Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-16 / nr. 226

Organ al Comitetului J­ judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 226 SÎMBĂTĂ116 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Diversificarea producţiei -un imperativ major al actualului cincinal Actualul plan cincinal prevede o dezvoltare susţinută a economiei noastre naţionale, cuprinzînd la in­dicatorii de bază sarcini sporite fa­ţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Prevederile planului cincinal se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvol­tare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în planul cincinal trecut. Marile înfăptuiri dobîndite în o­­pera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate sunt ro­dul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a între­gului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — care manifestînd încredere deplină în politica partidului dau viaţă programului de înflorire a pa­triei noastre socialiste. Una din ramurile cu un rol deo­sebit în satisfacerea nevoilor de trai ale oamenilor muncii, căreia partidul şi guvernul îi acordă o mare importanţă, este industria ali­mentară. Eforturile Combinatului de in­dustrie alimentară Covasna, în ac­tualul cincinal, se înscriu pe linia diversificării produselor, folosirea integrală a capacităţilor de produc­ţie, pe asigurarea spaţiilor frigori­fice, şi asigurarea unor sortimente pe gustul consumatorilor. Asigurarea unei eficienţe econo­mice sporite a investiţiilor în ca­drul Combinatului de industrie ali­mentară Covasna, este strîns legată de preocuparea permanentă a ingi­nerilor şi economiştilor săi de a promova cele mai noi soluţii teh­nice. In analiza alegerii şi aplicării planehetur­i acriningice policugro­nate, precum şi a utilajelor cu ni­vel tehnic ridicat, trebuie să se ai­bă în vedere necesitatea realizării produselor cu cheltuieli de muncă, vie şi materializată, cit mai scă­zute, fără a se recurge la investiţii exagerate. în acest scop urmărim să intro­ducem utilaje la nivel tehnic mon­dial, cu caracteristici superioare, fapt care, pe lingă creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, va permite şi reducerea volumului de construc­ţii. Pentru realizarea sarcinilor ce revin C.I.A. Covasna din planul cincinal 1971—1975 ne propunem ur­mătorul program economic, care va aduce o serie de îmbunătăţiri în sensul creşterii rentabilităţii, utili­zării capacităţilor de producţie, re­ducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale, asigu­rării unei game variate de pro­duse, pregătirii cadrelor şi îmbu­nătăţirii condiţiilor de muncă. ŞTEFAN HUSZAR, directorul C.I.A. — Covasna Muncitoarea Maria Török de la Subunitatea din Tg. Se­cuiesc a întreprinderii poli­grafice din Braşov, se numă­ră printre fruntaşele secţiei de legătorie. (Continuare în pag. a 3-a) Bătrînețe ff W V a BID fara griji în comuna. Haghig s-a des­chis­ noul cămin de batrîni. A­­şezămîntul dispune de dormi­toare , camere de baie, cabine­te medicale, infirmerie,­­ săli pentru club,­­ săli de mese etc. De asigurarea unor condiţii op­time de trai a botrmilor din cămin se îngrijeşte un perso­nal alcătuit din 12 cadre teh­­nico-sanitare şi 6 muncitori. Cu­ mult gust amenajat, îm­­binînd utilul cu frumosul, că­minul de bâtrîni din Haghig este o expresie a preocupării permanente pe care o manifes­ta partidul şi statul nostru pen­tru asigurarea condiţiilor cores­punzătoare petrecerii unei bă­­trîneți fără griji. CORALIA ARAPALESCU, corespondent DINAMICA SPORIRII NUMĂRULUI DE SALARIAȚI IN JUDEȚUL COVASNA IN CINCINALUL 1966-1970 A PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA . Cu o lună jumătate înainte de termen In cinstea aniversării semi­centenarului partidului, lu­crătorii