Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)
1971-01-16 / nr. 226
Organ al Comitetului J judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 226 SÎMBĂTĂ116 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Diversificarea producţiei -un imperativ major al actualului cincinal Actualul plan cincinal prevede o dezvoltare susţinută a economiei noastre naţionale, cuprinzînd la indicatorii de bază sarcini sporite faţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Prevederile planului cincinal se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în planul cincinal trecut. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate sunt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care manifestînd încredere deplină în politica partidului dau viaţă programului de înflorire a patriei noastre socialiste. Una din ramurile cu un rol deosebit în satisfacerea nevoilor de trai ale oamenilor muncii, căreia partidul şi guvernul îi acordă o mare importanţă, este industria alimentară. Eforturile Combinatului de industrie alimentară Covasna, în actualul cincinal, se înscriu pe linia diversificării produselor, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, pe asigurarea spaţiilor frigorifice, şi asigurarea unor sortimente pe gustul consumatorilor. Asigurarea unei eficienţe economice sporite a investiţiilor în cadrul Combinatului de industrie alimentară Covasna, este strîns legată de preocuparea permanentă a inginerilor şi economiştilor săi de a promova cele mai noi soluţii tehnice. In analiza alegerii şi aplicării planeheturi acriningice policugronate, precum şi a utilajelor cu nivel tehnic ridicat, trebuie să se aibă în vedere necesitatea realizării produselor cu cheltuieli de muncă, vie şi materializată, cit mai scăzute, fără a se recurge la investiţii exagerate. în acest scop urmărim să introducem utilaje la nivel tehnic mondial, cu caracteristici superioare, fapt care, pe lingă creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, va permite şi reducerea volumului de construcţii. Pentru realizarea sarcinilor ce revin C.I.A. Covasna din planul cincinal 1971—1975 ne propunem următorul program economic, care va aduce o serie de îmbunătăţiri în sensul creşterii rentabilităţii, utilizării capacităţilor de producţie, reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale, asigurării unei game variate de produse, pregătirii cadrelor şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. ŞTEFAN HUSZAR, directorul C.I.A. — Covasna Muncitoarea Maria Török de la Subunitatea din Tg. Secuiesc a întreprinderii poligrafice din Braşov, se numără printre fruntaşele secţiei de legătorie. (Continuare în pag. a 3-a) Bătrînețe ff W V a BID fara griji în comuna. Haghig s-a deschis noul cămin de batrîni. Aşezămîntul dispune de dormitoare , camere de baie, cabinete medicale, infirmerie, săli pentru club, săli de mese etc. De asigurarea unor condiţii optime de trai a botrmilor din cămin se îngrijeşte un personal alcătuit din 12 cadre tehnico-sanitare şi 6 muncitori. Cu mult gust amenajat, îmbinînd utilul cu frumosul, căminul de bâtrîni din Haghig este o expresie a preocupării permanente pe care o manifesta partidul şi statul nostru pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare petrecerii unei bătrîneți fără griji. CORALIA ARAPALESCU, corespondent DINAMICA SPORIRII NUMĂRULUI DE SALARIAȚI IN JUDEȚUL COVASNA IN CINCINALUL 1966-1970 A PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA . Cu o lună jumătate înainte de termen In cinstea aniversării semicentenarului partidului, lucrătorii staţiei de îmbuteliere a apei minerale din Biborţeni, staţie aparţinând I.I.I... „Spicul“, au hotărît să reducă perioada de remom a utilajelor cu o lună şi jumătate. Acest lucru este posibil datorită unei bune întreţineri şi reparaţii a utilajelor precum şi exploatării judicioase a lor. Astfel, prin reducerea perioadei de remont se vor livra unităţilor comerciale 500.000 sticle îmbuteliate, peste plan- Contraste industriale pe dinamica verticală a orașului Tg. Secuiesc. Foto : A. BARTHA La C. E. I. L. Tîrgu Secuiesc Toate problemele vitale ale activităţii economice în atenţia organizaţiei de partid Conferinţa de partid de la C.E.I.L. Tg. Secuiesc s-a desfăşurat la numai cîteva săptămîni de la înfiinţarea acestei importante unităţi de exploatare şi industrializare a lemnului din judeţul nostru. In centrul dezbaterii comuniştilor se afla atunci realizarea sarcinilor de producţie care, din linele motive obiective, după 10 luni nu se îndeplineau la o seamă de indicatori. Comuniştii au analizat cu multă combaţie.Hale factorii “subiectivi, cum au fost neutilizarea judicioasă a celor 480 minute de lucru, stagnările de producţie din cauza lipsei pieselor de schimb sau a unor materiale, etc. Productivitatea muncii la S.I.N. Breţcu—Oituz era în primele luni de numai 88—92 la sută. Comisia economică de pe lingă comitetul de partid a efectuat un studiu atent a situaţiei existente în acest sector de industrializare ajungînd la concluzia că nerealizarea indicatorilor planificaţi la productivitatea muncii se datoreşte organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, neutilizării judicioase a capacităţii maşinilor, precum şi unor acte de indisciplină. Astfel, s-au analizat factorii care au împiedicat realizarea indicatorului de productivitate a muncii, în cadrul organizaţiei de partid şi în organizaţia de sindicat. Printre altele s-a luat măsura de a fi primit un nou tehnicianla această unitate. Inginerii Iosif Vancsa şi ştefan Bartha, precumşi inginerul Silviu Tărpase, directorul tehnic al combinatului, au participat efectiv la organizarea procesul MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a 3-a) ACESTA ESTE FIUL MEU?“ Mina noduroasă, lovi din nou; și corpul femeii, părăsit de vlagă, se scurse, parcă, prin dușumea. Ochii bătrînei s-au închis o clipă vrînd să ascundă sub pleoape imaginea de brută a omului care o bătea, ca apoi să se întredeschidă, atît cit îi era necesar privirii să plîngă cu lacrimi de suflet. Trupul plăpînd se chirci, linia buzelor se făcu mai îngustă, adîncindu-se tot mai mult a durere. Pe faţa plină de cute nu tresărea nici un muşchi. Ochii priveau îndureraţi. Nu voia să mai plîngă, dar lacrimile izvorau singure. Nu plîngea ea, plîngea sufletul ei de mamă şi femeie, care acum, la 78 de ani a ajuns să-şi vadă feciorul „mulţumindu-i“ că l-a adus pe lume, că s-a chinuit cîndva să-l crească şi să-l îngrijească, să-l vadă înălţîndu-se şi devenind bărbat, închipuindu-şi atunci că el, fiul ei, îi va fi sprijinul de nădejde al bătrâneţii. Amarnic te-ai înşelat, femeie ! Nu e prima oară cînd suntem nevoiţi a prezenta în paginile ziarului cazul unor oameni pentru carecuvîntul omenie, bunătate, cinste, respect, îndatorire socială, nu există, că lipsa lor duce, de cele mai multe ori, la comiterea unor fapte ca Anchetă socială re indignează profund opinia publică, fapte care nu pot fi trecute cu vederea şi nu pot fi tolerate la unii indivizi. Sîunt puţini aceştia dar totuşi, sunt. Spuneam mai sus că amarnic s-a înşelat femeia aceea. Nu cred că ne-am grăbit cu afirmaţia şi c-am exagerat, cînd pe bărbat îl numeam brută. Nici nu puteam să-mi închipui altfel pe cei în stare să-şi maltrateze mama, aşa cum face de atîţia ani Ion Boriceanu, din comuna Barcani, unul dintre cei patru copii, ai văduvei Maria Boriceanu. Acum nu-l mai putem numi copil, pentru că cei 48 de ani ai săi îl investesc, măcar din punct de vedere fizic, cu toate caracteristicile unui om ajuns la deplină maturitate. Şi totuşi, felul şi modul în care I.B. „concepe“ viaţa, nu face nici pe departe dovada maturităţii sale. Ceilalţi copii ai familiei Boriceanu s-au căsătorit şi au plecat la casele lor. Ion a rămas cu părinţii. Cit a trăit tatăl său, de bine de rău, s-au înţeles. Dar acum cinci ani bătrînul a murit şi Ion a rămas să-şi îngrijească mama. Sărmana femeie nu se gîndea ce-o aşteaptă, nu-şi închipuia ca in sufletul fiului ei poate zace atîtea răutate. Ion a rămas „holtei“ pînă la vîrsta asta, pentru că „n-a reuşit“ să-şi găsească soţia. S-a închis în el, s-a înrăit, se ceartă mereu cu vecinii şi cu oamenii din sat, este clientul permanent al Comisiei de judecată şi un obişnuit al tribunalului. In toamna aceasta, în noiembrie oamenii din comună au fost profund indignaţi pentru că Ion a întrecut măsura. Venind beat acasă, a început din senin să-şi bată mama, s-o ameninţe cu moartea. Cu un lemn a lovit-o de cîteva ori peste cap, apoi cu coada unui topor a bătut-o pînă ce femeia a leşinat. Bruta nu se mai putea opri. A stropit-o cu petrol şi se pregătea să-i dea foc, cînd, apariţia unui vecin l-a oprit din încercarea de a finaliza odioasa-i faptă. Femeia zăcea pe duşumea, plină de singe, epuizată, nefiind în stare să mai articuleze vreun cuvînt. Medicul chemat în grabă, a anunţat salvarea. Femeia, în vîrstă de 78 de ani, a rămas 3 săptămâni internată în spitalul din Sfîntu Gheorghe, pentru că fiul ei a A. MUREŞAN (Continuare în pag. a 3-a) I BIBLIOTECI ORĂȘENEASCĂ In pag. a 4.a VîNTURîIOR i Red. : Anul 1971 marchează | trecerea de la un cincinal la ţ altul, deci un nou cincinal ca- 4 re înseamnă foarte mult pen- 1 tru întreaga noastră ţară ; în acelaşi timp insă, înseamnă şi ţ. începutul unui nou deceniu. Pe ^ lingă celelalte bucurii pe care i le aduce un an nou, un cinci’nal nou, un deceniu nou, ce ar nume altă bucurie, surpriză v-a adus anul 1971 ? ■ F. CS. : Ca actor, eu gîndesc lumea în raport de profesiunea s vorbim de un nou deceniu, re- l prezintă noul, noul în general.: Este o mare bucurie pentru mi- ne să pot interpreta acest rol, dar, totodată, și o mare răs- I pundere. O răspundere nu nu- i mai pe plan profesional, ci şi pe plan uman. Pentru mine nu este indiferent cum voi juca, , deoarece şi în 1071 Hamlet este * foarte actual ; omul care gin- ţ\s deşte, şi gîndeşte mereu, este omul care reprezintă noul şi în anul 2.000 şi în 1.500. Hamlet. Ritmul alert de modernizare a agriculturii şi de îmbunătăţire a tehnologiilor aplicate în producţia agricolă necesită perfecţionarea sistemului de informare a celor care lucrează în acest domeniu. Noul, promovat prin asimilarea lui în producţie de către unităţi, este o condiţie esenţială a creşterii productivităţii muncii şi a ridicării producţiilor agricole la nivel competitiv pe plan mondial, în răspîndirea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii înaintate în agricultură, Casa agronomului are o contribuţie substanţială. Pentru a înfăţişa activitatea pe care o desfăşoară Casa agronomului din Arcuş în propagarea noului, redacţia noastră a solicitat inginerului Zoltán Feder, directorul acestei instituţii, un interviu . RED. : Care este scopul pentru care s-a înfiinţat Casa agronomului din Arcuş ? Z. F. : Agricultura este o ramură principală a economiei naționale, dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acesteia fiind o preocupare de seamă a politicii partidului nostru. Acest Casa agronomului centru de informare şi de propagare a noului în agricultură lucru ne este demonstrat de uriaşele investiţii care se vor efectua în agricultură în cursul noului plan cincinal, dezvoltîndu-se şi o adevărată industrie pentru deservirea agriculturii. Baza materială dezvoltată creează condiţii optime pentru obţinerea unor producţii agricole mari. Producţia se realizează însă prin contribuţia elementului om. Prin urmare, nivelul producţiei depinde de modul în care oamenii se pricep să folosească mijloacele de producţie şi materialele în procesul de producţie. Pe de altă parte, acumulările cantitative în toate ramurile producţiei materiale duc la schimbări calitative în procesul de producţie. Astfel, tehnologia aplicată trece printr-o metamorfoză continuă, îmbogăţindu-se cu noi elemente. Or, este ştiut că tehnologia modernă poat fi introdusă numai dacă dispunem de oameni care stăpînesc această tehnologie, care pot folosi eficient mijloacele materiale de care dispun. Casa agronomului din Arcuş, ca toate celelalte instituţii similare din ţară, a fost înfiinţată în scopul propagării celor mai recente noutăţi din tehnica, metodologia şi tehnologia agricolă, în rîndul specialiştilor, a tuturor lucrătorilor din agricultura judeţului, tin bogat mare- Interviu realizat de Ing. D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) Dialog despre concret UN „HAMLET" IN ALB Interlocutor : actorul FERENCZY CSONGOR a mea, de teatru. Intr-adevăr, a început o nouă etapăde viaţă : un an, unu, cincinal, un deceniu. Şi această nouă etapă se reflectă în viaţa şi munca fiecăruia, în sensul că fiecare se împlineşte — muncind — prin trecerea vremii. Pentru mine, cea mai mare bucurie, nu pot J apune Surpriză, este faptul că t voi juca Hamlet. 4 Red. : îndeobşte este cunoscut J faptul că pentru actor, acesta este rolul ideal. Totuşi, v-aş întreba, ce reprezintă Hamlet pen- tru un actor şi, mai ales, ce reprezintă Hamlet pentru dv. ? ! F.CS. : Hamlet, pentru că tot ______________ gînditorul, înregistrează toate problemele timpului său, problemele umanităţii. Or, acestea sunt valabile în toate timpurile. Este vorba, în ultimă instanţă, de conflictul dintre spiritul liber al gânditorului şi cătuşele pe care le impune o anume rigiditate, o rămânere în urmă. Hamlet e un om care gîndeşte, priveşte spre viitor. Or, acest mesaj trece peste timp. Iată de ce Shakespeare, prin al său Convorbire realizată de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) OMAGIU PARTIDULUI Omagiu partidului se intitulează cel de-al X-lea concurs artistic republican al formaţiilor muzicale şi coregrafice de amatori, organizat în cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului, concurs care va începe duminică, 17 ianuarie a.c. Concursul se va desfăşura în localitatea Turia, cu participarea formaţiilor artistice a sindicatelor din Tîrgu Secuiesc, a căminelor culturale din Cernat, Moacşa ; la Boroşneul Mare , cu participarea formaţiilor din Zagon, Brateş şi Reci ; la întorsura Buzăului, cu participarea formaţiilor artistice de amatori din Ţara Buzaielor GH. BRIOTA, corespondent CONCURSUL „TINERETUL PĂSTRĂTOR AL TRADIŢIILOR FOLCLORICE“ Comitetul comunal U.T.C. din Hăghig a iniţiat o frumoasă acţiune, închinată aniversării semicentenarului partidului, în cadrul căreia se înscrie şi concursul pe tema Tineretul — păstrător al tradiţiilor folclorice. Organizat în incinta Şcolii generale din localitate, acest concurs va fi o întrecere a creatorilor de frumuseţi, concretizat în cioplituri, cusături şi alte lucrări manuale. Va fi alcătuită, deasemenea, o plachetă cuprinzînd producţii folclorice culese de ştafeta tinerilor care a străbătut satele judeţului. MARIA CUCU, corespondent