Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-25 / nr. 260
II Anchetă sociala Creşterea şi educarea copiilor a ieşit de mult din sfera de preocupare exclusivă a părinţilor, deoarece alături de ei, specialişti de cele mai diverse profile desfăşoară o prodigioasă activitate şi dovedesc o admirabilă probitate profesională pusă fără rezerve în slujba fragedului şi complexului vlăstar uman. Ei îşi unesc capacităţile intr-un efort comun, menit să modeleze şi să dirijeze dezvoltarea armonioasă a copilului, înlăturînd acolo unde este cazul acele carenţe spirituale pe care împrejurările sau mediul familial le-au incubat în sufletul copilului. O asemenea menire au de altfel, şi organele de miliţie, care,, pe lingă faptul că deseori cheamă la ordine pe cei ce nesocotesc legile statului nostru,, desfăşoară o intensă activitate de prevenire şi combatere a manifestărilor antisociale ! Nu o dată lucrătorii noştri de miliţie au găsit copii fugiţi de acasă, vagabondînd pe străzi, dormind prin sălile de aşteptare ale staţiilor C.F.R., sau comiţînd furturi. Cine sînt aceşti copii şi de ce părăsesc ei casa părintească ? Răspunsul îl găsim în însăşi viaţa dezorganizată a acelor părinţi măcinaţi de vicii, stăpîniţi de dorinţi ascunse, necinstite. Am întîlnit sute de cazuri în care părinţi grijulii îşi educă copiii în spirit nou, călăuzindu-le paşii spre a se încadra în etica noastră comunistă. Dar ni s-au oferit spre cercetare şi cazuri ieşite din comun în care părinţii, vicioşi, îşi abandonează copiii, sau prin comportarea lor le distrug copilăria. Cele mai multe cazuri de minori infractori descind din familii dezorganizate. Aş putea afirma că, aproape în totalitate, aceste cazuri se ivesc în familiile în care părinţii duc o viaţă conjugală anormală, acolo unde certurile şi injuriile au loc în prezenţa copiilor. Receptivi la tot ce se întîmplă în jur, ei încep să profite de neînţelegerile părinţilor şi treptat, treptat sunt atraşi de unele „aventuri“ la început mici, care cu timpul îmbracă alte forme mult mai grave. Este calea ce duce spre infracţionism. Necontrolaţi, nesupravegheaţi încep să fugă de acasă şi de la şcoală, îşi creează micul lor „univers“ din care cu greu pot ieşi dacă nu se intervine la timp. Ce au făcut din copiii lor soţii Pană, Csavar, Csákány, Diaconescu, Constantinescu, Kiss, Axente şi alţii? Vagabonzi şi hoţi, faţă de care organele de stat au luat măsuri spre a-i izola. Pană Gheorghe, el însuşi infractor, a înţeles că autoritatea părintească se poate imprima prin măsuri violente, ţinînd copilul legat cu lanţul de pat, Csákány György şi-a legat fiica de grindă ca să nu mai vagabondeze. Remon Ana îşi arunca copilul de 6 ani în zăpadă „ca să moară“. Szász Elisabeta şi-a pă- AURELIA LOJINSCHI Inspectoratul judeţean de Miliţie Covasna Pe ce unii părinţi nu ie m Jesini părinţi L.J (Continuare în pag. a 2-a) 0E PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 260 JOI, 25 februarie 1971 4 pagini 30 bani TELEGRAM . Către: Comitetul Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român întrunită într-o atmosferă de entuziasm şi muncă creatoare, adunarea activului de partid din oraşul Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna, a analizat cu spirit de răspundere modul cum s-au tradus în viaţă sarcinile stabilite de Conferinţa orăşenească de partid, pe baza Hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celorlalte documente elaborate de Comitetul Central. Bilanţul realizărilor întocmit cu acest prilej, reprezintă o încununare a unei activităţi multilaterale şi complexe. Comitetul orăşenesc de partid, organizaţiile de bază, comuniştii, toţi oamenii muncii, români şi maghiari, au depus o muncă rodnică, pentru realizarea consecventă, neabătută a politicii înţelepte a partidului. După îmbunătăţirea organizării administrativteritoriale a ţării, oraşul Sfîntu Gheorghe, ca de altfel toate oraşele patriei noastre, a cunoscut un ritm de dezvoltare nemaiîntîlnit în istoria sa. S-au construit noi hale de fabricaţie şi s-au modernizat cele vechi, obiectivele industriale înzestrîndu-se cu noi maşini şi utilaje de un nivel tehnic ridicat. In acelaşi timp a crescut gradul de urbanizare a oraşului prin construirea de obiective social-culturale dintre care amintim : palatul poştelor, un cinematograf modern, o şcoală generală etc. De asemenea, de curînd a început construirea casei de cultură, a unui hotel cu 170 locuri, a unei, săli a sporturilor, a tipografiei, cît şi a unui număr însemnat de blocuri de locuinţe. Toate acestea au fost posibile datorită grijii părinteşti pe care o poartă partidul nostru comunist, în frunte cu Comitetul său Central, pentru dezvoltarea armonioasă a tuturor localităţilor patriei noastre. Colectivele de muncă din unităţile industriale, economice, agricole, raportează cu mîndrie că au obţinut rezultate bune în ultimul an al cincinalului, realizând planul producţiei globale în proporţie de 105,5 la sută, iar indicatorul producţiei marfă în proporţie de 105,6 la sută. Oamenii muncii din oraşul nostru, români şi maghiari, în strînsă unitate frăţească, întîmpină cu rezultate deosebite cea de-a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, în adunările generale ale salariaţilor au fost asumate angajamente importante, care în acest an vor duce la depăşirea sarcinilor prevăzute, la producţia globală cu 6. 326.000 Iei, iar la producţia marfă cu 8.240.000 lei, obţinîndu-se beneficii suplimentare de 2.278.000 lei. Concomitent, cooperatorii din unităţile agricole s-au angajat să producă peste plan 116 tone cartofi, 110 tone sfeclă de zahăr, 330 hl. lapte de vacă şi alte produse. Activul de partid din Sfîntu Gheorghe asigură Comitetul Central, pe Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe NICOLAE CEAUȘESCU, că va depune toate eforturile pentru a realiza la un înalt nivel calitativ Hotărîrile adoptate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. și de plenara C.C. al P. C.R. din februarie 1971, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii noastre activităţi economice şi îmbunătăţirea stilului şi metodelor noastre de muncă, aducîndu-ne astfel contribuţia la construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Sfîntu Gheorghe, la 24 februarie 1971. ACTIVUL DE PARTID AL ORAŞULUI SFÎNTU GHEORGHE partid Adunarea activului de al Comitetului orăşenesc Sfîntu Gheorghe Ieri a avut loc adunarea activului de partid al organizaţiei orăşeneşi Sfîntu Gheorghe, cu următoarea ordine de zi : I. Darea de seamă anuală asupra activităţii desfăşurate de Comitetul orăşenesc de partid. II. Probleme organizatorice. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Ioan Koos, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, a relevat rezultatele obţinute de oamenii muncii din oraşul de reşedinţă a judeţului, în ultimul an al cincinalului, a scos în evidenţă direcţiile în care trebuie să acţioneze organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor economice şi social-culturale, pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor pe anul 1971, cuprinse în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pe marginea materialului prezentat la primul punct al ordinei de zi, au luat cuvîntul : Ferencz Szűcs, Vithai Ban, Radu Pozna, Elisabeta Bod, Mihai Biszok, Gheorghe Micu, Carol László, Iosif Mark, Rozalia Ferencz, Iolanda Wilman, Vasile Sabău, Ştefan Kovács, Gavril Orbán, Irina Kapui, Margareta Ferencz şi Nicolae Buceleanu, care au făcut referiri concrete cu privire la unele aspecte pozitive şi negative ale activităţii desfăşurate în anul precedent de către colectivele de muncă şi organizaţiile de partid din întreprinderile şi instituţiile pe care le reprezentau. Vorbitorii au subliniat cu deosebită satisfacţie importanţa şi valoarea practică a recentelor măsuri luate de conducerea superioară de partid şi de stat, menite să ducă la perfecţionarea muncii în toate domeniile de activitate, asigurîndu-se astfel un ritm rapid de dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, creşterea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Totodată au fost făcute numeroase propuneri de îmbunătăţire a activităţii viitoare, precum şi suplimentări ale angajamentelor luate pentru anul 1971. Caracterul de analiză, în spirit critic şi autocritic al dezbaterilor, s-a manifestat în prezentarea cu preponderenţă a deficienţelor ivite în activitatea unor organizaţii de bază şi colective de muncă, dintre care amintim : nerezolvarea unor (Continuare în pag. a 2-a) II Mecanizatorii în ajunul campaniei agricole Reparăm la timp, dar cum ?! Ca în fiecare an, perioada de iarnă în agricultură se caracterizează în primul rînd prin pregătirea tractoarelor şi maşinilor necesare campaniilor agricole. De modul în care se realizează acest deziderat, de calitatea reparaţiilor şi reviziilor efectuate depinde în bună măsură felul în care vor putea fi satisfăcute cerinţele imediate ale campaniilor şi implicit, soarta viitoarelor recolte. Deci, este evident că participarea mecanizatorilor la realizarea producţiilor agricole, începe cu mult înainte de ieşirea propriu-zisă pe ogoare Din informaţiile primite de la Hatházi György, şeful sectorului reparaţii al S.M.A. Tîrgu Secuiesc, rezultă că ritmul de execuţie a lucrărilor de reparaţii se prezintă mulţumitor. Printr-o organizare în flux continuu a reparaţiilor la sediul S.M.A. şi la atelierele de la secţii, s-a ajuns înainte de termenul planificat (20 februarie) intrun stadiu avansat cu repararea utilajelor. Astfel, în cadrul celor 23 de secţii apărţinînd S.M.A. din Boroşneu, Cernat, Covasna, Sînzieni şi Tîrgu Secuiesc care din punct de vedere, al reparaţiilor sunt coordonate de S.M.A. Tîrgu Secuiesc, reparaţiile au fost executate la majoritatea tractoarelor, plugurilor, semănătoarelor, grapelor şi a altor maşini şi utilaje. Reparaţiile pentru campania agricolă de primăvară puteau fi încheiate, în totalitate dacă S.M.A. nu aveau greutăţi în aprovizionarea atei piese de schimb. Dovada concretă ne-o oferă numeroase cereri neonorate de, piese şi materiale. Iată deci o situaţie paradoxală. La majoritatea maşinilor reparaţiile au fost terminate însă o parte din ele datorită lipsei unor piese absolut necesare nu sunt nici pedeparte gata de start. Maistrul Fazakas Janos şeful atelierului de reparaţii, ne-a citat numeroase exemple în acest sens. Multe dintre tractoare au fost predate secţiilor cu axe uzate, cu rulmenţi deterioraţi şi tabele, în speranţa că aceştia vor rezista încă o campanie agricolă. S-au făcut şi numeroase recondiţionări. Dar acestea nu pot satisface nici pe departe cerinţele calitative. Şi pe bună dreptate. Atelierul nu este dotat cu utilaje şi nici cu materiale pentru executarea unor piese, cum ar fi pompele hidraulice, roţi dinţate, pistoane etc., solicitate aproape în permanenţă. Şi iată că utilajele sunt reparate, respectiv au trecut prin această fază, dar practic multe dintre piesele lor sunt montate gata uzate. Oare ce garanţii există că aceste utilaje nu ne vor lăsa în pană tocmai atunci cînd va fi cea mai mare nevoie de ele ? Specialiștii de la S.M.A. Tg. Secuiesc n-au putut să ne dea un răspuns ,cit de cît convingător. Nici n-au cum. Credem că acum cînd mai sînt încă cîteva zile pînă la expirarea termenelor fixate pentru reparaţii şi începerea campaniei agricole de primăvară Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor a judeţului Covasna, întreprinderea LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 3-a n pagina a 3-a. Rezoluţia Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Consfătuirea lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului şi statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegaţi — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat — precum şi numeroşi invitaţi , activişti de partid, reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din invăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi ; pomicultură ; viticultură; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne şi ovine ; porcine ; păsări şi animale mici — a celor mai moderne teh nologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naţionale, în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) -4T \oENEAStlS - ■ IN PAGINA A 4-A violurilor Gabon —fara pădurilor cu nume de rezonanță Realizarea sarcinilor de export, cerinţă majora a activităţii economice întreprinderile de industrie locală din judeţul nostru, a încheiat bilanţul activităţii de export, pe prima lună a anului, cu o nerealizare de 48,3 la sută. Pe întreprinderi, procentele de nerealizare se eşalonează