Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-26 / nr. 234

Din realizările cincinalului '66—'70 DE DOUĂ ORI, LA FIECARE CINCI ANI 1950—100; 1955—278; 1960—585 ; 1965—1.300... iată dinamica creşterii producţiei globale a industriei con­structoare de maşini, consemnată de anuarele statistice, în anii dezvoltă­rii planificate a economiei noastre naţionale. Datele preliminare arată că şi în 1970, la capătul recentului cincinal încheiat, indicatorul amin­tit este, de asemenea, de peste două ori mai mare. Aşadar, fiecare plan cincinal, înfăptuit în ţara noastră în anii construcţiei socialiste, a în­semnat pentru industria construc­toare de maşini dublarea produc­ţiei. Ritmul înalt de dezvoltare a a­­cestei ramuri este rezultatul poli­ticii ştiinţifice marxist-leniniste, de industrializare a ţării, promovată de partid, politică întemeiată pe concepţia dezvoltării cu prioritate I­IMIMMMIMMHHIMMmMIMII ■!■!■! i i î i a industriei grele şi, în primul rînd, a mijloacelor de producţie. Semnificativă pentru o asemenea concepţie este întreaga perioadă de dezvoltare planificată a economiei şi îndeosebi cea a ultimilor cinci ani — 1966—1970, cînd ritmul mediu anual de creştere a producţiei, de 13,8 la sută, a fost superior atît prevederilor planului cincinal pen­tru această ramură, cit şi celui pen­tru întreaga industrie. In anumite subramu­ri moderne — electronica, electrotehnica, mecanica fină, op­tica, producţia de maşini-unelte şi de instalaţii complexe — chemate să-şi aducă o mai mare contribu­ţie la automatizarea proceselor de producţie, la ridicarea productivi­tăţii muncii şi competitivităţii pro­duselor, ritmul de creştere a fost şi mai înalt. Realizările constructo­rilor noştri de maşini din ultimii ani, rod al directivelor mobiliza­toare stabilite de Congresul al X-lea al partidului, marchează evidente salturi nu numai de ordin cantita­tiv, ci şi calitativ. Se poate oglindi mai elocvent a­­ceste realizări, decît faptul că în prezent construcţia de maşini rea­lizează 25 la sută din producţia in­dustrială a ţării, acoperind aproa­pe 70 la sută din nevoile de înzes­trare tehnică ale tuturor ramurilor economiei noastre naţionale, faţă de numai 5 la sută cit satisfăcea în 1938. MIRCEA S. IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) ■iiiiiiiii î infinitiv A INVESTI . Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970 reliefează cu deosebită întemeiere „.. .faptul că construim, încă, scump, că termenele de punere în funcţiune şi de realizare a parametrilor proiectaţi sunt, încă, foarte lungi“. Şi in cadrul activităţii de investiţii din judeţul nostru se in­­timplă, nu o dată, ca, printr-o nepermisă turnură, curba execuţiei, punctul de finalizare a unor obiective să se plaseze, undeva, in afa­ra graficului prestabilit, încă mai pot fi întîlnite practicile nocive ale abandonării lucrărilor iniţial prevăzute, adică ale dirijării for­ţate a cursului execuţiei pe vadul altor necesităţi de ultimă oră, ale modificării neaşteptate a sursei de finanţare... Cine dă soco­teală de inutila „investiţie“ de timp in respectivele rezolvări an­terioare care devin, ipso facto, nule ? Sunt beneficiari care ... uită (?) pur şi simplu s­ă asigure la momentul oportun documentaţiile ne­cesare, aşa că deschiderea finanţării nu poate fi posibilă, realizarea multor investiţii capătă mersul melcului... O parte din obiective se atacă tardiv, altele „demarează“ fără a avea la... temelie avi­zările și aprobările de rigoare De, aici pînă la riscarea unor rezol­vări tehnice „ad-hoc“, departe de eficiența dorită, nu mai e decit un pas ... Adeseori se analizează prea în grabă, cu vădită superfi­cialitate de către beneficiar, necesităţile de utilaje. Cîteodată ele se mai­­ achiziţionează chiar înaintea avizării şi aprobării lor legale... N-ar trebui să ... dezgheţe pe unii, ,îngheţarea“ păgubitoare a fon­durilor ? In altă ordine de idei, trebuie pusă în lumină şi neplăcuta rea­litate că şi din partea constructorului se fac concesii pe linia cali­tăţii, a respectării termenelor de dare în funcţiune. Recentele docu­mente de partid conchid ferm că fără prezentarea, mai înâi, a pro­iectului, a studiului, tehnico-economic şi — neapărat — a graficu­lui în care să fie specificat termenul de începere, data finalizării, nu trebuie să se aprobe nici o lucrare de investiţie. Concentrarea potenţialului uman şi material pe un număr redus de obiective şi munca febrilă, susţinută pentru scurtarea termenelor de realizare a lucrărilor, onorarea tuturor parametrilor de calitate şi eficienţă — iată principalele imperative care stau în faţa factorilor responsa­bili din domeniul investiţiilor şi­ se impune ca ele să fie respec­tate întocmai, începînd cu anul trecut, pregătirea şi realizarea investiţiilor au loc sub auspiciile unei legislaţii perfecţionate care se cere bine «a­ripurns aplicată. Exigenţele sporite ale cincinalului nu însuşită şi riguros aplicată. Exigenţele sporite care am intrat nu îngăduie o alta alternativă. N­MIRBIHIfl ■ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Am»­ IV Nr. 234 MARȚI, 26 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 25 ianuarie a.c. a a­­vut loc la Palatul Republicii şedin­ţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au­ participat ca­­ invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, miniştri, conducători ai al­tor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republi­ca Socialistă România şi Republi­ca Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970 precum şi proiectul de decret pen­tru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la În noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedin­tele Comisiei pentru politică exter­nă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţio­nale, care au dezbătut şi au avi­zat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedin­tele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, sem­nat la 12 noiembrie 1970, este re­zultatul relaţiilor bune dintre Ro­mânia şi Polonia, al faptului că intre ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colabora­re care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consem­neze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în con­tinuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Po­lonia. De asemenea, Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Bul­garia oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelun­gată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a mani­festat în lupta comună pentru scu­turarea jugului stăpînirii străine, pentru independenţă naţională şi socială. In anii construcţiei socia­liste prietenia şi colaborarea dintre România şi Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă şi putem spu­ne că relaţiile de astăzi sunt deo­sebit de cordiale şi amicale. Ele se bazează pe dorinţa comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre şi dintre, toa­te statele din Balcani, la transfor­marea acestei părţi a lumii într-o zonă a păcii şi colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Po­lonia, cit şi cel cu Bulgaria, sînt rezultatul politicii consecvente a partidului şi guvernului Româ­niei socialiste de dezvoltare a rela­ţiilor de colaborare şi cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste baza trainică a a­­sigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice şi ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fie­cărei naţiuni socialiste şi, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat aşează pe ba­ze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relaţiile dintre Ro­mânia, pe de o parte şi Polonia şi Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securităţii în Euro­pa, la dezvoltarea colaborării şi prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate şi să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în u­­nanimitate decretul privind ratifi­carea Tratatului de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, precum şi decretul privind ratificarea Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. în continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele de­crete decretul privind autorizarea şi funcţionarea în Republica Socia­listă România a reprezentanţelor fir­melor comerciale şi organizaţiilor economice străine; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţio­narea Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decretul pentru modifica­rea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străi­ne, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, precum şi decretul pen­tru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii Române de Co­merţ Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la sal­varea astronauţilor, reîntoarcerea astronauţilor şi restituirea obiecte­lor lansate în spaţiul e­xtraatmosfe­­ric, precum şi Acordul comercial dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate fa­vorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Na­ţionale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. SPORIREA VOLUMULUI ACUMULĂRILOR - PÎRGHIE IMPORTANTĂ ÎN RIDICAREA EFICIENŢEI ECONOMICE în­ înfăptuirea politicii partidului şi statului privind creşterea avu­ţiei naţionale şi a venitului naţio­nal, colectivele de muncă din în­treprinderile şi organizaţiile eco­nomice ale judeţului Covasna, ca urmare a desfăşurării în bune con­­diţiuni a activităţii de producţie, prestări de­ servicii şi a desfacerii mărfurilor, au vărsat la buget în anul 1970 un important volum de acumulări peste plan, de 23 mi­lioane lei, din care 19.803.000 lei reprezintă­ impozit pe circulaţia mărfurilor şi 8.761.000 lei beneficii peste plan. la acele întreprinderi, unde va­lorificarea iniţiativei şi capacităţii creatoare a tuturor salariaţilor, gospodărirea raţională a mijloace­lor materiale şi băneşti, îndeplini­rea integrală a sarcinilor de plan a producţiei marfă vîndută şi în­casată, a planului preţului de cost şi a planului cheltuielilor de circu­laţie au fost în centrul atenţiei, acesta se reflectă în acumulări pes­te plan, atît la impozitul pe cir­culaţia mărfurilor, cit şi în bene­ficii peste plan. Astfel, unele întreprinderi au vi­rat la bugetul statului, peste plan, importante sume provenite din im­pozitul din circulaţia mărfurilor, cum ar fi : Combinatul textil, 11.027.000 Iei, industria alimentară 11.402.000 Iei, unităţile cooperaţiei de consum 186.000 lei, unităţile a­­parţinătoare UCECOM 3.193.000 lei etc. De asemenea, unităţile coo­peraţiei de consum, au vărsat pes­te plan, impozit pe veniturile coo­peraţiei în sumă de 346.000 lei. Dar, din păcate, unele unităţi nu au realizat acest plan (C.E.I.R. Tg. Se­cuiesc 6.258.000 lei, din cauza ne­­corelării dintre planul economic şi cel financiar, dar şi ca urmare a unor cauze subiective : facturi re­fuzate, creşterea stocurilor şi fac­turilor neîncasate de la finele pe­rioadei etc. De asemenea, nu a realizat acest indicator I. B. „Ba­zaltul“ cu, 1.133.000 lei, ca urmare a schimbării destinaţiei produsului, cahle de teracotă, de la fondul pie­­ţii, la investiţii, cit şi ca urmare a neasigurării desfacerii, I. B. „Bo­­calprod“ nu a realizat planul de vărsăminte cu 1.564 mii lei dato­rită nerealizării planului de pro-D. VASS, şef serviciu la Sucursala B.N.R.S.R. din Sf. Gheorghe (Continuare în pag. a 3-a) Noile staţiuni de mecanizare a agri­culturii în faza de organizare Interviu cu GHEORGHE ZSOLDOŞ, directorul I.M.A. Covasna REP. : Aşa cum se arată în ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu precum şi în recentele documente de partid şi de stat, vechea formă de organizare a în­treprinderilor de mecanizarea agri­culturii nu a mai fost în concor­danţă cu cerinţele imediate şi de perspectivă ale imitaţilor deservite. Ce ne puteţi spune despre reflec­tarea neajunsurilor determinate de acest fapt în agricultura­­judeţului nostru­­? GH. ZS. : In primul rînd, tre­buie să arăt că vechile I.M.A., de la Sfîntu Gheorghe şi Tîrgu Se­­cuiesc, deservind cele 56 de C.A.P. existente în judeţ, aveau o rază d­e activitate de pînă la 60 de km, în principal de aici izvorau toate deficienţele. Astfel, datorită întin­derilor mari de teren aproviziona­rea secţiilor cu piese de schimb şi intervenţiile tehnice necesare în timpul exploatării maşinilor, nu se, puteau realiza în mod destul de o­­perativ, fapt ce a cauzat numeroa­se stagnări chiar şi în perioadele de vîrf ale campaniilor agricole. In acelaşi timp, controlul secţiilor decurgea anevoios, lipsind condu­cerile întreprinderilor de posibili­tatea acordării unei îndrumări şi asistenţe tehnice corespunzătoare. Este evident că lipsa unei legă­turi strînse între conducerea între­prinderii şi secţii nu putea să du­că decit la neajunsuri în deservi­rea cooperativelor agricole de pro­ducţie. REP. : Cum s-a realizat în ju­deţul nostru reorganizarea între­prinderilor de mecanizarea agricul­turii şi ce a adus nou actuala for­mă ? GH. ZS. : In cursul lunii ianua­rie, pe baza indicaţiilor primite din partea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii s-a început reorgani­zarea întreprinderii. Prin comasa­rea celor două I.M.A. s-a înfiinţat întreprinderea de mecanizare a a­­griculturii a judeţului Covasna, cu nouă staţiuni pentru mecanizarea agriculturii la Baraolt, Belin, Bo­­doc, Boroşneu, Cernat, Covasna, Rînzieni, Sfîntu Gheorghe și Tîr­gu Secuiesc. Avînd în vedere ne­ajunsurile semnalate mai înainte, s-a căutat ca acestea să deserveas­­c Interviu consemnat de LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 3-a) Dialog cu­­ echipajul cîştigător l­uni, 18 ianuarie 1971. In faţa televizoarelor, mii­ şi mii de oameni aşteaptă, înfriguraţi de emoţie, în­ceperea emisiunii — concurs „Oco­lul ţării în 8 luni" — iniţiativă meritorie a Biroului de turism pen­tru tineret al C.C. al U.T.C. şi Re­dacţiei emisiunilor pentru tineret a Televiziunii Române. Confruntarea se anunţa deosebit de pasionantă. Judeţele Braşov, Harghita, Sibiu şi Covasna arun­cau în luptă cele mai viguroase şi capabile forţe ale generaţiei tinere, într-o verificare a cunoştinţelor de cultură generală, referitoare la via­ţa politică, economică şi social­­culturală a oraşelor Braşov, Mier­curea Ciuc, Sibiu şi Sfîntu Gheor­­ghe. Luni, 18 ianuarie 1971,­orele 21. Patru „echipaje“ aşteaptă semnalul de începere a luptei, o luptă des­chisă, dreaptă, frumoasă. In sala de concurs, în faţa televizoarelor, tensiunea era în continuă creştere. Dar alerta, adevărata alertă, o sim­ţeau membrii „echipajelor“. Printre ei reprezentanţii tineretului din ju­deţul Covasna : „Căpitan“ Felicia Radu —profesoară, Ernő Domo­kos — economist, Herman Rosner — economist şi ca — rezervă — Miroslava Dermisek — elevă. Doar ei, patru tineri rămăseseră în linia întîia, în faţa unui adversar care avea mai multe nume : întrebarea, Emoţia, Timpul. De partea lor în­să se aflau nebănuite forţe. In primul rînd, sprijinul şi încrederea celorlalţi , apoi studiul intens, in­dividual şi în grup. Sprijinul. Comitetul judeţean de partid, Comitetul judeţean U.T.C., Comitetul judeţean al femeilor, profesorii Dr. Zoltán Székely, Ro­zalia Dala, Ádám Konya, Eugen Ráduly şi Iosif Kelemen, toţi au făcut totul pentru a le facilita munca în perioada de pregătire și la concurs. D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) ii Aparatele electrice într-o gamă variată de sortimente înlesnesc și înfrumusețează astăzi viața fiecăruia dintre noi. Modernitate, bunăstare. „HAI SÅ DĂM MÎNĂ CU MÎNĂ“ Sîmbătă şi duminică au avut loc în oraşul Sfîntu Gheorghe şi în întregul judeţ manifestări cultural-artistice consacrate ani­versării a 112 ani de la închegarea statului modern român , Unirea Principatelor. La clubul muncitoresc al Fabricii textile „Oltul“, elevii Bi­­­­coului nr. 2 din Sfîntu Gheorghe au prezentat în faţa colegi­lor lor, a tinerilor textilişti, a unui numeros public, montajul literar în limbile română şi maghiară „Hai să dăm mînă cu mînă“. Manifestarea a avut loc în cadrul „Clubului elevilor“. Publicul a apreciat ţinuta deosebită a spectacolului, îmbrăcaţi în frumoase costume româneşti, secuieşti şi pioniereşti, ute­­ciştii şi pionierii de la Bicoul nr. 2 au readus pe scena clubu­lui evenimentele petrecute la 24 ianuarie 1859, au recitat ver­suri de Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu şi au prezen­tat — in­ limba maghiară — o dramatizare realizată de prof. Sándor Salamon după „Moş Ion Roată şi Unirea“. încheierea montajului s-a făcut în cîntec şi joc, nelipsind tradiţionala „Horă a unirii“. Reuşita entuziastei manifestări se datoreşte muncii de instruire a profesoarelor Rozalia Daia, Iuliana Nea­­goe şi Marta Brassai precum şi calităţilor interpretative ale elevilor Felicia Buda, Hajnal Keresztes, Romică Năstase, Emi­lia Gyergyai, Sanda Oniscu, Angela Ilie şi alţii. In continuare a fost prezentat un film documentar legat de Uniry. Tot la Clubul muncitoresc „Gheorghe Doja“ al Fabricii „Ol­tul“, sub îngrijirea bibliotecarei Rozalia Vida, s-a deschis ex­poziţia de cărţi „Deşteptarea României“. Sunt prezentate cărţi care vorbesc despre lupta poporului român pentru realizarea visului său de secole — Unirea. Ba Zăbala, în faţa spectatorilor şi participanţilor la faza locală al celui de-al X-lea concurs al formaţiilor de artişti amatori, a fost ţinută o expunere pe tema „Formarea statului naţional român“, urmată de un program artistic în care au fost prezentate versuri legate de măreţul eveniment, cîntece şi jocuri populare. Şi în celelalte comune ale judeţului Covasna, la casele de cultură, au avut loc manifestări asemănătoare.­­ • Duminică, 24 ianuarie 1971, pe scena Căminului cultural din Zăbrătău, s-a desfăşurat concursul „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Ce ştiţi despre Unire ?“, în cadrul căruia, şi-au confrun­tat cunoştinţele elevii­ clasei a VII-a de ,la Şcoala generală de zece ani din localitate. După epuizarea întrebărilor, premiul I a revenit elevului Ioan Mariş. După concurs formaţia artis­tică de pe Ungă Căminul cultural a prezentat, în colaborare cu formaţia artistică a Şcolii generale de 10 ani, un program artistic închinat Unirii. Acesta a cuprins o piesă de teatru, dansuri populare, muzică populară. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit. ANCHETA NOASTRĂ Ultimul­­... şi noaptea aceea fatală, cînd Sarolta Kovács, şi virstă de 14 ani, s-a dus la balul din comuna Băţanii Mari, nu avea de unde să ştie că îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă. Nu avea de unde să ştie că în momentul in care ea a pătruns în sala de dans, un tînăr, Géza Tamas, plecase din Sinaia spre Bă­ţanii Mari stăpînit de odiosul ghid al crimei. UN ROMEO SE RĂZBUNĂ In Urmă cu cîteva luni, Geza Tamás, originar din Alta Seacă, o corupe pe Sarlota Kovács, în virstă de 13 ani şi, propunîndu-i marea cu sarea, reuşeşte să o convingă (şi pe părinţii ei!) să îl urmeze la Sinaia unde el lucra ca muncitor necalificat pe un şantier de con­strucţii. Aici, au trăit în concubi­naj intr-un dormitor comun. în re­petate rînduri, în scurta perioadă a concubinajului lor, Géza Tamás îi administrează „iubitei“ sale Sar­lota bătăi zdravene pe mo­tiv că aceasta ... fumează. Nepu­­tînd îndura calvarul la care a fost supusă, Sarolta părăseşte Sinaia şi se întoarce acasă. Abia acum pă­rinţii iau hotărîrea de a nu mai permite fiicei lor, întoarcerea la prietenul ei. Lovit in amorul pro­priu Géza Tamás se hotărăşte să se răzbune. In noaptea de 17 ia­nuarie 1971, după ce consumase 6 sticle de bere, 200 de grame de mastică şi 200 de grame de ţuică, după cum însuşi afirmă, ca să-şi facă curaj, Géza Tamás intră în sală şi o invită pe tînăra Sarolta la un tangou, care avea să fie şi ultimul ei tangou. Apoi o cheamă afară şi, pentru că aceasta refuză să mai aibă relaţii cu el, o strînge de gît provocîridu-i moartea, după care o ascunde în tufele parcului din faţa căminului­ cultural. „DACĂ NU MĂ URMEAZĂ, O OMOR“ Stînd de vorbă cu criminalul Géza Tamás, încercăm să pătrun­dem în universul intim al acestuia, să aflăm amănunte referitoare la mobilul crimei. Întrebarea este fi­rească, şi nu-i provoacă nici un fel de emoţie. — De ce ai ucis-o ? ■— O iubeam. Îmi dădeam sea­ma ca fără ea nu pot trăi. Crimă pasională ? Evident, nu să accep­tăm, totuşi că Géza Tamás ajunsese să o iubească pe Sarolta in aşa măsură incit nu mai putea concepe viaţa fără ea. Se pune însă între­barea: de ce atunci cînd ea a ac­ceptat să-l însoţească, hotărîre care sfidează legile bunei, cuviinţe, a convieţuirii între oameni, acest pretins îndrăgostit se comportă cu ea ca o brută ? De ce acceptă să convieţuiască cu ea atît­a timp cit nu reglementase nici un fel de act oficial care să-i permită acest lu­cru, şi în fine de ce n-a încercat o rezolvare a conflictului dintre ei REMUS LUPŞA (Continuare în pag. a 3-a) ­ In pagina a IV-a VîNTURILOR FOAMEA DE APA POATE FI DOMOLITĂ

Next