Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-25 / nr. 260

I­I Anchetă sociala Creşterea şi educarea copiilor a ieşit de mult din sfera de preocupare exclusivă a părinţi­lor, deoarece alături de ei, spe­cialişti de cele mai diverse pro­file desfăşoară o prodigioasă ac­tivitate şi dovedesc o admirabilă probitate profesională pusă fără rezerve în slujba fragedului şi complexului vlăstar uman. Ei îşi unesc capacităţile intr-un e­­fort comun, menit să modeleze şi să dirijeze dezvoltarea armo­nioasă a­ copilului, înlăturînd a­­colo unde este cazul acele caren­ţe spirituale pe care împrejură­rile sau mediul familial le-au incubat în sufletul copilului. O asemenea menire au de altfel, şi organele de miliţie, care,, pe lingă faptul că deseori cheamă la ordine pe cei ce nesocotesc legile statului nostru,, desfăşoa­ră o intensă activitate de preve­nire şi combatere a manifestări­lor antisociale ! Nu o dată lucrătorii noştri de miliţie au găsit copii fugiţi d­e acasă, vagabondînd pe străzi, dormind prin sălile de aşteptare ale staţiilor C.F.R., sau comi­­ţînd furturi. Cine sînt aceşti copii şi de ce părăsesc ei casa părintească ? Răspunsul îl gă­sim în însăşi viaţa dezorganiza­tă a acelor părinţi măcinaţi de vicii, stăpîniţi de dorinţi ascunse, necinstite. Am întîlnit sute de ca­zuri în care părinţi grijulii îşi e­­ducă copiii în spirit nou, călăuzin­­du-le paşii spre a se încadra în etica noastră comunistă. Dar ni s-au oferit spre cercetare şi cazuri ieşite din comun în care părinţii, vicioşi, îşi abandonea­ză copiii, sau prin comportarea lor le distrug copilăria. Cele mai multe cazuri de minori in­fractori descind din familii dez­organizate. Aş putea afirma că, aproape în totalitate, aceste ca­zuri se ivesc în familiile în care părinţii duc o viaţă conjugală anormală, acolo unde certurile şi injuriile au loc în prezenţa copiilor. Receptivi la tot ce se întîmplă în jur, ei încep să profite de neînţelegerile părinţilor şi trep­tat, treptat sunt atraşi de unele „aventuri“ la început mici, care cu timpul îmbracă alte forme mult mai grave. Este calea ce duce spre infracţionism. Necon­trolaţi, nesupravegheaţi încep să fugă de acasă şi de la şcoală, îşi creează micul lor „univers“ din care cu greu pot ieşi dacă nu­­ se intervine la timp. Ce au făcut din copiii lor soţii Pană, Csavar,­­ Csákány, Diaco­­nescu, Constantinescu, Kiss, Axente şi alţii? Vagabonzi şi hoţi, faţă de care organele de stat au luat măsuri spre a-i izola. Pană Gheorghe, el însuşi in­fractor, a înţeles că autoritatea părintească se poate imprima prin măsuri violente, ţinînd co­pilul legat cu lanţul de pat, Csá­kány György şi-a legat fiica de grindă ca­ să nu mai vagabon­deze. Remon Ana îşi arunca co­pilul de 6 ani în zăpadă „ca să moară“. Szász Elisabeta şi-a pă- AURELIA LOJINSCHI Inspectoratul judeţean de Miliţie Covasna Pe ce unii părinţi nu i­e m J­e­sini părinţi L.J (Continuare în pag. a 2-a) 0­E PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 260 JOI, 25 februarie 1971 4 pagini 30 bani TELE­G­RA­M . Către: Comitetul Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român întrunită într-o atmosferă de entuziasm şi muncă creatoare, adunarea activului de partid din oraşul Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna, a anali­zat cu spirit de răspundere modul cum s-au tra­dus în viaţă sarcinile stabilite de Conferinţa oră­şenească de partid, pe baza Hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celorlalte docu­mente elaborate de Comitetul Central. Bilanţul realizărilor întocmit cu acest prilej, reprezintă o încununare a unei activităţi multilaterale şi com­plexe. Comitetul orăşenesc de partid, organizaţiile de bază, comuniştii, toţi oamenii muncii, români şi maghiari, au depus o muncă rodnică, pentru rea­lizarea consecventă, neabătută a politicii înţelepte a partidului. După îmbunătăţirea organizării administrativ­­teritoriale a ţării, oraşul Sfîntu Gheorghe, ca de altfel toate oraşele patriei noastre, a cunoscut un ritm de dezvoltare nemaiîntîlnit în istoria sa. S-au construit noi hale de fabricaţie şi s-au modernizat cele vechi, obiectivele industriale înzestrîndu-se cu noi maşini şi utilaje de un nivel tehnic ridicat. In acelaşi timp a crescut gradul de urbanizare a oraşului prin construirea de obiective social-cult­u­­rale dintre care amintim : palatul poştelor, un ci­nematograf modern, o şcoală generală etc. De asemenea, de curînd a început construirea casei de cultură, a unui hotel cu 170 locuri, a unei, săli a sporturilor, a tipografiei, cît şi a unui număr însemnat de blocuri de locuinţe. Toate acestea au fost posibile datorită grijii părinteşti pe care o poartă partidul nostru comunist, în