staţiei de îmbuteliere a apei minerale din Bibor­­ţeni, staţie aparţinând I.I.I... „Spicul“, au hotărît să re­ducă perioada de remom a u­­tilajelor cu o lună şi jumă­tate. Acest lucru este posibil datorită unei bune întreţineri şi reparaţii a utilajelor pre­cum şi exploatării judicioase a lor. Astfel, prin reducerea pe­rioadei de remont se vor li­vra unităţilor comerciale 500.000 sticle îmbuteliate, pes­te plan- Contraste industriale pe dinamica verticală a orașului Tg. Secuiesc. Foto : A. BARTH­A La C. E. I. L. Tîrgu Secuiesc Toate problemele vitale ale activităţii economice în atenţia organizaţiei de partid Conferinţa de partid de la C.E.­­I.L. Tg. Secuiesc s-a desfăşurat la numai cîteva săp­tămîni de la în­fiinţarea acestei importante unităţi de exploatare şi industrializare a lemnului din judeţul nostru. In centrul dezbaterii comuniştilor se afla atunci realizarea sarcinilor de producţie care, din linele motive obiective, după 10 luni nu se în­deplineau la o seamă de­ indicatori. Comuniştii au analizat cu multă combaţie.­Hale factorii “subiectivi, cum au fost neutilizarea judicioasă a celor 480 minute de lucru, stag­nările de producţie din cauza lipsei pieselor de schimb sau a unor materiale, etc. Productivitatea mun­cii la S.I.N­. Breţcu—Oituz era în primele luni de numai 88—92 la sută. Comisia economică de pe lingă comitetul de partid a efectuat un studiu atent a situaţiei existente în acest sector de industrializare a­­jungînd la concluzia că nereali­zarea indicatorilor planificaţi la productivitatea muncii se datoreşte organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, neutilizării ju­dicioase a capacităţii maşinilor, pre­cum şi unor acte de indisciplină. Astfel, s-au analizat factorii care au împiedicat realizarea indicato­rului de productivitate a muncii, în cadrul organizaţiei de partid şi în organizaţia de sindicat. Printre altele s-a luat măsura de a fi primit un nou tehnician­­la această unitate. Inginerii Iosif Van­­csa şi ştefan Bartha, precum­­şi inginerul Silviu Tărpase, directorul tehnic al combinatului, au partici­pat efectiv la organizarea procesul MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a 3-a) ACESTA ESTE FIUL MEU?“ Mina noduroasă, lovi din nou; și corpul femeii, părăsit de vlagă, se scurse, parcă, prin dușumea. Ochii bătrînei s-au închis o clipă vrîn­d să ascundă sub pleoape imaginea de brută a omului care o bătea, ca apoi să se întredeschidă, atît cit îi era necesar privirii să plîngă cu lacrimi de suflet. Trupul plăpînd se chirci, linia buzelor se făcu mai îngustă, adîncin­­du-se tot mai mult a durere. Pe faţa plină de cute nu tre­sărea nici un muşchi. Ochii priveau îndureraţi. Nu voia să mai plîngă, dar lacrimile izvo­rau singure. Nu plîngea ea, plîngea sufletul ei de mamă şi femeie, care acum, la 78 de ani a ajuns să-şi vadă feciorul „mulţumindu-i“ că l-a adus pe lume, că s-a chinuit cîndva să-l crească şi să-l îngrijească, să-l vadă înălţîndu-se şi devenind bărbat, închipuindu-şi atunci că el, fiul ei, îi va fi sprijinul de nădejde al bătrâneţii. Amarnic te-ai­ înşelat, femeie ! Nu e prima oară cînd suntem­ nevoiţi a prezenta în paginile ziarului cazul unor oameni pen­tru care­­cuvîntul omenie, bu­nătate, cinste, respect, îndato­rire socială, nu există, că lipsa lor duce, de cele mai multe ori, la comiterea unor fapte ca­ Anchetă socială re indignează profund opinia publică, fapte care nu pot fi trecute cu vederea­ şi nu pot fi tolerate la unii indivizi. Sîunt puţini aceştia dar totuşi, sunt. Spuneam mai sus că amarnic s-a înşelat femeia aceea. Nu cred că ne-am grăbit cu afir­maţia şi c-am exagerat, cînd pe bărbat îl numeam brută. Nici nu puteam să-mi închipui altfel pe cei în stare să-şi maltrateze mama, aşa­ cum