Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)
1971-01-26 / nr. 234
Din realizările cincinalului '66—'70 DE DOUĂ ORI, LA FIECARE CINCI ANI 1950—100; 1955—278; 1960—585 ; 1965—1.300... iată dinamica creşterii producţiei globale a industriei constructoare de maşini, consemnată de anuarele statistice, în anii dezvoltării planificate a economiei noastre naţionale. Datele preliminare arată că şi în 1970, la capătul recentului cincinal încheiat, indicatorul amintit este, de asemenea, de peste două ori mai mare. Aşadar, fiecare plan cincinal, înfăptuit în ţara noastră în anii construcţiei socialiste, a însemnat pentru industria constructoare de maşini dublarea producţiei. Ritmul înalt de dezvoltare a acestei ramuri este rezultatul politicii ştiinţifice marxist-leniniste, de industrializare a ţării, promovată de partid, politică întemeiată pe concepţia dezvoltării cu prioritate IIMIMMMIMMHHIMMmMIMII ■!■!■! i i î i a industriei grele şi, în primul rînd, a mijloacelor de producţie. Semnificativă pentru o asemenea concepţie este întreaga perioadă de dezvoltare planificată a economiei şi îndeosebi cea a ultimilor cinci ani — 1966—1970, cînd ritmul mediu anual de creştere a producţiei, de 13,8 la sută, a fost superior atît prevederilor planului cincinal pentru această ramură, cit şi celui pentru întreaga industrie. In anumite subramuri moderne — electronica, electrotehnica, mecanica fină, optica, producţia de maşini-unelte şi de instalaţii complexe — chemate să-şi aducă o mai mare contribuţie la automatizarea proceselor de producţie, la ridicarea productivităţii muncii şi competitivităţii produselor, ritmul de creştere a fost şi mai înalt. Realizările constructorilor noştri de maşini din ultimii ani, rod al directivelor mobilizatoare stabilite de Congresul al X-lea al partidului, marchează evidente salturi nu numai de ordin cantitativ, ci şi calitativ. Se poate oglindi mai elocvent aceste realizări, decît faptul că în prezent construcţia de maşini realizează 25 la sută din producţia industrială a ţării, acoperind aproape 70 la sută din nevoile de înzestrare tehnică ale tuturor ramurilor economiei noastre naţionale, faţă de numai 5 la sută cit satisfăcea în 1938. MIRCEA S. IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) ■iiiiiiiii î infinitiv A INVESTI . Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970 reliefează cu deosebită întemeiere „.. .faptul că construim, încă, scump, că termenele de punere în funcţiune şi de realizare a parametrilor proiectaţi sunt, încă, foarte lungi“. Şi in cadrul activităţii de investiţii din judeţul nostru se intimplă, nu o dată, ca, printr-o nepermisă turnură, curba execuţiei, punctul de finalizare a unor obiective să se plaseze, undeva, in afara graficului prestabilit, încă mai pot fi întîlnite practicile nocive ale abandonării lucrărilor iniţial prevăzute, adică ale dirijării forţate a cursului execuţiei pe vadul altor necesităţi de ultimă oră, ale modificării neaşteptate a sursei de finanţare... Cine dă socoteală de inutila „investiţie“ de timp in respectivele rezolvări anterioare care devin, ipso facto, nule ? Sunt beneficiari care ... uită (?) pur şi simplu să asigure la momentul oportun documentaţiile necesare, aşa că deschiderea finanţării nu poate fi posibilă, realizarea multor investiţii capătă mersul melcului... O parte din obiective se atacă tardiv, altele „demarează“ fără a avea la... temelie avizările și aprobările de rigoare De, aici pînă la riscarea unor rezolvări tehnice „ad-hoc“, departe de eficiența dorită, nu mai e decit un pas ... Adeseori se analizează prea în grabă, cu vădită superficialitate de către beneficiar, necesităţile de utilaje. Cîteodată ele se mai achiziţionează chiar înaintea avizării şi aprobării lor legale... N-ar trebui să ... dezgheţe pe unii, ,îngheţarea“ păgubitoare a fondurilor ? In altă ordine de idei, trebuie pusă în lumină şi neplăcuta realitate că şi din partea constructorului se fac concesii pe linia calităţii, a respectării termenelor de dare în funcţiune. Recentele documente de partid conchid ferm că fără prezentarea, mai înâi, a proiectului, a studiului, tehnico-economic şi — neapărat — a graficului în care să fie specificat termenul de începere, data finalizării, nu trebuie să se aprobe nici o lucrare de investiţie. Concentrarea potenţialului uman şi material pe un număr redus de obiective şi munca febrilă, susţinută