frunte cu Co­mitetul său Central, pentru dezvoltarea armonioa­să a tuturor localităţilor patriei noastre. Colectivele de muncă din unităţile industriale, economice, agricole, raportează cu mîndrie că au obţinut rezultate bune în ultimul an al cincinalu­lui, realizând planul producţiei globale în propor­ţie de 105,5 la sută, iar indicatorul producţiei marfă în proporţie de 105,6 la sută. Oamenii muncii din oraşul nostru, români şi maghiari, în strînsă unitate frăţească, întîmpină cu rezultate deosebite cea de-a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, în adunările generale ale salariaţilor au fost asumate angajamente im­portante, care în acest an vor duce la depăşirea sarcinilor prevăzute, la producţia globală cu 6. 326.000 Iei, iar la producţia marfă cu 8.240.000 lei, obţinîndu-se beneficii suplimentare de 2.278.000 lei. Concomitent, cooperatorii din unităţi­le agricole s-au angajat să producă peste plan 116 tone cartofi, 110 tone sfeclă de zahăr, 330 hl. lapte de vacă şi alte produse. Activul de partid din Sfîntu Gheorghe asigură Comitetul Central, pe Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe NICOLAE CEAUȘESCU, că va depune toate eforturile pentru a realiza la un înalt nivel calitativ Hotărîrile adoptate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. și de plenara C.C. al P. C.R. din februarie 1971, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii noastre activităţi e­­conomice şi îmbunătăţirea stilului şi metodelor noastre de muncă, aducîndu-ne astfel contribuţia la construirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Sfîntu Gheorghe, la 24 februarie 1971. ACTIVUL DE PARTID AL ORAŞULUI SFÎNTU GHEORGHE partid Adunarea activului de al Comitetului orăşenesc Sfîntu Gheorghe Ieri a avut loc adunarea acti­vului de partid al organizaţiei o­­răşeneş­­i Sfîntu Gheorghe, cu ur­mătoarea ordine de zi : I. Darea de seamă anuală asupra activităţii desfăşurate de Comite­tul orăşenesc de partid. II. Probleme organizatorice. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Ioan Koos, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de­ partid, a relevat rezultatele obţinute de oamenii muncii din oraşul de reşe­dinţă a judeţului, în ultimul an al cincinalului, a scos în evidenţă di­recţiile în care trebuie să acţio­neze organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor eco­nomice şi social-culturale, pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor pe anul 1971, cuprinse în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pe marginea materialului pre­zentat la primul punct al ordinei de zi, au luat cuvîntul : Ferencz Szűcs, Vit­hai Ban, Radu Pozna, Elisabeta Bod, Mihai Biszok, Gheorghe Micu­, Carol László, Iosif Mark, Rozalia Ferencz, Iolanda Wilman, Vasile Sabău, Ştefan Ko­vács, Gavril Orbán, Irina Kapui, Margareta Ferencz şi Nicolae Buceleanu, care au făcut referiri concrete cu­ privire la unele as­pecte pozitive şi negative ale ac­tivităţii desfăşurate în anul pre­cedent de către colectivele de mun­că şi organizaţiile de partid din întreprinderile şi instituţiile pe care le reprezentau. Vorbitorii au subliniat cu deose­bită satisfacţie importanţa şi va­loarea practică a recentelor mă­suri luate de conducerea superioa­ră de partid şi de stat, menite să ducă­ la perfecţionarea muncii în toate domeniile de activitate, asi­­gurîndu-se astfel un ritm rapid de dezvoltare a societăţii socialiste în patria noastră, creşterea nivelului de trai material şi spiritual al oa­menilor muncii. Totodată au fost făcute numeroase propuneri de îmbunătăţire a activităţii viitoare, precum şi suplimentări ale anga­jamentelor luate pentru anul 1971. Caracterul de analiză, în spirit critic şi autocritic al dezbaterilor, s-a manifestat în prezentarea cu preponderenţă a deficienţelor ivite în activitatea unor organizaţii de bază şi colective de muncă,­ dintre care amintim : nerezolvarea unor­ ­ (Continuare în pag. a 2-a) I­I Mecanizatorii în ajunul campaniei agricole Reparăm la timp, dar cum ?! Ca în fiecare an, perioada de iar­nă în agricultură se caracterizează în primul rînd prin pregătirea­ tractoarelor şi maşinilor necesare campaniilor agricole. De modul în care se realizează acest deziderat, de calitatea reparaţiilor şi revizii­lor efectuate depinde în bună mă­sură felul în care vor putea fi sa­tisfăcute cerinţele imediate­ ale campaniilor şi implicit, soarta vii­toarelor recolte. Deci, este evident că participarea mecanizatorilor la realizarea producţiilor agricole, în­cepe cu mult înainte de ieşirea propriu-zisă pe ogoare Din informaţiile primite de­ la Hatházi György, şeful sectorului re­paraţii al S.M.A. Tîrgu Secuiesc, rezultă că ritmul de execuţie a lu­crărilor de reparaţii se prezintă mulţumitor. Printr-o organizare în flux continuu a reparaţiilor la sediul S.M.A. şi la atelierele de la secţii, s-a ajuns înainte de terme­­­­nul planificat (20 februarie) intr­­un stadiu avansat cu repararea u­­tilajelor.