face de atîţia ani Ion Boriceanu, din comuna Barcani, unul din­tre cei patru copii, ai văduvei Maria Boriceanu. Acum nu-l mai putem numi copil, pentru că cei 48 de ani ai săi îl in­vestesc, măcar din punct de vedere fizic,­ cu toate caracte­risticile unui om ajuns la de­plină maturitate. Şi totuşi, fe­lul şi modul în care I.B. „con­cepe“ viaţa, nu face nici pe departe dovada maturităţii sale. Ceilalţi copii ai familiei Bo­riceanu s-au căsătorit şi au plecat la casele lor. Ion a ră­mas cu părinţii. Cit a trăit ta­tăl său, de bine de rău, s-au înţeles. Dar acum cinci ani bătrîn­ul a murit şi Ion a ră­mas să-şi îngrijească mama. Sărmana femeie nu se gîndea ce-o aşteaptă, nu-şi închipuia ca in sufletul fiului ei poate zace atîtea răutate. Ion a rămas „holtei“ pînă la vîrsta asta, pentru că „n-a reuşit“ să-şi gă­sească soţia. S-a închis în el, s-a înrăit, se ceartă mereu cu vecinii şi cu oamenii din sat, este clientul permanent al Co­misiei de judecată şi un obiş­nuit al tribunalului. In toamna aceasta, în noiem­brie oamenii din comună au fost profund indignaţi pentru că Ion a întrecut măsura. Venind beat acasă, a început din se­nin să-şi bată mama, s-o ame­ninţe cu moartea. Cu un lemn a lovit-o de cîteva ori peste cap, apoi cu coada unui topor a bătut-o pînă ce femeia a le­şinat. Bruta nu se mai putea opri. A stropit-o cu petrol şi se pregătea să-i dea foc, cînd, apariţia unui vecin l-a oprit din încercarea de a finaliza odioa­­sa-i faptă. Femeia zăcea pe du­şumea, plină de singe, epuiza­tă, nefiind în stare să mai ar­ticuleze vreun cuvînt. Medicul chemat în grabă, a anunţat sal­varea. Femeia, în vîrstă de 78 de ani, a rămas 3 săptămâni inter­nată în spitalul din Sfîntu Gheorghe, pentru că fiul ei a A. MUREŞAN (Continuare în pag. a 3-a) I BIBLIOTECI ORĂȘENEASCĂ In pag. a 4.­a VîNTURîIOR i Red. : Anul 1971 marchează | trecerea de la un cincinal la ţ altul, deci un nou cincinal ca- 4 re înseamnă foarte mult pen- 1 tru întreaga noastră ţară ; în­­ acelaşi timp insă, înseamnă şi ţ. începutul unui nou deceniu. Pe ^ lingă celelalte bucurii pe care i le aduce un an nou, un cinci­’­nal nou, un deceniu nou, ce a­r nume altă bucurie, surpriză v-a­­ adus anul 1971 ? ■ F. CS. : Ca actor, eu gîndesc­­ lumea în raport de profesiunea s vorbim de un nou deceniu, re- l prezintă noul, noul în general.:­­ Este o mare bucurie pentru mi-­­ ne să pot interpreta acest rol,­­ dar, totodată, și o mare răs- I pundere. O răspundere nu nu- i mai pe plan profesional, ci şi­­ pe plan uman. Pentru mine nu­­ este indiferent cum voi juca, , deoarece şi în 1071 Hamlet este * foarte actual ; omul care gin- ţ\s deşte, şi gîndeşte mereu, este omul care reprezintă noul şi în anul 2.000 şi în 1.­500. Hamlet. Ritmul alert de modernizare a agriculturii şi de îmbunătăţire a tehnologiilor aplicate în pro­ducţia agricolă necesită perfec­ţionarea sistemului de­ informa­re a celor care lucrează în acest domeniu. Noul, promovat prin asimilarea lui în producţie de către unităţi, este o condiţie e­­senţială a creşterii productivi­tăţii muncii şi a ridicării pro­ducţiilor agricole la nivel com­petitiv pe plan mondial, în răspîndirea cuceririlor şti­inţei şi tehnicii înaintate în a­­gricultură, Casa agronomului are o contribuţie substanţială. Pentru a înfăţişa activitatea pe care o desfăşoară Casa agrono­mului din Arcuş în propagarea noului, redacţia noastră a soli­citat inginerului Zoltán Feder, directorul acestei instituţii, un interviu . RED. : Care este scopul pen­tru care s-a înfiinţat Casa agro­nomului din Arcuş ? Z. F. : Agricultura este o ra­mură principală a economiei naționale, dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a acesteia fiind o preocupare de seamă a poli­ticii partidului nostru. Acest Casa agronomului centru de informare şi de propagare a noului în agricultură lucru ne este demonstrat de u­­riaşele investiţii care se vor e­­fectua în agricultură în cursul noului plan cincinal, dezvoltîn­­du-se şi o adevărată industrie pentru deservirea agriculturii. Baza materială dezvoltată creează condiţii optime pentru obţinerea unor producţii agri­cole mari. Producţia se reali­zează însă prin contribuţia ele­mentului om. Prin urmare, ni­velul producţiei depinde de mo­dul în care oamenii se pricep să folosească mijloacele de pro­ducţie şi materialele în proce­sul de producţie. Pe de altă parte, acumulările cantitative în toate ramurile producţiei mate­riale duc la schimbări calitative în procesul de producţie. Astfel, tehnologia aplicată trece prin­­tr-o metamorfoză continuă, îm­­bogăţindu-se cu noi elemente. Or, este ştiut că tehnologia mo­dernă poat fi introdusă numai dacă dispunem de oameni care stăpînesc această tehnologie, ca­re pot folosi eficient mijloace­le materiale de care dispun. Casa agronomului din Arcuş, ca toate celelalte instituţii simi­lare din ţară, a fost înfiinţată în scopul propagării celor mai recente noutăţi din tehnica, metodologia şi tehnologia agri­colă, în rîndul specialiştilor, a tuturor lucrătorilor din­ agricul­tura judeţului, tin bogat mare- Interviu realizat de Ing. D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) ­ Dialog despre concret UN „HAMLET" IN ALB Interlocutor : actorul FERENCZY CSONGOR a mea, de teatru. Intr-adevăr, a început o nouă etapă­­de viaţă : un an, unu, cincinal, un dece­niu. Şi această nouă etapă se reflectă în viaţa şi munca fie­căruia, în sensul că fiecare se împlineşte — muncind — prin trecerea vremii. Pentru mine,­­ cea mai mare bucurie, nu pot J apune Surpriză,­ este faptul că t voi juca Hamlet. 4 Red. : îndeobşte este cunoscut J faptul că pentru actor, acesta­­ este rolul ideal. Totuşi, v-aş în­­­­treba, ce reprezintă Hamlet pen-­­ tru un actor şi, mai ales, ce­­ reprezintă Hamlet pentru dv. ? ! F.CS. : Hamlet, pentru că tot­ ­______________ gînditorul, înregistrează toate problemele timpului său, pro­blemele umanităţii. Or, acestea sunt valabile în toate timpurile. Este vorba, în ultimă instanţă, de conflictul dintre spiritul li­ber al gânditorului şi cătuşele pe care le impune o anume ri­giditate, o rămânere în urmă. Hamlet e un om care gîndeşte, priveşte spre viitor. Or, acest mesaj trece peste timp. Iată de ce Shakespeare, prin al său Convorbire realizată de VASILE ARTENIE (Continuare în pag. a 3-a) OMAGIU PARTIDULUI Omagiu partidului se intitulează cel de-al X-lea concurs artistic re­publican al formaţiilor muzicale şi coregrafice de amatori, organizat în cinstea sărbătoririi semicente­narului partidului, concurs care va începe duminică, 17 ianuarie a.c. Concursul se va desfăşura în lo­calitatea Turia, cu participarea formaţiilor artistice a sindicatelor din Tîrgu Secuiesc, a căminelor culturale din Cernat, Moacşa ; la Boroşneul Mare , cu participarea formaţiilor din Zagon, Bra­teş şi Reci ; la întorsura Buzăului, cu participarea formaţiilor artistice de amatori din Ţara Buzaielor GH. BRIOTA, corespondent CONCURSUL „TINERETUL PĂSTRĂTOR AL TRADIŢIILOR FOLCLORICE“ Comitetul comunal U.T.C. din Hăghig a iniţiat o frumoasă acţiu­ne, închinată aniversării semicen­tenarului partidului, în cadrul că­reia se înscrie şi concursul pe te­ma Tineretul — păstrător al tradi­ţiilor folclorice. Organizat în incin­ta Şcolii generale din localitate, a­­cest concurs­ va fi o întrecere a creatorilor de frumuseţi, concreti­zat în cioplituri, cusături şi alte lucrări manuale. Va fi alcătuită, de­­as­emenea, o plachetă cuprinzînd producţii folclorice culese de şta­feta tinerilor care a străbătut sa­tele judeţului. MARIA CUCU, corespondent

Next