele unui an de muncă să fie strînse cît mai repede şi fără pierderi TIMPUL - cu acceleratorul RECOLTATUL -cu încetinitorul Trebuie spus că situaţia la­ zi a recoltării cartofilor nu ■ e din cele mai bune. Pînă în prezent nu s-a recoltat decît 63,5 la sută din supra­faţa cultivată în acest an. E o evi­dentă răm­înere în urmă care nu poate fi justificată prin înrăută­ţirea timpului din ultimele zile. Au fost şi zile frumoase şi, nu puţine la număr s-ar fi putut lu­cra cu toate forţele, însă viteza de lucru a înregistrat valori inferioare, cu mult sub limita posibilităţilor şi a cerinţelor actuale. Astfel, în ultima săptămînă, în medie zilnică, rit­mul recoltării a fost de numai 165 ha. — 3,3 hectare pe unitate agri­colă — cu toate că, în mod firesc, se putea obţine cu mult mai mult. Această situaţie pleacă mai ales de la nefolosirea maşinilor agricole la întreaga lor capacitate. Consilii­le de conducere, specialiştii din a­­gricultură, brigadierii de câmp, nu s-au preocupat de găsirea unor mo­dalităţi concrete şi eficiente de mo­bilizare a forţelor de muncă. E prin­cipala cauză a stagnărilor înregis­trate. Aceasta explică şi cauzele ră­­mînerilor în urmă înregistrate la un mare număr. .­ .unităţi, coopera­­tiste din judeţul nostru. În plutonul codaşelor se­ înscrie şi C.A.P. Aita Mare. Aici, în ziua de 10 octombrie a.c. erau recoltaţi cartofii de pe o suprafaţă d­e 30 ha. din 103 ha. cultivate, iar cu şapte zile mai tirziu recordul atins era de 45 ha. Numai că menţinerea şi pe mai departe a unui asemenea „ritm“ ar însemna , ca recoltarea să fie prelungită pînă în a doua jumă­tate a lunii noiembrie. Cu părere aveţi tovarăşi cooperatori din Aita Mare ? Chiar de­­­loc nu vă pasă de roadele unui an de muncă ! Din păcate, şi fără a le face­ cinste, mai există şi alte unităţi cooperatiste intr-o situaţie aproape identică. C.A.P. Petriceni mai are de recol­tat 164 ha. cartofi. Viteza de lucru e de 2,4 ha/zi. Dacă se va continua în acelaşi ritm, campania de recol­tare a cartofilor nu va fi terminată decît peste 68 de zile. La C.A.P. Malnaş mi se recoltează mai mult de un hectar de cartofi pe zi... de asemenea, în acelaşi ritm se recol­tează şi la cooperativele de pro­ducţie din Aninoasa, Arcuş, Brateş, Clasamentul hărniciei Unităţi care au terminat recoltarea cartofilor C.A.P. Chichiş C.A.P. Chilieni C.A.P. Reci C.A.P. Sîntionlunca Unităţi avansate C.A.P. C.A.P. C.A.P. C.A.P. C.A.P. TEODOR PARLEA (Continuare în pag a 3-a) Mereni Vîrghiş Estemnie Căpeni Baraolt Pe poarta Fabricii tex­tile „Oltul“ - Sf. Gheor­­ghe, intră şi ies muncito­rii fabricii , iese schim­bul alb, intră schimbul roşu şi odată cu ei, pă­trunzi prin coridoare la­birintice acolo unde răz­boaiele de ţesut, într-o horă fantastică, învîrt su­veici, înfăşoară pînzeturi. Te simţi stingher în for­fota asta neobosită, iar zgomotul procesului teh­nologic pe care, nu l-ai fi bănuit, şocant la pri­mul contact, melodios, ne­glijabil chiar, la obişnu­inţă, traduce dialogul fer­til om-maşină. E rodnică convorbirea, căci, în fa­ţa ta, în ritm de poveste se ţese pînza ce nu peste multă vreme va împodobi camerele hotelului „In­tercontinental“ — Bucu­reşti. Oameni din atitea ţări vor admira, şi vor lăuda, desigur, gestul fin, îmbinarea aleasă de fir şi culoare şi, prin forţa generalizării, poporul nos­tru va primi încă o notă bună, notă la­ care vi­ bu­nă parte contribuie şi textiliştii din Sfîntu Gheorghe, acele mîini pricepute, mereu în stare de veghe, care dau via­ţă balotului inform de in sau de bumbac, transfor­­mîndu-l în fir, în culoa­re, în pînză. Peste 80 la sută din muncitorii fabri­cii sînt absolvenţi ai şco­lii profesionale textile din localitate ; inutil a-i mai întreba pe aceşti har­nici muncitori de ce şi-au ales această meserie, s-au integrat firesc în proce­sul de producţie, în ci­frele de plan, a căror în­deplinire le-au imprimat raţiunea de a exista pro­fesional. Mulţi, totuşi, îşi amintesc că­ au început acest drum, doar pentru că trebuiau să înceapă un drum, cu idei şi impre­sii prea puţin diferenţia­te şi clare despre această meserie ; la unii, procesul de integrare şi familiari­zare cu secretele­­muncii profesionale, a fost mai complicat, la alţii, mai puţin ; toţi au însă cuvin­te de recunoştinţă pentru colectivul didactic : direc­tori, profesori, dirigunţi, maiştii-instr­uctori care au reuşit să transforme copilul plin de întrebări şi nehotărîri, intr-un om alii societăţii, în stare să se întreţină, pe el şi pe alţii. Cu deosebire le-a rămas, însă, întipărită în minte, prima zi de şcoa­lă. Vizitarea şcolii, a ate­lierelor şi expoziţiilor, a fabricii, începînd de la capătul terminus al uzi­nei, de la sulul de marfă, adică, şi, descendent spre celelalte etape de prelu­crare a firului, prezenta­rea apei, a atlaselor cu mostrele de pînză pe ca­re miinile lor le vor fa­ce. Pentru cei mai mulţi aceste prime zile, de în­­cîntare şi viziune esteti­că a muncii, au fost hotă­­rîtoare ; şi nu sînt puţini aceia pentru care vraja mai stăruie, alimentată cu fiecare produs al muncii lor, vrajă, căreia în alţi ANNA COTTE (Continuare în pag. a 3-a) FIRUL VIU PROLETARI ÎN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul III Nr. 151 DtfMINtcX 18 octombrie 1970 4 pagini 30 bani La sfirșit de săptămină... foto : A. BARIBA VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt înso­­­ţiţi de reprezentanţi ai întreprin­derii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Ford Machinery Corporation", ale cărei uzine se află in localitatea Fresno,, Hubier Byrd, prim-vice­­preşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplini­te de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pen­tru protejarea mediului înconjură­tor, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispozi­ţia şefului statului român de­­ Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, aceas­tă zonă era în general aridă. Da­torită irigaţiilor, pământul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în spe­ţă continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei Nicolae Ceauşescu, împreună d­ar portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fruc­tiferi, lanuri de cereale. Preşe­dintele Nicolae Ceauşescu se in­teresează îndeaproape de carac­teristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al siste­mului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In în­­tîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţi­lor locale. In semn de omagiu, pri­marul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoa­re al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi con­sideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali iriga­te. Se dau explicații asupra siste­ (Continuare, în pag. a 4-a) V///////ss/ss////s/////////////s/////////s///ss/////s////s/////s//////////s/////////s////^ tor agregate cu 791 000 cp. Se apreciază că pentru asigurarea acestei puteri ar fi fost necesare 2 300 motoare, de cite 350 cp, in valoare de 1,35 miliarde lei. In modernele hale ale Uzinei „Hidromecanica", au fost asimilate, în anii actualului cincinal, 125 tipuri de instalaţii. Uzina exportă in 24 de ţări aproape 50 la sută din producţia sa. CLUJUL INDUSTRIAL îşi întregeşte potenţialul cu noi unităţi moderne. La cîteva zile de la declanşarea lucrărilor de construcţie a fabricii de utilaj termotehnic, şi-a deschis por­ţile şantierul Combinatului de produse din ceramică fină pen­tru construcţii, amplasat in zona cartierului Someşeni. Noua unitate economică va furniza, de asemenea, nume­roase obiecte sanitare, materiale pentru protecţia zidăriilor interioare, ca: plăci de faianţă, majolică şi gresie. In prima etapă, fixată către jumătatea anului 1972, combinatul clujean va produce 5 700 tone obiecte sanitare şi 450 000 metri pă­traţi de faianţă pe an. LA EFORIE NORD a început construcţia unui nou ansamblu sanatorial, cu 1 400 de paturi, prevăzut a fi dat in folosinţă in sezonul anului viitor. Ansamblul cuprinde un hotel, res­taurant, piscină şi un pavilion pentru­ tratamente. De aseme­nea, policlinica „Grand" din această staţiune îşi măreşte încă din iarna aceasta capacitatea de tratamente, adăugîndu-şi noi secţii. În prima jumătate a anului 1972 baza terapeutică a lito­ralului se va îmbogăţi cu un alt obiectiv: Complexul sanato­rial de la Teghirghiol, cu 850 de paturi, aflat în construcţie. LUNI, ÎN JURUL OREI 16:45 . Posturile noastre de radio şi televiziune vor trans­mite în direct cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. IN VIITOAREA MUNCII: Pe ogoarele C.A.P. Boroş­­neul Mare se pregătește recolta anului viitor (stingă) Lumină către adîncurile pămintului la viitoarea mină Baraolt-Est­ ­ (dreapta). Condiţiile naturale ale ju-­­ deţului nostru, ca şi experien-­­­ţa, priceperea şi dăruirea în­­ muncă a îngrijitorilor de ani- * male, oferă vaste posibilităţi­i creşterii producţiei de lapte. . Astfel se explică şi rezulta- * tele bune obţinute de către u-­­ nele unităţi cooperatiste. Pe * primul loc­­se situează C.A.P. Brateş. De la un număr me­diu de 375 vaci s-au obţinut 8.058 hl. lapte, — 6,8 1, lapte pe cap de vacă furajată. Frun­­taşe ale judeţului mai sunt şi C.A.P. Chichiş — 6,8 litri lap­te pe cap de vacă furajată, C.A.P. Cernat — 6,4­­., C.A.P. S­înzieni — 6,4 1, şi C.A.P. Ca­talina — 6­1. Acestea sunt do-­r vezi elocvente ale bunei orga- - nizări a muncii în zootehnie.­­ Un moment important­­ pentru dezvoltarea social-­­ economică a României | Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945 ! Unul din evenimentele remarca­bile ce s-au produs în viaţa politică interna a României, după insurecţia victorioasă din august 1944 a fost Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, din octombrie 1945. Procesul revoluţionar declanşat o dată cu insurecţia antifascistă din România, organizată şi condusă de partidul comunist, a deschis noi perspective pentru muncitorii, ţă­ranii, toţi oamenii muncii din ţară. A apărut, pentru prima dată, posi­bilitatea — pe care lupta maselor populare, sub conducerea partidu­lui, a transformat-o în realitate — ca cei ce muncesc să devină stăpînii propriei lor soarte, să-şi făurească destinul în conformitate cu intere­sele fundamentale ale, poporului ro­mân, cu aspiraţiile sale spre liber­tate, progres, pace, bunăstare. Ieşit la lumina zilei dintr-o acti­vitate ilegală de douăzeci de ani şi devenind partid de guvernămînt cu o greutate specifică mereu spo­rită, datorită sprijinului puternic acordat de măsele largi populare, de celelalte forţe democratice cu care colabora în cadrul Frontului Naţional Democratic, Partidul Co­munist Român era conştient de răs­punderea ce îi revenea, ca forţă conducătoare în stat, atit în legătu­ră cu situaţia grea existentă, cît şi în privinţa fixării jaloanelor de dezvoltare ulterioară a ţării pe ca­lea progresului economic şi social. Marile înfăptuiri dobîndite în pri­mul an de revoluţia populară im­puneau Partidului Comunist Român să examineze cu atenţie drumul parcurs, să facă bilanţul şi să con­tureze perspectivele spre care avea să se îndrepte poporul român. Sar­cina era deosebit de complexă, di­ficilă. Ţara se afla într-o situaţie economică dezastruoasă. Distruge­rile de război, jaful hitlerist, la ca­re se adăugă sabotajul capitalişti­lor, au pricinuit mari pierderi eco­nomiei naţionale, cifrate la peste 10 bugete anuale ale vechii Româ­nii. Ca forţă politică conducătoare a luptei revoluţionare, comuniştilor le-a revenit misiunea de mare răs­pundere de a găsi soluţiile pentru a duce mai departe transformările începute, a lichida haosul economic, a pune temeliile unei noi societăţi, puternice, independente. Acestei sarcini i-a răspuns Conferinţa Naţi­onală a Partidului Comunist Român din 18-19 octombrie 1945, prima Conferinţă naţională de partid după ieşirea din ilegalitate. Pe baza concepţiei marxist-leni­­niste, aplicată în mod creator la condiţiile concrete şi particularită­ţile istorice ale României, Confe­rinţa Naţională a elaborat un am­plu program de luptă pentru con­solidarea puterii populare, întărirea unităţii politice a clasei muncitoa­re şi a alianţei muncitoreşti-ţără­neşti, mobilizarea tuturor forţelor pentru reconstrucţia şi dezvoltarea economică şi socială a ţării, conso­lidarea independenţei naţionale, desfăşurarea mai departe a revolu­ţiei populare. Locul central în lucrările confe­rinţei a fost ocupat de problemele economice. Din complexitatea aces­tor probleme Conferinţa a concen­trat atenţia partidului şi guvernului, a întregului popor asupra aceleia de care depindea dezvoltarea ţă­rii. Problema fundamentală de care depindea mersul înainte al revolu­ţiei era, în acei ani, refacerea şi dezvoltarea economiei naţionale. Pornind de la situaţia existentă în a doua jumătate a anului 1945, Partidul Comunist Român a stabi­lit, cu clarviziune ştiinţifică, că nu­mai prin făurirea unei­ puternice industrii, dezvoltată prin valorifica­ (Continuare în pag. a 3-a) Pag. a 2-a: CADRAN CULTURAL M Pentru iubitorii de poezie Ü Biografia muncii M Atelier plastic ■ File de cronică ­ GĂRZILE PATRIOTICE­­ RĂSPUND PREZENT ^ Ploile şi frigul din ultima­­ perioadă au îngreunat ritmul ^ de desfăşurare a lucrărilor­­ agricole de toamnă, recolta-­­ rea cartofilor fiind rămasă în­­ urmă, într-o serie de coope-­­ rative agricole. La indicaţiile Comitetului j judeţean de partid Covasna,­­ mai multe subunităţi ale găr- ^ zilor patriotice din întreprin- 4 derile economice fruntaşe din­­ oraşele Covasna, Tg. Secuiesc ^ şi Sf. Gheorghe, participă azi­­ la acţiunea de recoltare a car-­­ tofilor în cooperativele agri- * cole din zona oraşului Tg. Se- 4 cuiesc. Tot azi participă la­­ această importantă acţiune * numeroşi elevi mobilizaţi de ^ organizaţiile de tineret din­­ şcolile judeţului nostru.­­ ŞEDINŢA SOCIETĂŢII ”­4 DE ŞTIINŢE MEDICALE ^ Ita Covasna a avut loc şe- 4 dinţa Societăţii de ştiinţe me-­­ dicale, secţia farmacie, la ca- * re au participat farmacişti din 4 întreg judeţul Covasna. îla lu-­­ crările şedinţei a fost prezent­­ asistentul universitar, Tos­if ^ Pop — de la institutul meto-­­ dologic din Tîrgu Mureş şi J Varga Agneta — farmacistă,­­ care au dezbătut problemele­­ legate de toxicitatea directă a antibioticelor asupra organis­mului uman. ŞTEFAN CSUTAR, coresp.­­ 70 DE APARTAMENTE Biroul de sistematizare­­şi , construcţii din cadrul Consi- * liului popular al oraşului Sf. I Gheorghe ne anunţă că marţi , 20 octombrie a.c. se va efer-­­ tua recepţia blocului nr. 10,­­ tronsonul A, cu 30 apartamen- i­te confort III, îmbunătăţit,­­ din cartierul Ciucului şi a­­ blocului nr. 16 tronsonul A şi 4 B cu 40 de apartamente con- ? fort II, din cartierul Simeria.­­ Acesta reprezintă un pas îna- 4­inte pe drumul asigurării­, cu 1 locuinţe corespunzătoare a în­ »­că 70 de familii din orașul ^ Sf. Ghieorghe. i A.M. / In pag. a 4-a ||R 11 PI! /. yu k 2 \ \ VîNTUflib­OR \

Next