Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-14 / nr. 224

| DINAMICA Stii PRODUCȚIEI GLOBALE IN RAMURA EXTRACTIVĂ A CĂRBUNELUI DIN JUDEȚ, IN CINCINALUL 1966-1970 MW* Organ al Comitetului judeţean Covasna al P. G. R. şi al Consiliului popular judeţean Un nou centru de calcul Pe data de 1 ianuarie s-a înfiinţat Centrul de calcul al Universităţii din Bucureşti, prin reorganizarea centrului e­­xistent în cadrul Facultăţii de matematică-mecanică a acestei instituţii de învăţămînt superior. In hotărîrea Consiliului de Miniştri se precizează că noua unitate are ca obiectiv de activi­tate specializarea cadrelor în domeniul tehnicilor de calcul şi efectuarea de cercetări ştiinţi­fice. (Agerpres) Dialog despre concret „Start“ spre o mai bună deservire a populaţiei — interlocutor: ALEXANDRU JOZSA, director comercial al O.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe RED. : Anul şi cincinalul care au trecut, au însemnat o bogată recoltă de succese şi pentru în­treprinderea dumneavoastră. Spre a debuta cit mai precis în convor­birea noastră, v-am ruga ca, la început­, să vă referiţi, în cîteva cuvinte, la succesele anului 1970. A. J. : în cursul ultimului an al cincinalului, organizaţia noastră a înregistrat rezultate bune, înche­­indu-şi activitatea cu o realizare a planului de desfaceri de 102,7 la sută. Din această cifră se poate trage lesne concluzia că lucrătorii noştri — şi nu vreau să laud pe nimeni — s-au străduit să faci faţă sarcinilor trasate de condu­cerea de partid şi de stat, să facă faţă cerinţelor populaţiei. RED. : Ei bine, considerînd a­­ceste succese ca o „rampă de lansare“ în noul cincinal, în noul an, vă solicităm, tovarăşe director, să ne vorbiţi despre măsurile care s-au luat ori se preconizeză, pentru a se veni în întîmpinarea cerin­ţelor cumpărătorilor, în faţa pre­tenţiilor mereu crescînde ale a­­cestora. A. J. : Vorbind despre asigura- Convorbire realizată de VASILE ARTENIE­ ­.­________________________ _ ■: (Continuare­­în pag. a 3-a) VÎNTURILOR Celei de-a şaptea arte, a­­nul 1970 i-a adus o noutae. Căci chiar şi cea mai mo­dern utilată sală de cinema a devenit incomodă, deoare­ce publicul a început să pre­fere fotoliul cu care este o­­bişnuit din faţa televizoru­lui. Tocmai pentru a con­tracara efectele televiziunii, la Hamburg s-a deschis un „cinematograf de tip ion“ — ,,cinema shop 2001“ Sa­la se află pe o pasarelă sus­pendată peste o stradă. Spec­tatorii pot să mănînce, să bea şi să fumeze la fel ca acasă, iar după spectacol au­la dispoziţie un ring de dans. . . nu ca acasă !­­ Firea omului ramine to­tuşi conservatoare , tot sala de cinema a găzduit şi va mai găzdui, poate, mulţi din ele acum Înainte, specta­colele cu marile filme. t­ot în săli au fost prezentate cm­­ul acesta cele mai bune pe­licule ale anului, tot la ram­pă au ieşit premiaţii festi­valurilor cinematografice. Este, evident, destul de greu de apreciat care Ibiire cele cîteva zeci de Ulme turnate şi prezentate în ci­nul care s-a încheiat au lăsat cea m­ai profundă irnpr■­­sie asupra criticii şi publicului. Un ghid relativ ne poate servi sumara spicuire a pre­sei de specialitate care, daca nu în unanimitate cel puţin in marea ei majoritate, a vorbit mult despre cit ev­a filme: „Z“, „Tora! Tora! Tora!“, „Cromwel“, „Wa­terloo“, „Z“, realizare fran­­co-algeriană în regia lui Cos­ta Gavras, film de o valoare (Continuare în pag. 4) Retrospectivă cultural-artistică 70 de ­­?! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Din agenda realizărilor Constructorii în ajunul 500 tone transportate „startului“ peste plan Zilele acestea constructorii de pe Şantierul nr. 1 din cadrul întreprinderii judeţene de construcţii­­montaj Covasna fac ultimele pregătiri­ dinaintea unu­i nou „start“. Este vorba de începerea glisării blocului nr. 11, de zece etaje, ce se va edifica în cvartalul Simeria din oraşul Sfîntu Gheorghe şi care va oferi în final găzduire în casă nouă pentru încă 44 de fa­milii. Lucrătorii autobazei , de transporturi din Sfîntu Gheorghe, în primă decadă a lunii ianuarie, au în­deplinit planul de transporturi în proporţie de 102,1 la sută. Astfel, s-au transportat peste plan 500 tone mărfuri, în condiţiile obţinerii unor importante economii de carburanţi şi lubrifianţi. .De asemenea, CUP-ul şi CUC-ul au fost realizaţi integral. Aceste succese s-au datorat unei mai bune­ întreţineri şi coordonări a parcului de maşini precum şi a re­paraţiilor de bună calitate. 14.In turneu Incepînd cu 13 ianuarie, mai multe colective ale Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, vor evolua în faţa publicului din mai multe grade ale ţării. Ieri, aceştia s-au întîlnit cu spectatorii din oraşul Aiud, ju­deţul Alba, în faţa cărora au prezentat piesa „Otrava dulce“ de Csávossy György. Aceeaşi piesă va fi prezentată astăzi pe scena naţionalului clujan. Reve­niţi în oraşul Sfîntu Gheorghe, actorii vor relua, în zilele de 16 şi 17 ianuarie, pe scena teatrului programul susţinut în noaptea de revelion, după care se vor deplasa în oraşul Braşov. Pentru săptămîna viitoare ac­torii vor fi oaspeţii publicului din oraşele Tîrgu Secuiesc şi Go- Rotunjimi din beton. — Aşa se înfăţişează privirilor silozurile Fabricii de amidon din Tg. Secuiesc Foto : S. SZAKÁCS Anul IV Nr. 224 JOI, 14 ianuarie 1971­­ * 4 pagini 30 bani I------ 1 3 TDIDI MA­S TRIBUNA SCOLII h­ n I­I In pag. a 2-a . Cinci ani de înfăptuiri ASCENSIUNE SPRE ÎNALTELE COTE ALE SUCCESELOR Făcînd, acum, la începutul unui nou cincinal, bilanţul tuturor în­făptuirilor din cincinalul încheiat recent, într-un mod atît de stră­lucit, indubitabil că te vei simţi handicapat. De ce ? Pentru că, considerabilul "material faptic ce îţi stă la îndemînă, nu poate fi ierarhizat prea lesne. Tot ce s-a durat în aceşti cinci ani de mun­că entuziastă, este important, fie că este vorba despre un impozant obiectiv economic, de un modern lăcaş de cultură, ori pur şi simplu de un obişnuit, să zicem, magazin sătesc. Totul este important, căci aceste noi realizări au fost ridi­cate de noi pentru­­ bunăstarea noastră. Nu mă voi referi aici decât la spectaculoasa modernizare a reţelei comerciale şi anume mai exact, la dezvoltarea comerţului cooperatist­ din judeţul Covasna unul­ din judeţele tinere ale ţării, cum n­e-am obişnuit să-l numim uneori. Cred că cel mai lesne mod de a ilustra continua ascensiune a a­­cestu­i, important sector de activi­tate pe înaltele cote ale succese­lor, îl constituie comparaţia : ce a fost şi ce s-a realizat. Un fel de operaţie aritmetică, simplă bazică pe principiul: tragem linie şi a­­dunăre. în primul rînd, trebuie a­­rătat că mai bine de 85 la sută din "populaţia judeţului nostru este aprovizionată cu mărfuri — ali­mentare sau nealimentare — de căte cele peste 500 de unităţi comerciale şi de alimentaţie publică ce apar­ţin cooperaţiei de­­ consum, unităţi care fiinţează pînă în cele mai îndepărtate­­ sate ori puncte de lu­cru forestiere. O vizită prin oraşe­le şi comunele judeţului, oferă o i­­magine inedită, tonifiantă, a mul­tor magazine noi, dotate cu utilaje şi mobilier din cele mai moderne, expresie elocventă a perpetuei ex­tinderi şi înnoiri de care vorbeam la început. Baza tehnico-materială a comer­ţului cooperatist s-a­ dezvoltat în a­­ceşti cinci ani în strînsă legătură cu creşterea volumului desfaceri­lor către populaţie. De asemenea, au sporit în mod deosebit de sim­ţitor prestările de servicii precum şi contractările şi achiziţiile , fapt demonstrat elocvent de modul în care a fost îndeplinit şi depăşit cincinalul. Astfel, la sectorul pres­tări servicii către populaţie, planul cincinal a fost realizat în proporţie de 120,9 la sută, iar planul de contractări şi achiziţii în proporţie de 106,9 la sută. Numărul noilor unităţi de prestări servicii, care s-au deschis între anii 1966—1970, depăşeşte cifra de 160 ! Numai intre anii 1968—1970 au fost modernizate, căpătînd o „haină nouă“, aproape 80 de unităţi. Se cuvine a aminti cu acest prilej magazinele alimen­tare din comunele Belin şi Ghelinţa. HORIA C. DELIU (Continuare în pag. a 3-a) De pe cuprinsul patriei Un colectiv de­­ ei - călători ai Institutului „Petru Poni“ din Iaşi a realizat sinteza pri­mului adeziv româ­nesc — „Aderom“ pentru înlocuirea cu­săturii la confecţii. Ex­perimentat cu succes la Combinatul de con­fecţii şi tricotaje Bucu­reşti, adezivul a do­vedit calităţi care-l s­i­­tuează la nivelul cetor mai bune produse si­milare în străinătate, fjaţă d­e ţara Jtjsă^gjpe un preţ de cost vrînt mic. în cursul acestui an, institutul ieşean va realiza prima tonă de , Aderom“, urmînd a trece la producerea lui pe scară industrială. în judeţul Alba au început să producă două noi obiective in­dustriale. La Comple­xul de exploatare şi industrializare a lem­nului din Cîmpeni a intrat în funcţiune o fabrică modernă, cu o capacitate anuală de producţie de 29 000 mc. cherestea de răşinoase şi 15 000 mc. cherestea de foioase. Unitatea a produs pînă acum, în cadrul probelor de funcţionare, peste 2 000 mc. cherestea. A început, de aseme­nea, să producă în ca­drul probelor tehnolo­gice o nouă fabrică de cherestea de fag cu o capacitate de 70 000 m­. pe un an, la Combinatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnu­lui Sebeş. Aceasta se numără printre cele mai mari şi mai mo­derne unităţi industri­ale de acest fel d­in ţară, fiind echipată cu gatere rapide şi alte utilaje de mare pro­ductivitate. Un nou produs, utiii­­zat cu mare eficienţă la obţinerea­­detergen­ţilor care nu poluează apa, a fost creat din­­tr-un amestec de re­ziduuri petrolifere şi chimice de către cer­cetătorii Institutului „Petrochim“ din Plo­ieşti.­El va fi fabricat, începînd din acest an, pe scară industrială, cu ajutorul unei insta­laţii adaptate special în cadrul Grupului in­dustrial de la Borzeşti. Detergenţii obţinuţi din acest produs au un preţ de coost redus şi o calitate superioară celor realizaţi pînă a­­cum. Tot la Institutul s­­mintit, a fost elabora­tă tehnologia de obţi­nere a triizobutilului fosfat, produs antispu­­mos utilizat în indus­tria chimică, de celulo­ză şi hîrtie, precum şi în unităţile de indus­trie textilă. (Agerpres) La C. A. P. Sfîntu Gheorghe Veniturile cooperato­rilor sporesc în raport cu producţia realizată Conducerea cooperativei agricole din oraşul Sfîntu Gheorghe desfăşoară o neobosită activitate, menită să contribuie la asigurarea veniturilor cooperatorilor. Ce s-a în­treprins pînă acum în această direc­ţie ? Potrivit indicaţiilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţi­rea organizării, planificării şi con­ducerii agriculturii, consiliul s-a o­­cupat cu simţ de răspundere şi com­petenţă de stabilirea celor mai efi­ciente forme de retribuire, în stare să stimuleze o cit mai numeroasă participare a membrilor cooperatori la efectuarea tuturor lucrărilor a­­gricole de sezon. De aceea s-a ho­­târît încă de la sfîrşitul lunii tre­cute, cine sînt cei care vor primi ve­nitul minim lunar garantat, îndrep­­tîndu-se atenţia mai ales spre coo­peratorii harnici şi pricepuţi, ce au dobîndit o bogată experienţă in muncă şi care au fost mereu prezenţi la lucru, atît la întreţinerea cit şi la recoltarea culturilor. Aşa se face că după o minuţioasă analiză s-a stabilit să primească venitul minim lunar garantat, un număr de 120 membri cooperatori, din care 83 aparţin sectorului vegetal, 11 lu­crează în zootehnie, iar 26 în secto­rul transporturi. Asigurarea retribuirii superioare a cooperatorilor este garantată prin producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cooperativa dispune de 650 hectare teren arabil pe care se vor cultiva mai ales cartofi şi sfeclă de zahăr. Obţinînd producţii mari, cooperatorii din sectorul de- ALEXANDRU HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) Un constructor dibaci, un beneficiar cuminte şi 40 de familii care trag ponoasele Constructorul, despre care este vorba, nu este altul decit, I.J.C.M. Covasna. Zic, să nu-l ţină cine l-a creat, că a făcut şi lucruri frumoase pentru oraşul nostru. . Acest I.J.C.M., se deosebeşte de celelalte printr-un fel aparte în care ştie­ să mîntuiască unele construcţii pe care le are de executat. „Pasiunea“ sa pentru oraşul Sfîntu Gheorghe, este, neîndoielnic, concretizată în perime­trul cvartalului Simeria. La sfîrşitul anului trecut anunţă beneficiarul, respectiv­ I.J.G.L., că a terminat blocul nr. 24. Ce trebuie înţeles prin acest lucru ? Nu ne legăm de exteriorul blocu­lui care este încă neterminat, inte­riorul este de-a dreptul... ciudat. Sistemul, de canalizare este în aşa fel pus la punct incit deja aparta­mentele 1,­­2 şi 4 au fost inundate. Tovarăşul László Iosif, posesorul a­­partamentului 4, ne-a spus că de trei zile încoace este obligat ca di­mineaţa şi seara să efectueze" lu­crări de­­evacuarea apei din aparta­ment cu ajutorul găleţilor şi oale­lor. In garsoniera­­nr. 1, ocupată de Maria Molnár, am întîlnit un­ grup de fete harnice care îşi arătau pri­ceperea lor gospodărească asupra apei care ţîşnea prin instalaţia din baie. Despre apartamentul nr. 2, să nu mai vorbim. Dacă intri în sub­solul tehnic, cu toate că ai nouă e­­taje­­de acoperiş, prin tavan te plouă­ ca în luna lui septembrie. Şi dacă ar fi numai atît. In nici unul din apartamente nu este pusă la punct instalaţia electrică , locatarii n-au altceva de făcut decît să-şi a­­ducă instalatori cărora să le plă­tească bani gheaţă contra servicii­lor făcute. Ceea ce ne-a impresio­nat în mod deosebit este modul în care constructorul a binevoit să racordeze blocul 24 la reţeaua elec­trică. Un cablu legat la un stîlp în­clinat la 30 de grade este aruncat din joacă pe terasa primului etaj şi de acolo să vezi „probă“ de ra­mificaţie. S-a gîndit oare construc­torul că o asemenea instalaţie pe­ i. REMUS LUI­SA (Continuare în pag. a 3-a) . - l'X 1 trS-^Ssf * *,­­­I C&MtVvăVVvr JéÉ ÉHEI O NOUA LIBRĂRIE In cadrul Grupului comer­cial Si­meria, ieri s-a deschis o unitate nouă. Este vorba de o librărie, unde locuitorii cvartalului vor găsi cărţi, ju­cării şi articole de papetărie. Dorim noii unităţi o apro­vizionare pe măsura cerin­ţelor cumpărătorilor. ORE INSTRUCTIVE Dintre nenumăratele „de­plasări“ ale brigăzii ştiinţifi­­ce a Casei orăşeneşti de­­ vii­tură din Tîrgu Secuiesc, o a­­mintim şi pe aceea făcută du­minica trecută în satul Sur­cea. Peste 280 de săteni au parti­cipat la această întîlnire org­a­­nizată pe bază de întrebări­­,­ răspunsuri din diferite dome­nii cultural-științifice. A ur­mat apoi un program artistic.

Next