astfel : „Localprod“ — 53,3 lasută, „Mobila“ — 52,4 la sută , „Poliprod“ — 40,4 la sută. De ce nu s-au realizat aceste sarcini ? — încă din anul trecut, întreprinderile noastre au expediat, la „ILEXIM“ — Bucureşti, ofertele de produse pentru export — ne declară ing. Iuliu Kiss, inginer şef al Direcţiei de industrie locală. Normal era ca „ILEXIM“-ul să prospecteze piaţa externă şi, către sfîrşitul anului 1970, să ne expedieze comenzile. Din păcate, nu s-a întîmplat aşa. Am aşteptat mult şi mai aşteptăm şi azi , cînd producţia anului 1971, destinată exportului, o avem acoperită cu contracte în proporţie de numai 60 la sută. Răspunsul nu ne satisface. întrebarea se referea la nerealizarea sarcinilor pe luna ianuarie, cînd valoarea contractelor încheiate depăşeşte cu mult pe cea a realizărilor. Au existat deci contracte, dar nu s-au onorat. Şi, din nou întrebăm : De ce ? — La „Poliprod“ — ne explică ing. Mircea Chiriac, responsabil cu exportul pe întreaga industrie locală — sarcina nu a fost îndeplinită pentru că nu s-a realizat producţia de scaune tip „Snagov“ ; la „Mobila“, nerealizarea planului de producţie a determinat neîndeplinirea sarcinii de export la scaune, tot aici, nu s-au satisfăcut contractele privind livrarea cuierelor, întrucît am avut dificultăţi cu vopsirea lor. Cît priveşte nelivrarea — conform contractelor — decit, în proporţie de 50 la sută a garniturilor de mobilă tip 6215, aceasta se datorează faptului că delegatul beneficiarului extern a fost foarte exigent ... (1 ?) A refuzat 24 de garnituri pentru motivul că la ușile dulapurilor nu se potriveau „legăturile“ de furnir ... LAURENȚIU VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de amidon Tg. Secuiesc : Sistemul de filtre cere o atentă supraveghere Foto : S. SZAKÁCS Dragi cititori! In dorinţa de a oglindi în coloanele sale permanentele transformări petrecute în viaţa oraşelor şi comunelor judeţului, redacţia ziarului nostru iniţiază o nouă rubrică intitulată „NE SCRIU DESPRE LOCALITĂŢILE LOR CORESPONDENŢII ŞI CITITORII ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU“, la realizarea căreia invităm colaboratorii, corespondenţii voluntari şi cititorii să participe cu ştiri, note, reportaje, interviuri, însoţite, pe cît posibil, de fotografii. Aşteptăm, aşadar, primele veşti. La secţia de preparate din carne Tîrgu Secuiesc, a întreprinderii de industria cărnii, au început, lucrări de modernizare, igienizare şi extindere. In urma acestor lucrări, capacitatea de producţie a secţiei va creşte de la 0,8 tone pe zi, cît este actualmente, la 2,2 tone pe zi. introducerea unor utilaje moderne va permite obţinerea preparatelor de carne în condiţii de igienă mult îmbunătăţite, la un nivel calitativ ridicat. La îmbunătăţirea calităţii produselor realizate va contribui şi laboratorul pentru controlul calităţii ce se va înfiinţa, tot cu acest prilej, în cadrul secţiei. SE EXTINDE ŞCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCŢII De la Direcţia tehnică şi investiţii a Consiliului popular judeţean aflămcă au început lucrările de extindere a imobilului şcolii profesionale de construcţii din oraşul Sfîntu Gheorghes cu încă 8 săli de clasă şi 400 mp, de ateliere şi laboratoare. Noile suprafeţe de şcolarizare — ce urmează a fi predate spre folosinţă pînă la 15 septembrie a.c. — vor îmbunătăţi condiţiile de învăţămînt profesional mediu şi tehnic de specialitate, în vederea satisfacerii cerinţelor crescînde de cadre calificate, pentru materializarea investiţiilor alocate judeţului nostru în cincinalul 1971-1975. BELINUL ÎN HAINE SĂRBĂTOREŞTI Pe linia valorificării şi vitalizării frumoaselor tradiţii locale, la Belm a avut loc „Carnavalul de zi“ — spectacol de strada de mare amploare la care şi-au dat concursul peste 30 de tineri mascaţi, simboluri ale unor obiceiuri, unele dispărute, altele potenţate cu alte semnificaţii: mire şi mireasa, domni şi domnişoare, haiduci romani şi maghiari, ţigani, etc. Alaiul carnavalesc a fost urmat de fanfara din comună. Pe străzile satului, muzica populară romaneasca și maghiara se îmbina cu veselia ce-i anima pe cei peste 500 spectatori, localnici sau din comunele învecinate. D. PĂCURARU, corespondent