Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-25 / nr. 260
Pag 2. Tinereţe, entuziasm, muncă rodnică înfăptuind cu succes obiectivele cincinalului 1966—-1970, tineretul patriei noastre, alături de toţi oamenii muncii, a păşit în noul cincinal cu hotărîrea fermă de a-şi aduce contribuţia substanţială la traducerea în viaţă a măreţului program stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de a întîmpina cu noi succese în muncă aniversarea semicentenarului creării partidului nostru. Animată de înalte sentimente de preţuire şi ataşament faţă de grija părintească a partidului, timara generaţie din judeţul Covasna nu-şi precupeţeşte nici un efort, angajîndu-se ca, alături de toţi oamenii muncii, să contribuie la edificarea şi înfrumuseţarea judeţului nostru. Tineretul participă cu elan şi devotament la activitatea economică din industrie şi agricultură, aducîndu-şi o contribuţie însemnată la întreg procesul constructiv, creator desfăşurat pe toate planurile. Comitetul judeţean U.T.C., sub conducerea directă a Comitetului judeţean de partid, bazîndu-se pe experienţa acumulată, colaborînd mai îndeaproape cu conducerile întreprinderilor, a pus în cadrul preocupărilor sale un accent deosebit pe desfăşurarea unei intense munci politico-organizatorice în vederea mobilizării tineretului la realizarea sarcinilor de producţie, întărirea disciplinei la locul de muncă şi ridicarea calificării profesionale a tinerilor, români şi maghiari, care lucrează uniţi în întreprinderile industriale din judeţul nostru. Referitor la activitatea profesională a tinerilor, am pornit de la premisa că, îndeosebi la tînăra generaţie, spiritul de responsabilitate faţă de muncă trebuie întreţinut şi dezvoltat permanent, de la necesitatea dezvoltării la tineri a răspunderii sociale faţă de muncă şi meseria aleasă, cultivarea hotărîrii ferme, a datoriei de a-şi îndeplini sarcinile profesionale în mod exemplar. Roadele muncii desfăşurate se oglindesc în faptul că tinerii se încadrează cu eforturi mereu proaspete în bătălia pentru realizarea sarcinilor de plan. Elocvente în acest sens sunt rezultatele obţinute de întreprinderile din judeţ încă din prima lună a acestui an. Astfel, tînăra unitate din Tg. Secuiesc — Fabrica de confecţii — unde tineretul reprezintă o pondere însemnată, a realizat planul de producţie în proporţie de 100 la sută, remarcîndu-se activitatea depusă de tinerii : Maria Dragomir, Maria Zagoni, Mihaela Ricu, David Mureşan, Ioan Slecta, Eva Porkoláb, Domokos Sárkány şi alţii. Un exemplu similar îl constituie Fabrica textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe care a realizat pe luna ianuarie valoarea producţiei globale în proporţie de 102,9 la sută. Dinnumărul mare al fruntaşilor în producţie menţionăm contribuţia deosebită a tinerilor : Aranka Koleza, Elisabeta Elekes, Cătălina Axente, Hajnal Füstös, Irina Gödri, Iulia Nagy, Georgeta Vasiliu, Emma Simon şi mulţi alţii — exemple pentru întregul colectiv al acestei întreprinderi. Deosebit de semnificativă este şi participarea tinerilor mineri din Bazinul Baraolt la realizarea lună de lună a planului de producţie la întreprinderea minieră Căprui, care au început şi anul 1971 cu succese remarcabile, realizînd producţia globală, în prima lună, în proporţie de 107,17 la sută. Printre fruntaşi menţionăm tinerii : Mihai Csedo, Ferencz Albert, Carol Csíki, Gavril Budai, Nicolae Mitică, Ştefan Bocz şi alţii. Tot în acest tablou, al rezultatelor pozitive, se încadrează şi roadele muncii colectivului de la Fabrica de cherestea Covasna, concretizate în depăşirea planului producţiei globale, pe luna ianuarie, cu 24,4 la sută. Aici, ca de altfel în toate unităţile economice din judeţ, tineretul a răspuns şi răspunde „prezent“ la chemările organizaţiei U.T.C., ale conducerii administrative, traducînd în viaţă hotărîrile partidului şi statului nostru, contribuind cu întregul elan specific vîrstei lor la ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al locuitorilor judeţului nostru. Rezultatele de mai sus pot fi considerate şi o consecinţă a pregătirii profesionale a tinerilor, prezenţi, de altfel, în număr de peste 1.500 la cursurile de ridicare a calificării, şi specializare. La concursurile profesionale organizate în cursul anului 1970, reprezentanţii tinerilor din judeţul nostru au făcut, cunoscută buna lor pregătire profesională, cucerind locul al II-lea la faza finală pe ţară a concursului „Mîini măiestre“ prin tînăra filatoare Elisabeta Elekes, iar la concursul „Meseria — brăţară de , aur" reprezentanţii tinerilor mecanizatori, constructori, strungari şi electrotehnişti, au obţinut locuri fruntaşe. In afara îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan ce le revin la locul de muncă, tinerii au răspuns cu entuziasm încă din primele zile ale acestui an, chemării lansate de Conferinţa organizaţiei judeţene U.T.C., de a întîmpina evenimentul de mare însemnătate în viaţa organizaţiei revoluţionare a tineretului din patria noastră — Congresul al IX-lea — cu rezultate deosebite pe linia muncii voluntar-patriotice. Astfel, spre oţelăriile patriei au pornit din judeţul nostru 46 tone fier vechi, colectat de către organizaţiile de la I. M. Căpeni, Fabrica de şuruburi Tg. Secuiesc, Fabrica textilă „Oltul“ Sf. Gheorghe etc. Se remarcă în mod deosebit organizaţia U.T.C. a Fabricii de confecţii din Tg. Secuiesc, care în cinstea Congresului U.T.C. şi-a îndeplinit deja angajamentul economic pe întreg trimestrul întîi. Am enumerat doar cîteva dintre multiplele rezultate obţinute de către tinerii din judeţul nostru în domeniul vieţii economice, rezultate care constituie o dovadă grăitoare a ataşamentului şi înaltei responsabilităţi cu care organizaţiile U.T.C. din judeţul nostru au întîmpinat cel mai înalt forum al tineretului. Lucrările Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist din patria noastră constituie o bază trainică de pornire în activitatea viitoare a tinerilor precupeţi nici un efort pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă ! VASILE MAN, şeful Secţiei economice a Comitetului judeţean U.T.C. — Covasna jDarurilej j lor... .! \ Evenimentul deosebit, de im- 1 1 plinire a 50 ele ani de existență , a partidului, nu însemnează pen- i tru poporul nostru doar o festi- ' t vitate; oamenii muncii îl în- ^ i tîmpină, în primul rînd, prin re- , 1 zultate și succese la locul de ; i muncă — daruri cu atît mai 1 minunate cu cît ele se răsfrîng \ / asupra înşişi creatorilor lor. , T — O „conţinut“ are, deci T ^ daru) (e un fel de a spune, o ^ 1 metaforă, dacă vreţi) cu care se i 1 pregătesc elevii Şcolii generale ' \ de 10 ani din Covasna-Voineşti , t să întîmpine aniversarea serii- l J centenarului P.C.R., tovarăşe ! ) director Aurel Hulpoi ? 1 i — Darul nostru e complex; şi \ 1 nu e o metaforă , căci metafo- i * ra, prin comparaţie desemnează \ o abstracţiune, potenţează plastic ) i o realitate, pe cînd „darul" nos- l - tru e concret, „se vede“ şi se / \ manifestă pe mai multe planuri■ \ 1 — Adică ? \ 1 — în primul rînd, rezultatele i } mai mult decit satisfăcătoare ^ obţinute la învăţătură, în limpid \ i primului trimestru şi al celui în l ’ curs; colectivul didactic dă do- } i vadă de preocupare susţinută, \ I elevii sunt periodic notaţi, cei i ) care au avut o situaţie mai slab , L bă şi-au corectat-o simţitor, a- ' J proape 20 de elevi au numai t 1 note de 10, mulţi alţii avind o ^ situaţie bună la învăţătură■ Aceasta ca urmare a propagandei pedagogice susţinute, a conştien- l ţ tizării faptului că rezultatele . i bune la învăţătură sunt omagiu ’ l adus partidului, conducătorul ^ i care le-a creat condiţii din cele . I m. optime pentru studiu. J \ — Care este aportul, „contri- \ ibuţia" părinţilor în acest sens ? i 1 — Faptul că elevul obţine 1 J note mai bune, înseamnă că există o preocupare şi susţinere ^ i şi din partea părintelui. Şi aceas-ta s-a văzut la ședinţele cu pă- ' I rinții, care la noi au mare greu- ^ ' tate și însemnătate. In special ) \ părinții care au copii în clasa a * ( Vilia se interesează de pregă- t )tirea specială a copiilor pentru ^ ■ 1 ca aceștia să ia cu succes exa- , i menul de admitere, să ocupe un ' J loc cît mai folositor în socie- ^ T tatea noastră. l ^ La o recentă ședință, profeso- ' 1 rul Ion Teacă a prezentat felul tn \ ) care Vor funcţiona în viitor ore- l ' ) le de pregătire specială (în a- , ( fttra orelor de consultație) la 1 î limba romana și matematică; ) 1 părinți ca I • Gazdag, I. Cojo- i \cam, E. Kolcza. au cerut mări- 1 l rea numărului orelor pentru \ / compunere, pentru lecțiile de 1 \ sinteză, de rezolvare a problelmelor de matematică etc. 1 ' Aceasta e o latură, acea lega- \ 1 tă de nivelul procesului nstruc- , tiv-educativ. Iar danii nostru l i festiv se referă la viitorul con- ) ’ curs cultural-artistic "cu elevii ) \ claselor VIII—X. Concursul, în- ’ l chinul semicentenarului, va va- \ ’ lorifica originalitatea folclorului i \ din Voineşti cu ajutorul diferite- , | lor formaţii : de cor, de dansuri, ) 1 ele recitări• \ \ i ANNA COTIE \ Pentru numărului După cum se ştie în timpul iernii reproducţia bovinelor decurge mai anevoios. Din această cauză precum şi din lipsa unui număr suficient de tăuraşi, în anii trecuţi planul de montă la vitele nu a fost realizat. Conform unor informaţii primite insă de la tov. Ilie Călugaru, inginer principal la serviciul producţie animală din cadru Direcţiei agricole judeţene, s-au luat măsuri pentru ca în acest an neajunsul să fie soluţionat. Din iniţiativa serviciului amintit s-a făcut o selecţie riguroasă lăuraşilor pentru montă (pînă acum au fost pregătiţi aproximativ 200 faţă de un necesar de circa 300 ca sporirea de bovine pete). Aceştia se furajează în mod deosebit, incit săcorespundă şi calitativ atunci cînd vor ieşi în taberele de vară în luna mai. De asemenea şi pînă atunci, în zilele călduroase, tăuraşii se scot în padoc împreună cu viţelele şi astfel un număr de monte se realizează încă din timpul iernii. Experienţa dobîndită în cele cîteva săptămîni care au trecut din acest anotimp friguros dovedeşte justeţea măsurilor luate şi face previzibilă realizarea integrală a planului de montă la viţele în acest an, fapt,ce va duce în final la creşterea numerică a bovinelor din sectorul zootehnic al judeţului. Una din personalităţile cele mai proieminente ale esteticii, René Wellek ne este cunoscut şi din „Teoria literaturii“ apărută la noi în 1967. In contextul actual al criticii sau al teoriei criticii, opiniile lui Wellek par să se bucure de o anume autoritate dobîndită prin vasta erudiţie a autorului cît şi prin forţa convingerii şi argumentului. Wellek delimitează ferm teoria literaturii critica, şi istoria literară, considerîndu-le întrupările revelatorii ale raportului „teoretic — practic“ ale actului interpretativ, toate trei însă aflate într-o indisolubilă osmoză şi comunicare. Volumul „Conceptele criticii“ înserează studii scrise între 1946 şi 1962, apărut fiind pentru prima dată in 1963 la Londra şi New Haven. Autorul işi propune să analizeze, să delimiteze sensurile celor mai frecvenţi termeni, cele mai uzuale concepte care circulă în critica actuală. Aşadar, o explicare, o dezvăluire şi bineînţeles o interpretare critică a criticii, o metacritică ; instrumentul de lucru este unul obişnuit în semantică, acela istorico-comparativ la care apelase şi Leo Spitzer în delimitarea riguroasă a sensului unui termen. In felul acesta, Wellek va ivestiga în semantica cea mai îndepărtată a termenului de „critică“ fa rînd în acelaşi timp şi o istorie a criticii literare, a „profesiunilor de credinţă“ mai bine zis. Discută astfel, doi termeni care au străbătut perioade literare mai mult sau mai puţin îndelungate, mai mult sau mai puţin apropiaţi de critica secolului XX , formă, şi structură. Şi, pentru, că, în concep ■ ţia de o logică stringentă a autorului, istoria şi critica literară sunt valenţele practice ale actului de interpretare a operei, adică, decodarea operelor ca varietate şi particularizare, Wellek va stabili şi conceptele istoriei literare : evoluţia, barocul, romantismul, realismul, simbolismul cu referiri la opere ce dovedesc o vastă cunoaştere a mişcării literare universale. Wellek nu este un „structuralist“ aşa cum este înţeles astăzi termenul, adică, ca maximum de modernitate. Wellek, aici, ca şi în „Teoria literaturii“ păstrează o distanţă perfect egală între tradiţia împovărată de ani şi modernismele actuale, oricît de adinei şi desigur, bizare rădăcini, şi-ar căuta. Urmărirea ştiinţifică a fenomenului, respingerea oricărui sistem, susţinerea neostentativă dar bine argumentată a părerii emise prefigurează imaginea unui convins şi echilibrat estet, a unui contemplator şi teoretician al operelor (căci „critica de carte a preferat-o destul de puţin fără veleităţi de „dictator“. „Noi putem lămuri unele sensuri, analiza unele contexte, clarifica unele probleme ; putem, de asemenea, recomanda unele distincţii , dar nu avem căderea de a decreta în numele viitorului“. ADELA CRAINIC René Wellek Conceptele criticii A— Cronica cărţii — □ □ DIVIG Ilustrată din Sfîntu Gheorghe — Muzeul județean. din judeţul Covasna, care nu vorAdunarea activului de partid (Urmare din pag. la) probleme legate de buna desfăşurare a procesului de producţie (asigurarea cu materii prime şi materiale, piese de : schimb, documentaţii pentru lucrările de investiţii etc.), desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic sub forma expunerilor, în locul dezbaterilor vii, colective ; insuficienta preocupare pentru întărirea numerică a unor organizaţii de bază , pentru formarea şi perfecţionarea profesională a cadrelor, pentru educarea lor multilaterală, la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii noastre. Adunarea activului de partid a aprobat darea de seamă şi activitatea Comitetului orăşenesc de partid şi a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare. De asemenea, au fost aprobate angajamentele asumate de către unităţile economice din oraş 1 şul Sfîntu Gheorghe pentru anul 1971. La punctul doi din ordinea de zi, au fost luate o serie de măsuri pentru mai buna funcţionare a organului orăşenesc de partid, atrăgînd în munca acestuia un număr mai mare de tovarăşi care lucrează direct în producţie. A fost eliberată din Comitetul orăşenesc, tovarăşa Maria Lavric, iar din Biroul orăşenesc de partid, tovarăşul Ferencz Szöcs. Au fost aleşi în Biroul Comitetului orăşenesc de partid tovarăşii Ludovic Török, Andrei Páll şi Iosif Fagyas, iar ca membri supleanţi Irina S. Kiss şi Ştefan Kovács. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Carol Király, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean Covasna. într-o atmosferă de entuziasm, cei prezenţi au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român,personal tovarășului Nicolae Ceaușescu — secretar general al partidului. Statul medicului Arsurile Sînt cazuri în care primul ajutor este imperios necesar a se acorda cu o maximă urgenţă, cazuri în care diferitele leziuni produse corpului omenesc nu trebuie lăsate fără intervenţii un timp mai îndelungat. In această categorie sîn incluse şi arsurile care se produ atunci cînd asupra corpului oraenesc acţionează agenţi termici , situaţii diverse ca : incendii izbucnite în pădure, în locuinţe, veşminte aprinse, arderi de benzină gaz metan, aragaz sau agenţi chimici ca : acid sulfuric, sodă caustică, apă tare, electricitate, vinori etc. In aceste cazuri arsurile sînt atît mai grave cu cît cuprind ■ suprafaţă mai mare a corpului ■ cu cît pătrund mai adine în ţesuturi. In funcţie de gravitatea lor arsurile se împart în trei categorii : arsuri de gradul întîi, care prezintă următoarele caracteristici pielea se înroşeşte, ustură şi doare, arsura vindecîndu-se în maximum 4 sau 5 zile fără un tratament care să necesite expuneri îndelungate la soare. In acest caz bolnavul trebuie transportat într-o încăpere răcoroasă, aplicîndu-i-se comprese cu apă rece sau fiind uşor frecţionat cu alcool ; arsurile de gradul doi, se recunosc după ielea roşie, congestionată, pe ca■ e apar băşici ce conţin un lichid ,ălbui sau roşietic (cînd este anestecat cu singe). Gravitatea aestor arsuri creşte odată cu surafaţa afectată sau datorită spargerii băşicilor ; arsurile de gradul rei sînt de extremă gravitate, atingînd să ardă ţesuturile pînă la nuşchi sau chiar os. In cazul arurilor de gradul doi şi trei, persoanele afectate trebuie să fie ransportate de urgenţă la spital după ce le-a fost acordat primul tutor. Cum trebuie să procedăm în caul unui om cu leziuni corporale produse dearsuri ? In primul rînd trebuie îndepărtat urgent de focarul incendiului; apoi cu promptiuidine trebuie stinse îmbrăcămintea, dacă arde, prin acoperirea victimei cu o pătură, covor etc. Cînd se găsește la îndemînă apă curată și rece, turnarea ei peste victimă ■ste de mare efect. In cazul în care arsurile au fost produse de substanţe chimice, acide, locul arsurii se spală cu apă în care se introduce bicarbonat de sodiu (două linguri la o găleată) iar în cazul în care a fost produs de sodă caustică, suprafaţa afectată se spală cu apă în care s-a introdus oţet (5 linguri la o găleată). Cînd suprafaţa arsă este mare, se aplică peste persoana respectivă un cearşaf curat şi se transportă de urgenţă la spital. Pentru calmarea durerilor victimei i se pot administra băuturi îndulcite, antinevralgice, algocalmin. Pentru a nu dăuna sănătăţii celui în cauză este bine să se cunoască ceea ce nu trebuie să se facă unui om cu leziuni provocate de arsuri : să nu se îndepărteze bucăţele de ţesături lipite de corp, băşicile nu se sparg pentru a nu se infecta, iar suprafeţele arse mai profund, în nici un caz nu tratate cu substanţe uleioase, grase etc., acestea producînd infecţii. Trebuie, de asemenea reţin’'* faptul că arsurile constituie cazuri de urgenţă, acordarea primului ajutor este extrem de importantă. Di. vasiei, crişan CUVÎNTUL NOU O formaţie mult îndrăgită de locuitorii comunei Zăbala . Orchestra şcolii generale Carnet plastic Doi artişti amatori expun In cinstea apropiatei sărbători zis este însă neglijat, realizarea închinate semicentenarului partidului,, în tot judeţul, ca de alt fel in toată ţara, sunt organizate multiple activităţi culturale, la Casa orăşenească de cultură din Intorsura Buzăului a fost deschisă recent expoziţia de pictură, închinată apropiatului eveniment, expoziţie a artiştilor amatori din localitate : Simion Nicoară, şi Dorin Colofeanu. Lucrările lui Simion Nicoara sunt realizate in tonuri de culoare pură cu o factură emoţionala mai redus, dar cu o puternică forţă de expresie, temele abordate în majoritatea lucrărilor sunt inspirate din viaţa satului, cele mai multe fiind peisaje. Predomină interesul pentru compoziţie şi realizarea grafică a elementelor dominante din lucrare. Al doilea expozant, Dorin Coltoleanu, un tînăr în vîrstă de 20 de ani, prezintă prin lucrările sale garanţii suficiente pentru un viitor pictor de valoare. Exponatele, executate în ulei, cuprind por rete şi naturi moarte, în general, lucrările sunt realizate mai mult ca studiu fără a fi lăsate insa în faza de studiu, ci duse mai departe, denotînd căutarea permanentă a unor mijloace de redare plastică care să exprime intr-o cit mai mare măsură polenelele spirituale şi artistice ale autorului. în portret, atenţia pictorului se îndreaptă spre realizarea exclusivă a feţei, combinind încercarea de tratare în planuri cu intenţia deinteriorizare a modelului, de găsire a caracteristicii psihice. Spa- Iţiul din jurul portretului propriu A. MUREŞAN compoziţionala a întregii lucrări avind de suferit din această cauză. „ Naturile moarte sunt mult mai realizate din punct de vedere corn- B poziţional, echilibrul fiind stabi- jj lit atît prin sensul liniilor obiec- jj telor tratate, cît și prin echilibrul cromatic al petelor de culoare• De ■ obicei, lucrările lui sínt realizate într-o gamă dominantă de culoare ■ rece sau calda. Predomină figurile *■ întunecate în fond, din care se detaşează în armonie cromatică elem nentul compoziţional principal• jj în lucrarea „Mirii“, realizata în tonuri închise de griuri, compozi- Jția este simplă, pe verticală, echi- | librul fiind stabilit numai din peteţi de culoare.Dorin Coltofeanu este în faza căutărilor. Ambiţios şi într-o con- tinuă emulaţie, caută mereu să realizeze mixajul dintre idee şi transpunere. Munceşte foarte mult, pregătindu-se pentru examenul de admitere la Institutul de arte plastice. Deşi, genul preferat e picturat■ în ulei, încearcă mereu posibilităţi de exprimare şi în sculptură realizînd aranjamente spaţiale de obiecte. Lucrările în sculptură au un pronunţat caracter intuitiv. Amintim lucrările „Pa- 5 sare“ şi „La atac“. „ La vîrsta de 20 de ani, în faza jj embrionarăi a dezvoltării artistice nu poate fi vorba de consacrare ■ sau de valori artistice integre, darpotenţele în domeniul gîndirii şi realizării picturale, pe care D. Col- ■ tofeanu le posedă în mod cert, ne îndreptăţesc să credem într-un ■ viitor pictor de valoare• 1 4 I BBS I S» I ■fllBBIBBIBII! OH I BOI I SH !K57 I BflH MHS I poezii, îmi dă jucării, mă ajută să mă îmbrac, nu mă dă pe uşă afară în frig, aşa cum făcea mama de la Intorsura Buzăului“. Şi Axente Susana, fetiţa care uimise oraşul Sfîntu Gheorghe prin comportarea ei, este astăzi printre elevele disciplinate ale casei de copii. Susana este intradevăr de nerecunoscut. Am vizitat-o în repetate rînduri. E fericită. Nu vrea să-şi amintească de trecut. Va învăţa o meserie, îşi va termina studiile. Se va încadra în efervescenţa zilelor de azi şi de mîine a construcţiei noastre Socialiste. Meritul nu este însă al mamei şi Susana ştie acest lucru foarte bine. Mă întreb de multe ori de ce unii părinţi nu sunt părinţi, de ce unele mame îşi pierd simţul matern, de ce ajung la descompunere morală ? Oare mimai pentru că nivelul lor de conştiinţă socială este foarte scăzut, sau pentru că noi toţi nu luăm la timp atitudine, nu-i discutăm în colectivul în care muncesc, nu le spunem în faţă ce credem despre ei, nu-i tragem la răspundere pentru faptele lor? Consider că atîta vreme cît vom tolera asemenea manifestări semenilor noştri, vor mai fi părinţi ca Pană, Kiss, Csákány, Roman... Unii părinţi... (Urmare din pag l-a)răsit 7 copii pentru o dragoste fulgerătoare şi mulţi alţii care au atras nu odată dezgustul, dispreţul opiniei publice. Nu pot trece peste un fapt care impresionează. Soţii Kiss, alcoolişti inveteraţi şi-au purtat copilul zile în şir prin baruri şi restaurante. Elev în clasa a V-a a Şcolii generale nr. 4 din Sfîntu Gheorghe, Kiss Attila, după nopţi petrecute în Sala de aşteptare a staţiei C.F.R. se ducea cu regularitate la cursuri. Dorinţa de a învăţa cit şi revolta pentru toată nefericirea lui, nu i-au schimbat caracterul. Deşi la o vîrstă destul de fragedă, Attila condamnă comportarea părinţilor. „Eu vreau să învăţ şi să muncesc cinstit“. Acum Attila va avea această posibilitate. Comisia judeţeană de ocrotire a minorilor, constituită în baza legii nr. 3/1970, a luat măsuri ca el să fie internat intr-o casă de copii, unde se va bucura de toată îngrijirea şi afecţiunea. Roman Mioara din Intorsura Buzăului a uitat de mult că are o mamă. De altfel şi mama a uitat că are o fiică. In schimb, ea o iubeşte şi o respectă pe tovarăşa educatoare de la cămin pentru că „mă învaţă cîntece şi ■ miiaaininiiHiHiiBiiHiiHiiBgiBii ANUL IV. Nr. 280 PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE Biblioteca perpetuu-fantomă In nr. 237, din 29 noiembrie al ziarului nostru am publicat, nota „Biblioteca fantomă“ în care criticam faptul că biblioteca sindicatului de la U.E.I.L. Intorsura Buzăului „zăcea“ sub cheie de mai mult timp. în sfîrşit, după multă aşteptare, primim un răspuns din partea tovarăşului Gheorghe Tohăneanu, preşedintei, comitetului sindicatului, care se declară foarte supărat pe ziarul nostru, care a îndrăznit să-l critice fără menajamente. Totodată, tovarăşul Gheorghe Tohăneanu ne înşira o serie de factori obiectivi, datorită cărora biblioteca nu poate funcţiona. Dar, ne scrie în continuare tovarăşul Tohăneanu, s-au luat măsuri ca cele 6.174 de volume să fie puse la dispoziţia muncitorilor. Din cercetările noastre recente reiese cu pregnanţă faptul că, nu s-a întreprins nimic în acest sens, situaţia rămînînd aceeaşi. Tovarăşe Tohăneanu, în locul Ui răspuns amplu, cu scuze şi justificări, precum şi cu imputări la adresa ziarului, am fi preferat un răspuns cu măsurile concrete şi eficiente pe care ar fi trebuit să le luaţi în vederea îmbunătăţirii muncii, care să satisfacă sutele de muncitori din exploatările forestiere care v-au încredinţat o răspundere. D. TOMA