Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)
1971-01-14 / nr. 224
| DINAMICA Stii PRODUCȚIEI GLOBALE IN RAMURA EXTRACTIVĂ A CĂRBUNELUI DIN JUDEȚ, IN CINCINALUL 1966-1970 MW* Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. G. R. şi al Consiliului popular judeţean Un nou centru de calcul Pe data de 1 ianuarie s-a înfiinţat Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti, prin reorganizarea centrului existent în cadrul Facultăţii de matematică-mecanică a acestei instituţii de învăţămînt superior. In hotărîrea Consiliului de Miniştri se precizează că noua unitate are ca obiectiv de activitate specializarea cadrelor în domeniul tehnicilor de calcul şi efectuarea de cercetări ştiinţifice. (Agerpres) Dialog despre concret „Start“ spre o mai bună deservire a populaţiei — interlocutor: ALEXANDRU JOZSA, director comercial al O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe RED. : Anul şi cincinalul care au trecut, au însemnat o bogată recoltă de succese şi pentru întreprinderea dumneavoastră. Spre a debuta cit mai precis în convorbirea noastră, v-am ruga ca, la început, să vă referiţi, în cîteva cuvinte, la succesele anului 1970. A. J. : în cursul ultimului an al cincinalului, organizaţia noastră a înregistrat rezultate bune, încheindu-şi activitatea cu o realizare a planului de desfaceri de 102,7 la sută. Din această cifră se poate trage lesne concluzia că lucrătorii noştri — şi nu vreau să laud pe nimeni — s-au străduit să faci faţă sarcinilor trasate de conducerea de partid şi de stat, să facă faţă cerinţelor populaţiei. RED. : Ei bine, considerînd aceste succese ca o „rampă de lansare“ în noul cincinal, în noul an, vă solicităm, tovarăşe director, să ne vorbiţi despre măsurile care s-au luat ori se preconizeză, pentru a se veni în întîmpinarea cerinţelor cumpărătorilor, în faţa pretenţiilor mereu crescînde ale acestora. A. J. : Vorbind despre asigura- Convorbire realizată de VASILE ARTENIE .________________________ _ ■: (Continuareîn pag. a 3-a) VÎNTURILOR Celei de-a şaptea arte, anul 1970 i-a adus o noutae. Căci chiar şi cea mai modern utilată sală de cinema a devenit incomodă, deoarece publicul a început să prefere fotoliul cu care este obişnuit din faţa televizorului. Tocmai pentru a contracara efectele televiziunii, la Hamburg s-a deschis un „cinematograf de tip ion“ — ,,cinema shop 2001“ Sala se află pe o pasarelă suspendată peste o stradă. Spectatorii pot să mănînce, să bea şi să fumeze la fel ca acasă, iar după spectacol aula dispoziţie un ring de dans. . . nu ca acasă ! Firea omului ramine totuşi conservatoare , tot sala de cinema a găzduit şi va mai găzdui, poate, mulţi din ele acum Înainte, spectacolele cu marile filme. tot în săli au fost prezentate cmul acesta cele mai bune pelicule ale anului, tot la rampă au ieşit premiaţii festivalurilor cinematografice. Este, evident, destul de greu de apreciat care Ibiire cele cîteva zeci de Ulme turnate şi prezentate în cinul care s-a încheiat au lăsat cea mai profundă irnpr■sie asupra criticii şi publicului. Un ghid relativ ne poate servi sumara spicuire a presei de specialitate care, daca nu în unanimitate cel puţin in marea ei majoritate, a vorbit mult despre cit eva filme: „Z“, „Tora! Tora! Tora!“, „Cromwel“, „Waterloo“, „Z“, realizare franco-algeriană în regia lui Costa Gavras, film de o valoare (Continuare în pag. 4) Retrospectivă cultural-artistică 70 de ?! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Din agenda realizărilor Constructorii în ajunul 500 tone transportate „startului“ peste plan Zilele acestea constructorii de pe Şantierul nr. 1 din cadrul întreprinderii judeţene de construcţiimontaj Covasna fac ultimele pregătiri dinaintea unui nou „start“. Este vorba de începerea glisării blocului nr. 11, de zece etaje, ce se va edifica în cvartalul Simeria din oraşul Sfîntu Gheorghe şi care va oferi în final găzduire în casă nouă pentru încă 44 de familii. Lucrătorii autobazei , de transporturi din Sfîntu Gheorghe, în primă decadă a lunii ianuarie, au îndeplinit planul de transporturi în proporţie de 102,1 la sută. Astfel, s-au transportat peste plan 500 tone mărfuri, în condiţiile obţinerii unor importante economii de carburanţi şi lubrifianţi. .De asemenea, CUP-ul şi CUC-ul au fost realizaţi integral. Aceste succese s-au datorat unei mai bune întreţineri şi coordonări a parcului de maşini precum şi a reparaţiilor de bună calitate. 14.In turneu Incepînd cu 13 ianuarie, mai multe colective ale Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, vor evolua în faţa publicului din mai multe grade ale ţării. Ieri, aceştia s-au întîlnit cu spectatorii din oraşul Aiud, judeţul Alba, în faţa cărora au prezentat piesa „Otrava dulce“ de Csávossy György. Aceeaşi piesă va fi prezentată astăzi pe scena naţionalului clujan. Reveniţi în oraşul Sfîntu Gheorghe, actorii vor relua, în zilele de 16 şi 17 ianuarie, pe scena teatrului programul susţinut în noaptea de revelion, după care se vor deplasa în oraşul Braşov. Pentru săptămîna viitoare actorii vor fi oaspeţii publicului din oraşele Tîrgu Secuiesc şi Go- Rotunjimi din beton. — Aşa se înfăţişează privirilor silozurile Fabricii de amidon din Tg. Secuiesc Foto : S. SZAKÁCS Anul IV Nr. 224 JOI, 14 ianuarie 1971 * 4 pagini 30 bani I------ 1 3 TDIDI MAS TRIBUNA SCOLII h n II In pag. a 2-a . Cinci ani de înfăptuiri ASCENSIUNE SPRE ÎNALTELE COTE ALE SUCCESELOR Făcînd, acum, la începutul unui nou cincinal, bilanţul tuturor înfăptuirilor din cincinalul încheiat recent, într-un mod atît de strălucit, indubitabil că te vei simţi handicapat. De ce ? Pentru că, considerabilul "material faptic ce îţi stă la îndemînă, nu poate fi ierarhizat prea lesne. Tot ce s-a durat în aceşti cinci ani de muncă entuziastă, este important, fie că este vorba despre un impozant obiectiv economic, de un modern lăcaş de cultură, ori pur şi simplu de un obişnuit, să zicem, magazin sătesc. Totul este important, căci aceste noi realizări au fost ridicate de noi pentru bunăstarea noastră. Nu mă voi referi aici decât la spectaculoasa modernizare a reţelei comerciale şi anume mai exact, la dezvoltarea comerţului cooperatist din judeţul Covasna unul din judeţele tinere ale ţării, cum ne-am obişnuit să-l numim uneori. Cred că cel mai lesne mod de a ilustra continua ascensiune a acestui, important sector de activitate pe înaltele cote ale succeselor, îl constituie comparaţia : ce a fost şi ce s-a realizat. Un fel de operaţie aritmetică, simplă bazică pe principiul: tragem linie şi adunăre. în primul rînd, trebuie arătat că mai bine de 85 la sută din "populaţia judeţului nostru este aprovizionată cu mărfuri — alimentare sau nealimentare — de căte cele peste 500 de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică ce aparţin cooperaţiei de consum, unităţi care fiinţează pînă în cele mai îndepărtate sate ori puncte de lucru forestiere. O vizită prin oraşele şi comunele judeţului, oferă o imagine inedită, tonifiantă, a multor magazine noi, dotate cu utilaje şi mobilier din cele mai moderne, expresie elocventă a perpetuei extinderi şi înnoiri de care vorbeam la