pentru scurtarea termenelor de realizare a lucrărilor, onorarea tuturor parametrilor de calitate şi eficienţă — iată principalele imperative care stau în faţa factorilor responsabili din domeniul investiţiilor şi se impune ca ele să fie respectate întocmai, începînd cu anul trecut, pregătirea şi realizarea investiţiilor au loc sub auspiciile unei legislaţii perfecţionate care se cere bine «aripurns aplicată. Exigenţele sporite ale cincinalului nu însuşită şi riguros aplicată. Exigenţele sporite care am intrat nu îngăduie o alta alternativă. NMIRBIHIfl ■ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Am» IV Nr. 234 MARȚI, 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970 precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la În noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că intre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spune că relaţiile de astăzi sunt deosebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre, toate statele din Balcani, la transformarea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului României socialiste de dezvoltare a relaţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat aşează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre România, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Europa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socialistă România a reprezentanţelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Comerţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. SPORIREA VOLUMULUI ACUMULĂRILOR - PÎRGHIE IMPORTANTĂ ÎN RIDICAREA EFICIENŢEI ECONOMICE în înfăptuirea politicii partidului şi statului privind creşterea avuţiei naţionale şi a venitului naţional, colectivele de muncă din întreprinderile şi organizaţiile economice ale judeţului Covasna, ca urmare a desfăşurării în bune condiţiuni a activităţii de producţie, prestări de servicii şi a desfacerii mărfurilor, au vărsat la buget în anul 1970 un important volum de acumulări peste plan, de 23 milioane lei, din care 19.803.000 lei reprezintă impozit pe circulaţia mărfurilor şi 8.761.000 lei beneficii peste plan. la acele întreprinderi, unde valorificarea iniţiativei şi capacităţii creatoare a tuturor salariaţilor, gospodărirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti, îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan a producţiei marfă vîndută şi încasată, a planului preţului de cost şi a planului cheltuielilor de circulaţie au fost în centrul atenţiei, acesta se reflectă în acumulări peste plan, atît la impozitul pe circulaţia mărfurilor, cit şi în beneficii peste plan. Astfel, unele întreprinderi au virat la bugetul statului, peste plan, importante sume provenite din impozitul din circulaţia mărfurilor, cum ar fi : Combinatul textil, 11.027.000 Iei, industria alimentară 11.402.000 Iei, unităţile cooperaţiei de consum 186.000 lei, unităţile aparţinătoare UCECOM 3.193.000 lei etc. De asemenea, unităţile cooperaţiei de consum, au vărsat peste plan, impozit pe veniturile cooperaţiei în sumă de 346.000 lei. Dar, din păcate, unele unităţi nu au realizat acest plan (C.E.I.R. Tg. Secuiesc 6.258.000 lei, din cauza necorelării dintre planul economic şi cel financiar, dar şi ca urmare a unor cauze subiective : facturi refuzate, creşterea stocurilor şi facturilor neîncasate de la finele perioadei etc. De asemenea, nu a realizat acest indicator I. B. „Bazaltul“ cu, 1.133.000 lei, ca urmare a schimbării destinaţiei produsului, cahle de teracotă, de la fondul pieţii, la investiţii, cit şi ca urmare a neasigurării desfacerii, I. B. „Bocalprod“ nu a realizat planul de vărsăminte cu 1.564 mii lei datorită nerealizării planului de pro-D. VASS, şef serviciu la Sucursala B.N.R.S.R. din Sf. Gheorghe (Continuare în pag. a 3-a) Noile staţiuni de mecanizare a agriculturii în faza de organizare Interviu cu GHEORGHE ZSOLDOŞ, directorul I.M.A. Covasna REP. : Aşa cum se arată în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu precum şi în recentele documente de partid şi de stat, vechea formă de organizare a întreprinderilor de mecanizarea agriculturii nu a mai fost în concordanţă cu cerinţele imediate şi de perspectivă ale imitaţilor deservite. Ce ne puteţi spune despre reflectarea neajunsurilor determinate de acest fapt în agriculturajudeţului nostru? GH. ZS. : In primul rînd, trebuie să arăt că vechile I.M.A., de la Sfîntu Gheorghe şi Tîrgu Secuiesc, deservind