­ Astfel, în cadrul celor 23 de secţii apărţinînd S.M.A­. din Boroşneu, Cernat, Covasna, Sîn­­zieni şi Tîrgu Secuiesc care din­­ punct de vedere, al reparaţiilor sunt coordonate de S.M.A. Tîrgu Secu­iesc, reparaţiile au fost execu­tate la majoritatea tractoarelor, plugurilor, semănătoarelor, grape­lor şi a altor maşini şi utilaje. Reparaţiile pentru campania a­­g­ricolă de primăvară puteau fi în­cheiate, în totalitate dacă S.M.A. nu aveau greutăţi în aproviziona­rea atei piese de schimb. Dovada concretă ne-o oferă numeroase ce­reri neonorate de, piese şi mate­riale. Iată deci o situaţie paradoxală. La majoritatea maşinilor reparaţii­le au fost terminate însă o parte din ele datorită lipsei unor piese ab­solut necesare nu sunt nici pe­­de­parte gata de start. Maistrul Fazakas Janos şeful a­­telierului de reparaţii, ne-a citat numeroase exemple în acest sens. Multe dintre tractoare au fost pre­date secţiilor cu axe uzate, cu rul­menţi deterioraţi şi tab­ele, în spe­ranţa că aceştia vor rezista încă o campanie agricolă. S-au făcut şi numeroase recondiţionări. Dar a­­cestea nu pot satisface nici pe de­parte cerinţele calitative. Şi pe bu­nă dreptate. Atelierul nu este dotat cu utilaje şi nici cu materiale pen­tru executarea unor piese, cum ar fi pompele hidraulice, roţi dinţate, pistoane etc., solicitate aproape în permanenţă. Şi iată că utilajele sunt repara­te, respectiv au trecut prin această fază, dar practic multe dintre pie­sele lor sunt montate gata uzate. Oare ce garanţii există că aceste utilaje nu­ ne vor lăsa în pană toc­mai atunci cînd va fi cea mai mare nevoie de ele ? Specialiștii de la S.M.A. Tg. Se­cuiesc n-au putut să ne dea un răspuns ,cit de cît convingător. Nici n-au cum. Credem că acum cînd mai sînt încă cîteva zile pînă­ la expirarea termenelor fixate pentru reparaţii şi începerea campaniei agricole de primăvară Direcţia ge­nerală a agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii şi apelor a judeţului Covasna, întreprinderea LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 3-a n pagina a 3-a. Rezoluţia Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist Consfătuirea lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfă­tuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidu­lui şi statului de a organiza perio­dic consultarea largă­­ a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sec­toare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare, cît mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările Consfătuirii partici­pă aproape 2 600 de delegaţi — muncitori, tehnicieni, ingineri a­gronomi şi zootehnişti, medici ve­terinari şi economişti din între­prinderile agricole de stat — pre­cum şi numeroşi invitaţi , activişti de partid, reprezentanţi ai ministe­relor şi instituţiilor centrale, oa­meni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din invăţămîntul su­perior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătui­rii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi ; pomicul­tură ; viticultură; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne şi ovine ; porcine ; păsări şi anima­le mici — a celor mai moderne teh­­ nologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprin­derilor agricole de stat, la dezvol­tarea economiei noastre naţionale, în cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate con­cluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, în spiritul directivelor a­­doptate de partid în vederea ridi­cării agriculturii noastre socialis­te pe trepte noi de progres. (Agerpres) -4T \oENEAStlS - ■ IN PAGINA A 4-A violurilor Gabon —­fara pă­­durilor cu nume de rezonanță Realizarea sarcinilor de export, cerinţă majora a activităţii economice întreprinderile de industrie lo­cală din judeţul nostru, a­ înche­iat bilanţul activităţii de export, pe prima lună a anului, cu o ne­­realizare de 48,3 la sută. Pe între­prinderi, procentele de nerealiza­­re se eşalonează astfel : „Local­prod“ — 53,3 la­­sută, „Mobila“ — 52,4 la sută , „Poliprod“ — 40,4 la sută. De ce nu s-au realizat aceste sarcini ? — încă din anul trecut, între­prinderile noastre au expediat, la „ILEXIM“ — Bucureşti, ofertele de produse pentru export — ne declară ing. Iuliu Kiss, inginer şef al Direcţiei de industrie lo­cală. Normal era ca „ILEXIM“-ul să prospecteze piaţa externă şi, către sfîrşitul anului 1970, să ne expedieze comenzile. Din păcate, nu s-a întîmplat aşa. