Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)
1970-11-22 / nr. 181
Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul III Nr. 181 DUMINICA 22 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani L Armonii de unghiuri IOpiA-BARXHA ALOI DA! AVEŢI LEGĂTURA... VORBIŢI VĂ ROG Oclădire durată din beton şi sticlă, din cărămidă şi ciment. O clădire care a răsărit parcă peste noapte, domnind prin înălţimea şi zvelteţea ei tot oraşul. Noul local al poştei — clădirea la care ne referim, a intrat in funcţiune ieri la orele 18. Ea înseamnă pentru oraşul Sfinţii Gheorghe un salt calitativ , în direcţia deservirii ireproşabile a cetăţenilor, în reducerea substanţială a timpului de aşteptare. Sala centralei automate interurbane. Utilaje moderne îţi dau impresia că te afli intr-un adevărat laborator. Instalaţia, o bijuterie creată de fabrica „Electromagnetica“ Bucureşti. Aici sunt conectate toate circuitele telefonice judeţene şi interjudeţene. Discuri şi fişe, chei, comutatoare şi lămpi de apel. Tehniciană Susana Muscă, trăieşte emoţiile unui început. Mîine (adică ieri la ora 16) va avea loc înfruntarea cu noul eveniment. Noua centrală înseamnă mult pentru oraşul nostru. In afară de creşterea numărului de circuite, înseamnă reducerea substanţială a timpului de aşteptare al vorbitorilor. Totodată centrala este prevăzută cu circuite speciale pentru informare, consultare şi reclamaţii. In acelaşitimp sunt conectate circuite automate interurbane prin care se pot stabili legături telefonice directe cu ori M. BORDA (Continuare în pag. a 3-a) Venituri din exportul mari animalelor Creşterea cerinţelor pieţii mondiale faţă de carnea de taurine şi ovine, determină menţinerea în permanenţă la un nivel superior al preţului acestor produse, asigurînd rentabilizarea creşterii şi îngrăşării taurinelor şi a ovinelor. Pornind de la aceste considerente în ultimii ani unităţile agricole din judeţul Covasna s-au ocupat într-o măsură mai mare de creşterea şi îngrăşarea animalelor. Cointeresarea producătorilor a crescut prin valorificarea animalelor îngrăşate (bovine adulte, tăuraşi, berbecuţi), pentru export, obţinînd preţuri cu 4,5 lei mai mari pentru fiecare kilogram vînidut. Pînă în prezent unităţile din judeţ au exportat mai mult tăuraşi şi berbecuţi. Creşterea numărului de animale exportate de la 1.455 tăuraşi în 1958, la 3.432 tăuraşi în 1970, sau de la 1.049 de berbecuţi în 1968 la aproape 9.000 în 1970, ne arată o evoluţie favorabila în această direcţie. Prin vînzarea animalelor pentru export cooperativele agricole de producţie au realizat un venit de 18 milioane lei în 1970, iar pentru anii următori se prevede o continuă creştere a veniturilor din această sursă. O serie de unităţi agricole îmbunătăţindu-şi tehnologia de îngrăşare a taurinelor, auobţinut rezultate remarcabile. Administrînd furaje de bună calitate, fin de lucerna la discreţie şi pe lingă raţia de lapte tras şi cantităţi de 0,4— 2,0 kg de concentrare pentru fiecare animal în raport cu vîrsta, sînt măsuri, prin care cooperatorii din Boroşneul Mare au reuşit să livreze tăuraşi de peste 320 kg după numai 280—300 zile de la naştere. La îngrăşarea tăuraşilor pe lingă cooperatorii din Boroşneul Mare care au livrat cu 52 capete , mai mult, au depăşit planul la export şi cei din Brateş cu 33 capete, Mărtineni 47 capete, Cernat şi Catalina cu cite 25 capete şi alţii. Sunt însă şi cooperative agricole de producţie care nu şi-au realizat planul de export, ca cele din Aita Seacă, Biborţeni, Hăghig, Zagon, Lisnău şi altele Oaia, este o alta specie a cărei carne , este mult solicitata joe Dietele externe. Cu exportul berbecuţilor s-au ocupat un număr mare de unităţi, dintre care prin rezultatele mai deosebite, se evid Ing. ILIE CALUGARU, Direcţia agricolă a judeţului Covasna (Continuare în pag. a 3-a) X PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI VA ! N L Hărnicie şi pricepere Foto : GIT. BORTNIIK sîîî DEBUT INDUSTRIAL începînd de astăzi, pe platforma industrială de la Tîrgu Secuiesc o nouă unitate industrială a județului Covasna „debutează“. Este vorba de fabrica de amidon, care a intrat în probe tehnologice, cu „linia de porumb“. In urmă cu cinci zile, au fost introduse pentru înmuiere primele tone de porumb, urmînd ca în cursul zilei de astăzi tînăra fabrică să producă primele cantităţi de amidon din „șarja“ inaugurală. Acum, în preajma acestei importante premiere industriale, urăm colectivului de muncă de aici, mult succes ! ! ! Realizarea exemplară a planului pe 1970 — temelia producţiei anului viitor în fiecare zi, potenţialul uman şi material să fie folosit din plin! Din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică Covasna, rezultă că la sfîrşitul decadei a doua a lunii noiembrie 1970, întreprinderile industriale din judeţul Covasna se înscriu cu noi realizări la indicatorul producţia marfă industrială. Astfel, din cele peste 20 unităţi industriale de stat şi cooperatiste ce fiinţează în judeţul nostru, un număr de 16 au obţinut rezultate pozitive, ceea ce confirmă preocuparea şi competenţa conducerilor, colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni, pentru a realiza planul la toţi indicatorii, în mod ritmic şi cu maximă eficienţă. Urmărirea zilnică, îndeaproape, a realizării planului la aceste întreprinderi, a dus la îmbunătăţirea folosirii mijloacelor de producţie, a timpului de lucru, cit şi în aprovizionarea cu materii prime şi materiale a producţiei, condiţie indispensabilă îndeplinirii planului economic. Aceste măsuri au făcut ca în decada a doua din luna noiembrie 1970, să se realizeze o proporţie de 30 la sută din planul lunar, la producţia marfă industrială. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- (Continuare în pag. a 3-a) ____________________________________________ 1/ Plenara Comitetului judeţean U.T.C. ■Ieriaavut loc plenara Comitetului judeţean Covasna al U.T.C., cu următoarea ordine de zi : Darea de seamă, a Biroului Comitetului judeţean U.T.C. privind activitatea desfăşurată de la precedentele alegeri pînă în prezent. — Proiectul programului de activitate viitoare. 2. Probleme organizatorice. La lucrările plenarei au participat membrii Comitetului judeţean U.T.C. şi secretarii comitetelor comunale U.T.C. Au fost prezenţi tovarăşii Ştefan Korodi — secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., Iosif Walter — secretar al C.C. al U.T.C., Ştefan Rabb — membru al C.C. al U.T.C. Plenara a aprobat darea de seamă prezentată precum şi proiectul programului de activitate, la care s-au adăugat propunerile făcute în cadrul discuţiilor. In urma propunerilor făcute de Biroul Comitetului judeţean de partid şi de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, plenara a hotărît eliberarea din funcţiile de prim-secretar şi membru al Biroului Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. a tovarăşului Coloman Kozak, pentru abateri de la morala comunistă şi neglijarea muncii deîndrumare şi control în cadrul Comitetului judeţean U.T.C. In funcţia de prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. a fost ales tovarăşul Ştefan Rabb. Plenara a stabilit ca în data de 6 decembrie a.c. să aibă loc conferinţa judeţeană U.T.C. . H.C.D. inti 1 H O APRECIATA EXPOZIŢIE Zilele acestea, la Casa oră-şenească din Tîrgu Secuiesc a fost deschisă o expoziţie ştiinţifică, ce tratează originea şi evoluţia omului, expoziţie care s-a bucurat de o largă influ- ienţă şi judicioase aprecieri. Numai în prima zi de deschi- ţ dere această expoziţie de ca- • blouri a avut peste 500 de vi- ^ zitatori , oameni ai muncii, e-levi din oraş şi din împreju- .C rimi. ... cel mai priceput tînăr bucătar din judeţ este Eugen Bot (26 ani) ? La faza finală a concursului „Buna servire“, el a ocupat locul al Vl-lea. ... restaurantul „Şugaş“ din oraşul Sfîntu Gheorghe, are cel mai tînăr ospătar din ju - deţ — Andrei Estoika (26 ani) — clasat pe locul al IX-lea la faza pe ţară a aceluiaşi concurs „Buna servire“ 7 ( ... cele mai gustoase şi as- J pectuoase dulciuri sînt prepa- rate de tînărul cofetar Arca- die Fülöp (26 ani), din Sfîntul Gheorghe ? El a ocupat un ^ merituos loc fruntaş în faza finală a concursului. I M. P. ț 7 STIINŢIFICA ^ _____ Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara vecină şi prietenă, a făcut o escală, datorită condiţiilor atmosferice nefavorabile din Bucureşti, pe aeroportul din Craiova. In îrtîmpinarea conducătorului partidului şi statului nostru, a tovarăşilor Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei, a venit tovarăşul Constantin Băbălău, primsecretar al Comitetului judeţean In Balşul De la aeroport, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi industriale ale ţării. Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere“ a acestui oraş, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului — aşezare modestă de odinioară de pe malurile Olteţului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, spitalul conferă oraşului atributele urbanisticii moderne. In acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici, pregătiţi în prealabil încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progresul“ — Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va produce osii şi roţi monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua , şi boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face tingoul de oţel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţionala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjori“ conduc acum toate operaţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unităţi industriale româneşti. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timişoara — podurile rulante, „Electroputere“ — Craiova — transformatoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al parti-Dolj al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebita căldură şi dragoste, pentru a-şi exprima şi cu acest prilej, profundul ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului şi păcii, industrial ului dă indicaţii ca proiectanţii să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe prea mari. In acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelăriei în aşa fel incit acestea să fie în măsură să deservească şi alte fabrici şi uzine din judeţele învecinate. „In acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţelor şi exigenţelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naţionale în perspectiva viitorului cincinal“. In timpul vizitei directorul uzinei îi informează pe oaspeţi despre preocupările privând creşterea calificării muncitorilor. Tovarăşul Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască maşinile şi utilajele cu performanţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spune : — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Iecoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi ! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. Ii întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — In jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră, ca viitoarea recoltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în aşa fel incit să nu se producă nici o întîrziere, în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape, să-i strîngă mina muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei,în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ale noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în Cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. . In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate in producţie să atingă în timpul cei mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca această modernă unitate să intre cit mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află în probe tehnologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. . Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele prese de 2500—3600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune — turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kw şi secţia extrudate, care este cel mai mare obiectiv, înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător , şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă săse aibă în vedere eliminarea orimiror paralelisme, găsirea celor mai brste metode de conducere şi de îndrunre a acestor unităţi, indicînd ca foua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub Conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, to (Corttinuare in pag. a 4-a) m Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori, întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. Ceauşescu“, lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul , fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi a statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cite 124 cuve avind 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie. In operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu ,întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel incit investiţia să fie realizată înainte de termen. In discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capi- tale de la cuve-electroliză, cu in£nginerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea