Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-25 / nr. 260

Pag 2. Tinereţe, entuziasm, muncă rodnică înfăptuind cu succes obiectivele cincinalului 1966—-1970, tineretul patriei noastre, alături de toţi oa­menii muncii, a păşit în noul cin­cinal cu hotărîrea fermă de a-şi aduce contribuţia substanţială la traducerea în viaţă a măreţului program stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, de a întîmpina cu noi succese în mun­că aniversarea semicentenarului creării partidului nostru. Animată de înalte sentimente de preţuire şi ataşament faţă de gri­ja părintească a partidului, tima­ra generaţie din judeţul Covasna nu-şi precupeţeşte nici un efort, angajîndu-se ca, alături de toţi oa­menii muncii, să contribuie la e­­dificarea şi înfrumuseţarea jude­ţului nostru. Tineretul participă cu elan şi de­votament la activitatea economică din industrie şi agricultură, adu­­cîndu-şi o contribuţie însemnată la întreg procesul constructiv, creator desfăşurat pe toate pla­nurile. Comitetul judeţean U.T.C., sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid, bazîndu-se pe experienţa acumulată, colaborînd mai îndeaproape cu conducerile întreprinderilor, a pus în cadrul preocupărilor sale un accent deo­sebit pe desfăşurarea unei inten­se munci politico-organizatorice în vederea mobilizării tineretului la realizarea sarcinilor de producţie, întărirea disciplinei la locul de muncă şi ridicarea calificării pro­fesionale a tinerilor, români şi maghiari, care lucrează uniţi în întreprinderile industriale din ju­deţul nostru. Referitor la activitatea profesio­nală a tinerilor, am­­ pornit de la premisa că, îndeosebi la tînăra ge­neraţie, spiritul de responsabilita­te faţă de muncă trebuie­ întreţi­nut şi dezvoltat permanent, de la necesitatea dezvoltării la tineri a răspunderii sociale faţă de mun­că şi meseria aleasă, cultivarea hotărîrii ferme, a datoriei de a-şi îndeplini sarcinile profesionale în mod exemplar. Roadele muncii desfăşurate se o­­glindesc în faptul că tinerii se în­cadrează cu eforturi mereu proas­pete în bătălia pentru realizarea sarcinilor de plan. Elocvente în a­­cest sens sunt rezultatele obţinute de întreprinderile din judeţ încă din prima lună a acestui an. Ast­fel, tînăra unitate din Tg. Secu­iesc — Fabrica de confecţii — un­de tineretul reprezintă o pondere însemnată, a realizat planul de producţie în proporţie de 100 la sută, remarcî­ndu-se activitatea de­pusă de­ tinerii : Maria Dragomir, Maria Zagoni, Mihaela Ricu, Da­vid Mureşan, Ioan Slecta, Eva Porkoláb, Domokos Sárkány şi al­ţii. Un exemplu similar îl consti­tuie Fabrica textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe care a realizat pe luna ianuarie valoarea producţiei globale în proporţie de 102,9 la su­tă. Din­­numărul mare al fruntaşi­lor în producţie menţionăm con­tribuţia deosebită a tinerilor : A­­ranka Koleza, Elisabeta Elekes, Cătălina Axente, Hajnal F­üstös, Irina Gödri, Iulia Nagy, Georgeta Vasiliu, Emma Simon şi mulţi al­ţii — exemple pentru întregul co­lectiv al acestei întreprinderi. Deosebit de semnificativă este şi participarea tinerilor mineri din Bazinul Baraolt la realizarea lună de lună a planului de producţie la întreprinderea minieră Căprui, care au început şi anul 1971 cu succese remarcabile, realizînd pro­ducţia globală, în prima lună, în proporţie de 107,17 la sută. Prin­tre fruntaşi menţionăm tinerii : Mihai Csedo, Ferencz Albert, Ca­rol Csíki, Gavril Budai, Nicolae Mitică, Ştefan Bocz şi alţii. Tot în acest tablou, al rezulta­telor pozitive, se încadrează şi roa­dele muncii colectivului de la Fa­brica de cherestea Covasna, con­cretizate în depăşirea planului pro­ducţiei globale, pe luna ianuarie, cu 24,4 la sută. Aici, ca de altfel în toate unităţile economice din judeţ, tineretul a răspuns şi răs­punde „prezent“ la chemările or­ganizaţiei U.T.C., ale conducerii ad­ministrative, traducînd în viaţă hotărîrile partidului şi statului nos­tru, contribuind cu întregul elan specific vîrstei lor la ridicarea continuă a nivelului de trai ma­terial şi spiritual al locuitorilor judeţului nostru. Rezultatele de mai sus pot fi considerate şi o consecinţă a pre­gătirii profesionale a tinerilor, pre­zenţi, de altfel, în număr de pes­te 1.500 la cursurile de ridicare a calificării, şi specializare. La concursurile profesionale organiza­te în cursul anului 1970, reprezen­tanţii tinerilor din judeţul nostru au făcut, cunoscută buna lor pre­gătire profesională, cucerind locul al II-lea la faza finală pe ţară a concursului „Mîini măiestre“ prin tînăra filatoare Elisabeta Elekes, iar la concursul „Meseria — bră­ţară de , aur" reprezentanţii tine­rilor mecanizatori, constructori, strungari şi electrotehnişti, au ob­ţinut locuri fruntaşe. In afara îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan ce le revin la locul de­­ muncă, tinerii au răs­puns cu entuziasm încă din pri­mele zile ale acestui an, chemării lansate de Conferinţa organizaţiei judeţene U.T.C., de a întîmpina evenimentul de­ mare însemnătate în viaţa organizaţiei revoluţiona­re a tineretului din patria noastră — Congresul al IX-lea — cu re­zultate deosebite pe linia muncii voluntar-patriotice. Astfel, spre oţelăriile patriei au pornit din ju­deţul nostru 46 tone fier vechi, colectat de către organizaţiile de la I. M­­. Căpeni, Fabrica de şuru­buri Tg. Secuiesc, Fabrica textilă „Oltul“ Sf. Gheorghe etc. Se re­marcă în mod deosebit organiza­ţia U.T.C. a Fabricii de confecţii din Tg. Secuiesc, care în cinstea Congresului U.T.C. şi-a îndeplinit deja angajamentul economic pe în­treg trimestrul întîi. Am enumerat doar cîteva dintre multiplele rezultate obţinute de că­tre tinerii din judeţul nostru în domeniul vieţii economice, rezul­tate care constituie o dovadă gră­itoare a ataşamentului şi înaltei responsabilităţi cu care organiza­ţiile U.T.C. din judeţul nostru au întîmpinat cel mai înalt forum al tineretului. Lucrările Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist din patria noastră con­stituie o bază trainică de pornire în activitatea viitoare a tinerilor precupeţi nici un efort pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă ! VASILE MAN, şeful Secţiei economice a Comitetului judeţean U.T.C. — Covasna jDarurilej j lor... .! \ Evenimentul deosebit, de im- 1 1 plinire a 50 ele ani de existență­­ , a partidului, nu însemnează pen- i­­ tru­ poporul nostru doar o festi- ' t vitate; oamenii muncii îl în- ^ i tîmpină, în primul rînd, prin re- , 1 zultate și succese la locul de ; i muncă — daruri cu atît mai­­ 1 minunate cu cît ele se răsfrîng \ / asupra înşişi creatorilor lor. , T — O „conţinut“ are, deci T ^ daru) (e un fel de a spune, o ^ 1 metaforă, dacă vreţi) cu care se i 1 pregătesc elevii Şcolii generale ' \ de 10 ani din Covasna-Voineşti , t să întîmpine aniversarea serii- l J centenarului P.C.R., tovarăşe ! ) director Aurel Hulpoi ? 1 i — Darul nostru e complex; şi \ 1 nu e o metaforă , căci metafo- i * ra, prin comparaţie desemnează­­ \ o abstracţiune, potenţează plastic ) i o realitate, pe cînd „darul" nos- l - tru e concret, „se vede“ şi se / \ manifestă pe mai multe planuri■ \ 1 — Adică ? \ 1 — în primul rînd, rezultatele i } mai mult decit satisfăcătoare­­ ^ obţinute la învăţătură, în limpid \ i primului trimestru şi al celui în l ’ curs; colectivul didactic dă do- } i vadă de preocupare susţinută, \ I elevii sunt periodic notaţi, cei i ) care au­ avut o situaţie mai slab , L bă şi-au corectat-o simţitor, a- ' J proape 20 de elevi au numai t 1 note de 10, mulţi alţii avind o ^ situaţie bună la învăţătură■ A­ceasta ca urmare a propagandei­­ pedagogice susţinute, a conştien- l ţ tizării faptului că rezultatele . i bune la învăţătură sunt omagiu ’ l adus partidului, conducătorul ^ i care le-a creat condiţii din cele . I m. optime pentru studiu. J \ — Care este aportul, „contri- \ i­buţia" părinţilor în acest sens ? i 1 — Faptul că elevul obţine 1 J note mai bune, înseamnă că­­ există o preocupare şi susţinere ^ i şi din partea părintelui. Şi aceas-­­­ta s-a văzut la ședinţele cu pă- ' I rinții, care la noi au mare greu- ^ ' tate și însemnătate. In special ) \ părinții care au copii în clasa a * ( Vili­a se interesează de pregă- t )­tirea specială a copiilor pentru ^ ■ 1 ca aceștia să ia cu succes exa- , i menul de admitere, să ocupe un ' J loc cît mai folositor în socie- ^ T tatea noastră. l ^ La o recentă ședință, profeso- ' 1 rul Ion Teacă a prezentat felul tn \ ) care Vor funcţiona în viitor ore- l ' ) le de pregătire specială (în a- , ( fttra orelor de consultație) la 1 î limba romana și matematică; ) 1 părinți ca I • Gazdag, I. Cojo- i \­cam, E. Kolcza. au cerut mări- 1 l rea numărului orelor pentru \ / compunere, pentru lecțiile de 1 \ sinteză, de rezolvare a­­ proble­l­melor de matematică etc. 1 ' Aceasta e o latură, acea lega- \ 1 tă de nivelul procesului nstruc- ,­­ tiv-educativ. Iar danii nostru l i festiv se referă la viitorul con- ) ’ curs cultural-artistic "cu elevii ) \ claselor VIII—X. Concursul, în- ’ l chinul semicentenarului, va va- \ ’ lorifica originalitatea folclorului i \ din Voineşti cu ajutorul diferite- , | lor formaţii : de cor, de dansuri, ) 1 ele recitări• \ \ i ANNA COTIE \ Pentru numărului După cum se ştie în timpul iernii reproducţia bovinelor decurge mai anevoios. Din această cauză precum şi din lipsa unui număr suficient de tăuraşi, în anii trecuţi planul de montă la vitele nu a fost realizat. Conform unor informaţii primite insă de la tov. Ilie Călugaru, ingi­ner principal la serviciul produc­ţie animală din cadru Direcţiei a­­gricole judeţene, s-au luat măsuri pentru ca în acest an neajunsul să fie soluţionat. Din iniţiativa serviciului amin­tit s-a făcut o selecţie riguroasă lă­­uraşilor pentru montă (pînă acum au fost pregătiţi aproximativ 200 faţă de un necesar de circa 300 ca­ sporirea de bovine pete). Aceştia se furajează în mod deosebit, incit să­­corespundă şi cali­tativ atunci cînd­ vor ieşi în taberele de vară în luna mai. De asemenea şi pînă atunci, în zilele călduroase, tăuraşii se scot în padoc împreună cu viţelele şi astfel un număr de monte se realizează încă din timpul iernii. Experienţa dobîndită în cele cîte­va săptămîni care au trecut din a­­cest anotimp friguros dovedeşte jus­teţea măsurilor luate şi face previ­zibilă realizarea integrală a planu­lui de montă la viţele în acest an, fapt,ce va duce în final la creşte­rea numerică a bovinelor din sec­torul zootehnic al judeţului. Una din personalităţile cele mai proieminente ale esteticii, René Wellek ne este cunoscut şi din „Te­oria literaturii“ apărută la noi în 1967. In contextul actual al criticii sau al teoriei criticii, opiniile lui Wellek par să se bucure de o anu­me autoritate dobîndită prin vasta erudiţie a autorului cît şi prin for­ţa convingerii şi argumentului. Wellek delimitează ferm teoria li­teraturii critica, şi istoria literară, considerîndu-le întrupările revelato­rii ale raportului „teoretic — prac­tic“ ale actului interpretativ, toate trei însă aflate într-o indisolubilă osmoză şi comunicare. Volumul „Conceptele criticii“ înserează stu­dii scrise între 1946 şi 1962, apărut fiind pentru prima dată in 1963 la Londra şi New Haven. Autorul işi propune să analizeze, să delimiteze sensurile celor mai frecvenţi ter­meni, cele mai uzuale concepte ca­re circulă în critica actuală. Aşa­dar, o explicare, o dezvăluire şi bineînţeles o interpretare critică a criticii, o metacritică ; instrumentul de lucru este unul obişnuit în se­mantică, acela istorico-comparativ la care apelase şi Leo Spitzer în delimitarea riguroasă a sensului unui termen. In felul acesta, Wellek va ivestiga în semantica cea mai îndepărtată a termenului de „criti­că“ fa rînd în acelaşi timp şi o is­torie a criticii literare, a „profesi­unilor de credinţă“ mai bine zis. Discută astfel, doi termeni care au străbătut perioade literare mai mult sau mai puţin îndelungate, mai mult sau mai puţin apropiaţi de critica secolului XX , formă, şi structură. Şi, pentru, că, în concep­ ■ ţia de o logică stringentă a autoru­lui, istoria şi critica literară sunt valenţele practice ale actului de in­terpretare a operei, adică, decoda­rea operelor ca varietate şi parti­cularizare, Wellek va stabili şi con­ceptele istoriei literare : evoluţia, barocul, romantismul, realismul, simbolismul cu referiri la opere ce dovedesc o vastă cunoaştere a miş­cării literare universale.­ Wellek nu este un „structuralist“ aşa cum este înţeles astăzi termenul, adică, ca maximum de modernitate. We­llek, aici, ca şi în „Teoria litera­turii“ păstrează o distanţă perfect egală între tradiţia împovărată de ani şi modernismele actuale, oricît de adinei şi desigur, bizare rădă­cini, şi-ar căuta. Urmărirea ştiin­ţifică a fenomenului, respingerea oricărui sistem, susţinerea neosten­tativă dar bine argumentată a pă­rerii emise prefigurează imaginea unui convins şi echilibrat estet, a unui contemplator şi teoretician al operelor (căci „critica de carte a preferat-o destul de puţin­ fără ve­leităţi de „dictator“. „Noi putem lă­muri unele sensuri, analiza unele contexte, clarifica unele probleme ; putem, de asemenea, recomanda u­­nele distincţii , dar nu avem căde­rea de a decreta în numele viito­rului“. ADELA CRAINIC René Wellek Conceptele criticii A— Cronica cărţii — □ □ DIVIG Ilustrată din Sfîntu Gheorghe — Muzeul județean. din judeţul Covasna, care nu vorAdunarea activului de partid (Urmare din pag. l­a) probleme legate de buna desfăşu­rare a procesului de producţie (a­­sigurarea cu materii prime şi ma­teriale, piese de : schimb, documen­taţii pentru lucrările de investiţii etc.), desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic sub forma expu­nerilor, în locul dezbaterilor vii, colective ; insuficienta preocupare pentru întărirea numerică a unor organizaţii de bază , pentru forma­rea şi perfecţionarea profesională a cadrelor, pentru educarea lor multilaterală, la nivelul cerinţe­lor actuale ale societăţii noastre. Adunarea activului de partid a aprobat darea de seamă şi activi­tatea Comitetului orăşenesc de par­tid şi a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare. De asemenea, au fost a­­probate angajamentele asumate de către unităţile economice din oraş 1 şul Sfîntu Gheorghe pentru anul 1971. La punctul doi din ordinea de zi, au fost luate o serie de măsuri pentru mai buna funcţionare a organului orăşenesc de partid, atră­­gînd în munca acestuia un număr mai mare de tovarăşi care lucrea­ză direct în producţie. A fost eli­berată din Comitetul orăşenesc, tovarăşa Maria Lavric, iar din Bi­roul orăşenesc de partid, tovarăşul Ferencz Szöcs. Au fost aleşi în Biroul Comitetului orăşenesc de partid tovarăşii Ludovic Török, Andrei Páll şi Iosif Fagyas, iar ca membri supleanţi Irina S. Kiss şi Ştefan Kovács. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, preşedintele Con­siliului popular judeţean Covasna. într-o atmosferă de entuziasm, cei prezenţi au adresat o telegra­mă Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român,­­personal tovarășului Nicolae Ceaușescu — secretar general al partidului. Statul medicului Arsurile Sînt cazuri în care primul ajutor este imperios necesar a se acorda cu o maximă urgenţă, cazuri în care diferitele leziuni produse corpului omenesc nu trebuie lăsate fără intervenţii un timp mai în­delungat. In această categorie sîn incluse şi arsurile care se produ atunci cînd asupra corpului orae­nesc acţionează agenţi termici , situaţii diverse ca : incendii izbuc­nite în pădure, în locuinţe, veş­minte aprinse, arderi de benzină gaz metan, aragaz sau agenţi ch­­i­mici ca : acid sulfuric, sodă caus­tică, apă tare, electricitate, vi­nori etc. In aceste cazuri arsurile sînt­­ atît mai grave cu cît­ cuprind ■ suprafaţă mai mare a corpului ■ cu cît pătrund mai adine în ţesu­turi. In funcţie de gravitatea lor arsurile se împart în trei cate­gorii : arsuri de gradul întîi, care prezintă următoarele caracteristici pielea se înroşeşte, ustură şi doa­re, arsura vindecîndu-se în maxi­mum 4 sau 5 zile fără un trata­ment care să necesite expuneri în­delungate la soare. In acest caz bolnavul trebuie transportat într-o încăpere răcoroasă, aplicîndu-i-se comprese cu apă rece sau fiind u­­şor frecţionat cu alcool ; arsurile de gradul doi, se recunosc după ielea roşie, congestionată, pe ca­­■ e apar băşici ce conţin un lichid ,ă­lbui sau roşietic (cînd este a­­nestecat cu singe). Gravitatea a­­estor arsuri creşte odată cu su­­rafaţa afectată sau datorită spar­­gerii băşicilor ; arsurile de gradul rei sînt de extremă gravitate, a­­tingînd să ardă ţesuturile pînă la nuşchi sau chiar os. In cazul ar­­­urilor de gradul doi şi trei, per­­soanele afectate trebuie să fie ransportate de urgenţă la spital după ce le-a fost acordat primul tutor. Cum trebuie să procedăm în ca­ul unui om cu leziuni corporale produse de­­arsuri ? In primul rînd t­rebuie îndepărtat urgent de foca­rul incendiului; apoi cu prompti­­uidine trebuie stinse îmbrăcămin­tea, dacă arde, prin acoperirea vic­timei cu o pătură, covor etc. Cînd se găsește la îndemînă apă curată și rece, turnarea ei peste victimă ■ste de mare efect. In cazul în care arsurile au fost produse de substanţe chimice, a­cide, locul arsurii se spală cu a­­pă în care se introduce bicarbonat de sodiu (două linguri la o gălea­tă) iar în cazul în care a fost pro­dus de sodă caustică, suprafaţa a­­fectată se spală cu apă în care s-a introdus oţet (5 linguri la o găleată). Cînd suprafaţa arsă este mare, se aplică peste persoana res­pectivă un cearşaf curat şi se transportă de urgenţă la spital. Pentru calmarea durerilor victi­mei i se pot administra băuturi îndulcite, antinevralgice, algocal­­min. Pentru a nu dăuna sănătăţii ce­lui în cauză este bine să se cu­noască ceea ce nu trebuie să se facă unui om cu leziuni provocate de arsuri : să nu se îndepărteze bu­căţele de ţesături lipite de corp, băşicile nu se sparg pentru a nu se infecta, iar suprafeţele arse mai profund, în nici un caz nu tratate cu substanţe uleioase, gra­se etc., acestea producînd infecţii. Trebuie, de asemenea reţin’'* faptul că arsurile constituie cazuri de urgenţă, acordarea primului a­­jutor este extrem de importantă. Di. vasiei, crişan CUVÎNTUL NOU O formaţie mult îndră­gită de locuitorii comu­nei Zăbala . Orchestra şcolii generale Carnet plastic Doi artişti amatori expun In cinstea apropiatei sărbători zis­ este însă neglijat, realizarea închinate semicentenarului partidu­lui,, în tot judeţul, ca de alt fel in toată ţara, sunt organizate multiple activităţi culturale, la Casa oră­şenească de cultură din Intorsura Buzăului a fost deschisă recent expoziţia de pictură, închinată a­­propiatului eveniment, expoziţie a artiştilor amatori din localitate : Sim­ion Nicoară, şi Dorin Col­o­­feanu. Lucrările lui Simion Nicoara sunt realizate in tonuri de culoare pură cu o factură emoţionala mai redus­­, dar cu o puternică forţă de expresie, temele abordate în majoritatea lucrărilor sunt inspi­rate din­­ viaţa satului, cele mai multe fiind peisaje. Predomină in­teresul pentru compoziţie şi reali­zarea grafică a elementelor domi­­­­nante din lucrare. Al doilea expozant, Dorin Coltoleanu, un tînăr în vîrs­­tă­ de 20 de ani, prezintă prin lucrările sale garanţii suficiente pentru un viitor pictor de valoare. Exponatele, executate în ulei, cuprind por re­te şi naturi moarte, în general, lucrările sunt realizate mai mult ca studiu fără a fi lăsate insa în faza de studiu, ci duse mai departe, denotînd căutarea permanentă a unor mijloace de redare plastică care să exprime intr-o cit mai mare măsură polen­elele spirituale şi artistice ale auto­rului. în portret, atenţia pictorului se îndreaptă spre realizarea exclu­sivă a feţei, combinind încerca­rea de tratare în planuri cu intenţia de­­interiorizare a modelului, de găsire­ a caracteristicii psihice. Spa- I­ţiul din jurul portretului propriu­­ A. MUREŞAN compoziţionala a întregii lucrări­­ avind de suferit din această cauză. „ Naturile moarte sunt mult mai­­ realizate din punct de vedere corn- B poziţional, echilibrul fiind stabi- jj lit atît prin sensul liniilor obiec- jj telor tratate, cît și prin echilibrul­­ cromatic al petelor de culoare• De ■ obicei, lucrările lui sínt realizate­­ într-o gamă dominantă de culoare ■ rece sau calda. Predomină figurile *■ întunecate în fond, din care se­­ detaşează în armonie cromatică­­ elem nentul compoziţional principal• jj în lucrarea „Mirii“, realizata în­­ tonuri închise de griuri, compozi- J­ția este simplă, pe verticală, echi- | librul fiind stabilit numai din pete­ţi de culoare.­­Dorin Coltofeanu este în faza­­ căutărilor. Ambiţios şi într-o con-­­ tinuă emulaţie, caută mereu să­­ realizeze mixajul dintre idee şi­­ transpunere. Munceşte foarte mult,­­ pregătindu-se pentru examenul de­­ admitere la Institutul de arte­­ plastice. Deşi, genul preferat e­­ pictura­t■ în ulei, încearcă mereu posibilităţi de exprimare şi în­­ sculptură realizînd aranjamente­­ spaţiale de obiecte. Lucrările în­­ sculptură au un pronunţat caracter­­ intuitiv. Amintim lucrările „Pa- 5 sare“ şi „La atac“. „ La vîrsta de 20 de ani, în faza jj embrionarăi a dezvoltării artistice­­ nu poate fi vorba de consacrare ■ sau de valori artistice integre, dar­­­potenţele în domeniul gîndirii şi­­ realizării picturale, pe care D. Col- ■ tofeanu le posedă în mod cert, ne­­ îndreptăţesc să credem într-un ■ viitor pictor de valoare• 1­ ­ 4 I BBS I S» I ■fllBBIBBIBII! OH I BOI I SH !­K57 I BflH MHS I poezii, îmi dă jucării, mă ajută să mă îmbrac, nu mă dă pe uşă afară în frig, aşa cum făcea mama de la Intorsura Buzăului“. Şi Axente Susana, fetiţa care uimise oraşul Sfîntu Gheorghe prin comportarea ei, este astăzi printre elevele disciplinate ale casei de copii. Susana este intr­­adevăr de nerecunoscut. Am vi­zitat-o în repetate rînduri. E fericită. Nu vrea să-şi aminteas­că de trecut. Va învăţa o mese­rie, îşi va termina studiile. Se va încadra în efervescenţa zilelor de azi şi de mîine a construcţiei noastre Socialiste. Meritul nu este însă al mamei şi Susana ştie acest lucru foarte bine. Mă întreb de multe ori de ce unii părinţi nu sunt părinţi, de ce unele mame îşi pierd simţul matern, de ce ajung la descom­punere morală ? Oare mimai pentru că nivelul lor de conştiin­ţă socială este foarte scăzut, sau pentru că noi toţi nu­ luăm la timp atitudine, nu-i discutăm în colectivul în care muncesc, nu le spunem în faţă ce credem despre ei, nu-i tragem la răs­pundere pentru faptele lor? Con­sider că atîta vreme cît vom to­lera asemenea manifestări se­menilor noştri, vor mai fi părinţi ca Pană, Kiss, Csákány, Roman... Unii părinţi... (Urmare din pag l-a)­răsit 7 copii pentru o dragoste fulgerătoare şi mulţi alţii care au atras nu odată dezgustul, dis­preţul opiniei publice. Nu pot trece peste un fapt care impresionează. Soţii Kiss, alcoolişti inveteraţi şi-au purtat copilul zile în şir prin baruri şi restaurante. Elev în clasa a V-a a Şcolii generale nr. 4 din Sfîntu Gheorghe, Kiss Attila, după nopţi petrecute în Sala de aştep­tare a staţiei C.F.R. se ducea cu regularitate la cursuri. Dorinţa de a învăţa cit şi­­ revolta pentru toată nefericirea lui, nu i-au schimbat caracterul. Deşi la o vîrstă destul de fragedă, Attila condamnă comportarea părinţi­lor. „Eu vreau să învăţ şi să muncesc cinstit“. Acum Attila va avea această posibilitate. Co­misia judeţeană de ocrotire a mi­norilor, constituită în baza legii nr. 3/1970, a luat măsuri ca el să fie internat intr-o casă de copii, unde se va bucura de toată în­grijirea şi afecţiunea. Roman Mioara din Intorsura Buzăului a uitat de mult că are o mamă. De altfel şi mama a uitat că are o fiică. In schimb, ea o iubeşte şi o respectă pe to­varăşa educatoare de la cămin pentru că „mă învaţă cîntece şi ■ miiaaininiiHiHiiBiiHiiHiiBgiBii ANUL IV. Nr. 280 PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE Biblioteca perpetuu-fantomă In nr. 237, din 29 noiembrie al ziarului nostru am publicat, no­ta „Biblioteca fantomă“ în care criticam faptul că biblioteca sin­dicatului de la U.E.I.L. Intor­sura Buzăului „zăcea“ sub cheie de mai mult timp. în sfîrşit, du­pă multă aşteptare, primim un răspuns din partea tovarăşului Gheorghe Tohăneanu, preşedin­tei,­ comitetului sindicatului, ca­re se declară foarte supărat pe ziarul nostru, care a îndrăznit să-l critice fără menajamente. Toto­dată, tovarăşul Gheorghe Tohă­neanu ne înşira o serie de fac­tori obiectivi, datorită cărora bi­blioteca nu poate funcţiona. Dar, ne scrie în continuare tovarăşul Tohăneanu, s-au luat măsuri ca cele 6.174 de volume să fie puse la dispoziţia muncitorilor. Din cercetările noastre recente reie­se cu pregnanţă faptul că, nu s-a întreprins nimic în acest sens, situaţia rămînînd aceeaşi. Tovarăşe Tohăneanu, în lo­cul U­­i răspuns amplu, cu scu­ze şi justificări, precum şi cu­ imputări la adresa ziarului, am fi preferat un răspuns cu mă­surile concrete şi eficiente pe care ar fi trebuit să le luaţi în vederea îmbunătăţirii muncii, care să satisfacă sutele de mun­citori din exploatările forestiere care v-au încredinţat o răspun­dere. D. TOM­A

Next