început. Baza tehnico-materială a comerţului cooperatist s-a dezvoltat în aceşti cinci ani în strînsă legătură cu creşterea volumului desfacerilor către populaţie. De asemenea, au sporit în mod deosebit de simţitor prestările de servicii precum şi contractările şi achiziţiile , fapt demonstrat elocvent de modul în care a fost îndeplinit şi depăşit cincinalul. Astfel, la sectorul prestări servicii către populaţie, planul cincinal a fost realizat în proporţie de 120,9 la sută, iar planul de contractări şi achiziţii în proporţie de 106,9 la sută. Numărul noilor unităţi de prestări servicii, care s-au deschis între anii 1966—1970, depăşeşte cifra de 160 ! Numai intre anii 1968—1970 au fost modernizate, căpătînd o „haină nouă“, aproape 80 de unităţi. Se cuvine a aminti cu acest prilej magazinele alimentare din comunele Belin şi Ghelinţa. HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei Un colectiv de ei - călători ai Institutului „Petru Poni“ din Iaşi a realizat sinteza primului adeziv românesc — „Aderom“ pentru înlocuirea cusăturii la confecţii. Experimentat cu succes la Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti, adezivul a dovedit calităţi care-l situează la nivelul cetor mai bune produse similare în străinătate, fjaţă de ţara Jtjsă^gjpe un preţ de cost vrînt mic. în cursul acestui an, institutul ieşean va realiza prima tonă de , Aderom“, urmînd a trece la producerea lui pe scară industrială. în judeţul Alba au început să producă două noi obiective industriale. La Complexul de exploatare şi industrializare a lemnului din Cîmpeni a intrat în funcţiune o fabrică modernă, cu o capacitate anuală de producţie de 29 000 mc. cherestea de răşinoase şi 15 000 mc. cherestea de foioase. Unitatea a produs pînă acum, în cadrul probelor de funcţionare, peste 2 000 mc. cherestea. A început, de asemenea, să producă în cadrul probelor tehnologice o nouă fabrică de cherestea de fag cu o capacitate de 70 000 m. pe un an, la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Sebeş. Aceasta se numără printre cele mai mari şi mai moderne unităţi industriale de acest fel din ţară, fiind echipată cu gatere rapide şi alte utilaje de mare productivitate. Un nou produs, utiiizat cu mare eficienţă la obţinereadetergenţilor care nu poluează apa, a fost creat dintr-un amestec de reziduuri petrolifere şi chimice de către cercetătorii Institutului „Petrochim“ din Ploieşti.El va fi fabricat, începînd din acest an, pe scară industrială, cu ajutorul unei instalaţii adaptate special în cadrul Grupului industrial de la Borzeşti. Detergenţii obţinuţi din acest produs au un preţ de coost redus şi o calitate superioară celor realizaţi pînă acum. Tot la Institutul smintit, a fost elaborată tehnologia de obţinere a triizobutilului fosfat, produs antispumos utilizat în industria chimică, de celuloză şi hîrtie, precum şi în unităţile de industrie textilă. (Agerpres) La C. A. P. Sfîntu Gheorghe Veniturile cooperatorilor sporesc în raport cu producţia realizată Conducerea cooperativei agricole din oraşul Sfîntu Gheorghe desfăşoară o neobosită activitate, menită să contribuie la asigurarea veniturilor cooperatorilor. Ce s-a întreprins pînă acum în această direcţie ? Potrivit indicaţiilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, consiliul s-a ocupat cu simţ de răspundere şi competenţă de stabilirea celor mai eficiente forme de retribuire, în stare să stimuleze o cit mai numeroasă participare a membrilor cooperatori la efectuarea tuturor lucrărilor agricole de sezon. De aceea s-a hotârît încă de la sfîrşitul lunii trecute, cine sînt cei care vor primi venitul minim lunar garantat, îndreptîndu-se atenţia mai ales spre cooperatorii harnici şi pricepuţi, ce au dobîndit o bogată experienţă in muncă şi care au fost mereu prezenţi la lucru, atît la întreţinerea cit şi la recoltarea culturilor. Aşa se face că după o minuţioasă analiză s-a stabilit să primească venitul minim lunar garantat, un număr de 120 membri cooperatori, din care 83 aparţin sectorului vegetal, 11 lucrează în zootehnie, iar 26 în sectorul transporturi. Asigurarea retribuirii superioare a cooperatorilor este garantată prin producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cooperativa dispune de 650 hectare teren arabil pe care se vor cultiva mai ales cartofi şi sfeclă de zahăr. Obţinînd producţii mari, cooperatorii din sectorul de- ALEXANDRU HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) Un constructor dibaci, un beneficiar cuminte şi 40 de familii care trag ponoasele Constructorul, despre care este vorba, nu este altul decit, I.J.C.M. Covasna. Zic, să nu-l ţină cine l-a creat, că a făcut şi lucruri frumoase pentru oraşul nostru. . Acest I.J.C.M., se deosebeşte de celelalte printr-un fel aparte în care ştie să mîntuiască unele construcţii pe care le are de executat. „Pasiunea“ sa pentru oraşul Sfîntu Gheorghe, este, neîndoielnic, concretizată în perimetrul cvartalului Simeria. La sfîrşitul anului trecut anunţă beneficiarul, respectiv I.J.G.L., că a terminat blocul nr. 24. Ce trebuie înţeles prin acest lucru ? Nu ne legăm de exteriorul blocului care este încă neterminat, interiorul este de-a dreptul... ciudat. Sistemul, de canalizare este în aşa fel pus la punct incit deja apartamentele 1,2 şi 4 au fost inundate. Tovarăşul László Iosif, posesorul apartamentului 4, ne-a spus că de trei zile încoace este obligat ca dimineaţa şi seara să efectueze" lucrări deevacuarea apei din apartament cu ajutorul găleţilor şi oalelor. In garsonieranr. 1, ocupată de Maria Molnár, am întîlnit un grup de fete harnice care îşi arătau priceperea lor gospodărească asupra apei care ţîşnea prin instalaţia din baie. Despre apartamentul nr. 2, să nu mai vorbim. Dacă intri în subsolul tehnic, cu toate că ai nouă etajede acoperiş, prin tavan te plouă ca în luna lui septembrie. Şi dacă ar fi numai atît. In nici unul din apartamente nu este pusă la punct instalaţia electrică , locatarii n-au altceva de făcut decît să-şi aducă instalatori cărora să le plătească bani gheaţă contra serviciilor făcute. Ceea ce ne-a impresionat în mod deosebit este modul în care constructorul a binevoit să racordeze blocul 24 la reţeaua electrică. Un cablu legat la un stîlp înclinat la 30 de grade este aruncat din joacă pe terasa primului etaj şi de acolo să vezi „probă“ de ramificaţie. S-a gîndit oare constructorul că o asemenea instalaţie pe i. REMUS LUISA (Continuare în pag. a 3-a) . - l'X 1 trS-^Ssf * *,I C&MtVvăVVvr JéÉ ÉHEI O NOUA LIBRĂRIE In cadrul Grupului comercial Simeria, ieri s-a deschis o unitate nouă. Este vorba de o librărie, unde locuitorii cvartalului vor găsi cărţi, jucării şi articole de papetărie. Dorim noii unităţi o aprovizionare pe măsura cerinţelor cumpărătorilor. ORE INSTRUCTIVE Dintre nenumăratele „deplasări“ ale brigăzii ştiinţifice a Casei orăşeneşti de viitură din Tîrgu Secuiesc, o amintim şi pe aceea făcută duminica trecută în satul Surcea. Peste 280 de săteni au participat la această întîlnire organizată pe bază de întrebări, răspunsuri din diferite domenii cultural-științifice. A urmat apoi un program artistic.