cele 56 de C.A.P. existente în judeţ, aveau o rază de activitate de pînă la 60 de km, în principal de aici izvorau toate deficienţele. Astfel, datorită întinderilor mari de teren aprovizionarea secţiilor cu piese de schimb şi intervenţiile tehnice necesare în timpul exploatării maşinilor, nu se, puteau realiza în mod destul de operativ, fapt ce a cauzat numeroase stagnări chiar şi în perioadele de vîrf ale campaniilor agricole. In acelaşi timp, controlul secţiilor decurgea anevoios, lipsind conducerile întreprinderilor de posibilitatea acordării unei îndrumări şi asistenţe tehnice corespunzătoare. Este evident că lipsa unei legături strînse între conducerea întreprinderii şi secţii nu putea să ducă decit la neajunsuri în deservirea cooperativelor agricole de producţie. REP. : Cum s-a realizat în judeţul nostru reorganizarea întreprinderilor de mecanizarea agriculturii şi ce a adus nou actuala formă ? GH. ZS. : In cursul lunii ianuarie, pe baza indicaţiilor primite din partea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii s-a început reorganizarea întreprinderii. Prin comasarea celor două I.M.A. s-a înfiinţat întreprinderea de mecanizare a agriculturii a judeţului Covasna, cu nouă staţiuni pentru mecanizarea agriculturii la Baraolt, Belin, Bodoc, Boroşneu, Cernat, Covasna, Rînzieni, Sfîntu Gheorghe și Tîrgu Secuiesc. Avînd în vedere neajunsurile semnalate mai înainte, s-a căutat ca acestea să deserveasc Interviu consemnat de LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 3-a) Dialog cu echipajul cîştigător luni, 18 ianuarie 1971. In faţa televizoarelor, mii şi mii de oameni aşteaptă, înfriguraţi de emoţie, începerea emisiunii — concurs „Ocolul ţării în 8 luni" — iniţiativă meritorie a Biroului de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. şi Redacţiei emisiunilor pentru tineret a Televiziunii Române. Confruntarea se anunţa deosebit de pasionantă. Judeţele Braşov, Harghita, Sibiu şi Covasna aruncau în luptă cele mai viguroase şi capabile forţe ale generaţiei tinere, într-o verificare a cunoştinţelor de cultură generală, referitoare la viaţa politică, economică şi socialculturală a oraşelor Braşov, Miercurea Ciuc, Sibiu şi Sfîntu Gheorghe. Luni, 18 ianuarie 1971,orele 21. Patru „echipaje“ aşteaptă semnalul de începere a luptei, o luptă deschisă, dreaptă, frumoasă. In sala de concurs, în faţa televizoarelor, tensiunea era în continuă creştere. Dar alerta, adevărata alertă, o simţeau membrii „echipajelor“. Printre ei reprezentanţii tineretului din judeţul Covasna : „Căpitan“ Felicia Radu —profesoară, Ernő Domokos — economist, Herman Rosner — economist şi ca — rezervă — Miroslava Dermisek — elevă. Doar ei, patru tineri rămăseseră în linia întîia, în faţa unui adversar care avea mai multe nume : întrebarea, Emoţia, Timpul. De partea lor însă se aflau nebănuite forţe. In primul rînd, sprijinul şi încrederea celorlalţi , apoi studiul intens, individual şi în grup. Sprijinul. Comitetul judeţean de partid, Comitetul judeţean U.T.C., Comitetul judeţean al femeilor, profesorii Dr. Zoltán Székely, Rozalia Dala, Ádám Konya, Eugen Ráduly şi Iosif Kelemen, toţi au făcut totul pentru a le facilita munca în perioada de pregătire și la concurs. D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) ii Aparatele electrice într-o gamă variată de sortimente înlesnesc și înfrumusețează astăzi viața fiecăruia dintre noi. Modernitate, bunăstare. „HAI SÅ DĂM MÎNĂ CU MÎNĂ“ Sîmbătă şi duminică au avut loc în oraşul Sfîntu Gheorghe şi în întregul judeţ manifestări cultural-artistice consacrate aniversării a 112 ani de la închegarea statului modern român , Unirea Principatelor. La clubul muncitoresc al Fabricii textile „Oltul“, elevii Bicoului nr. 2 din Sfîntu Gheorghe au prezentat în faţa colegilor lor, a tinerilor textilişti, a unui numeros public, montajul literar în limbile română şi maghiară „Hai să dăm mînă cu mînă“. Manifestarea a avut loc în cadrul „Clubului elevilor“. Publicul a apreciat ţinuta deosebită a spectacolului, îmbrăcaţi în frumoase costume româneşti, secuieşti şi pioniereşti, uteciştii şi pionierii de la Bicoul nr. 2 au readus pe scena clubului evenimentele petrecute la 24 ianuarie 1859, au recitat versuri de Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu şi au prezentat — in limba maghiară — o dramatizare realizată de prof. Sándor Salamon după „Moş Ion Roată şi Unirea“. încheierea montajului s-a făcut în cîntec şi joc, nelipsind tradiţionala „Horă a unirii“. Reuşita entuziastei manifestări se datoreşte muncii de instruire a profesoarelor Rozalia Daia, Iuliana Neagoe şi Marta Brassai precum şi calităţilor interpretative ale elevilor Felicia Buda, Hajnal Keresztes, Romică Năstase, Emilia Gyergyai, Sanda Oniscu, Angela Ilie şi alţii. In continuare a fost prezentat un film documentar legat de Uniry. Tot la Clubul muncitoresc „Gheorghe Doja“ al Fabricii „Oltul“, sub îngrijirea bibliotecarei Rozalia Vida, s-a deschis expoziţia de cărţi „Deşteptarea României“. Sunt prezentate cărţi care vorbesc despre lupta poporului român pentru realizarea visului său de secole — Unirea. Ba Zăbala, în faţa spectatorilor şi participanţilor la faza locală al celui de-al X-lea concurs al formaţiilor de artişti amatori, a fost ţinută o expunere pe tema „Formarea statului naţional român“, urmată de un program artistic în care au fost prezentate versuri legate de măreţul eveniment, cîntece şi jocuri populare. Şi în celelalte comune ale judeţului Covasna, la casele de cultură, au avut loc manifestări asemănătoare. • Duminică, 24 ianuarie 1971, pe scena Căminului cultural din Zăbrătău, s-a desfăşurat concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Ce ştiţi despre Unire ?“, în cadrul căruia, şi-au confruntat cunoştinţele elevii clasei a VII-a de ,la Şcoala generală de zece ani din localitate. După epuizarea întrebărilor, premiul I a revenit elevului Ioan Mariş. După concurs formaţia artistică de pe Ungă Căminul cultural a prezentat, în colaborare cu formaţia artistică a Şcolii generale de 10 ani, un program artistic închinat Unirii. Acesta a cuprins o piesă de teatru, dansuri populare, muzică populară. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit. ANCHETA NOASTRĂ Ultimul... şi noaptea aceea fatală, cînd Sarolta Kovács, şi virstă de 14 ani, s-a dus la balul din comuna Băţanii Mari, nu avea de unde să ştie că îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă. Nu avea de unde să ştie că în momentul in care ea a pătruns în sala de dans, un tînăr, Géza Tamas, plecase din Sinaia spre Băţanii Mari stăpînit de odiosul ghid al crimei. UN ROMEO SE RĂZBUNĂ In Urmă cu cîteva luni, Geza Tamás, originar din Alta Seacă, o corupe pe Sarlota Kovács, în virstă de 13 ani şi, propunîndu-i marea cu sarea, reuşeşte să o convingă (şi pe părinţii ei!) să îl urmeze la Sinaia unde el lucra ca muncitor necalificat pe un şantier de construcţii. Aici, au trăit în concubinaj intr-un dormitor comun. în repetate rînduri, în scurta perioadă a concubinajului lor, Géza Tamás îi administrează „iubitei“ sale Sarlota bătăi zdravene pe motiv că aceasta ... fumează. Neputînd îndura calvarul la care a fost supusă, Sarolta părăseşte Sinaia şi se întoarce acasă. Abia acum părinţii iau hotărîrea de a nu mai permite fiicei lor, întoarcerea la prietenul ei. Lovit in amorul propriu Géza Tamás se hotărăşte să se răzbune. In noaptea de 17 ianuarie 1971, după ce consumase 6 sticle de bere, 200 de grame de mastică şi 200 de grame de ţuică, după cum însuşi afirmă, ca să-şi facă curaj, Géza Tamás intră în sală şi o invită pe tînăra Sarolta la un tangou, care avea să fie şi ultimul ei tangou. Apoi o cheamă afară şi, pentru că aceasta refuză să mai aibă relaţii cu el, o strînge de gît provocîridu-i moartea, după care o ascunde în tufele parcului din faţa căminului cultural. „DACĂ NU MĂ URMEAZĂ, O OMOR“ Stînd de vorbă cu criminalul Géza Tamás, încercăm să pătrundem în universul intim al acestuia, să aflăm amănunte referitoare la mobilul crimei. Întrebarea este firească, şi nu-i provoacă nici un fel de emoţie. — De ce ai ucis-o ? ■— O iubeam. Îmi dădeam seama ca fără ea nu pot trăi. Crimă pasională ? Evident, nu să acceptăm, totuşi că Géza Tamás ajunsese să o iubească pe Sarolta in aşa măsură incit nu mai putea concepe viaţa fără ea. Se pune însă întrebarea: de ce atunci cînd ea a acceptat să-l însoţească, hotărîre care sfidează legile bunei, cuviinţe, a convieţuirii între oameni, acest pretins îndrăgostit se comportă cu ea ca o brută ? De ce acceptă să convieţuiască cu ea atîta timp cit nu reglementase nici un fel de act oficial care să-i permită acest lucru, şi în fine de ce n-a încercat o rezolvare a conflictului dintre ei REMUS LUPŞA (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a IV-a VîNTURILOR FOAMEA DE APA POATE FI DOMOLITĂ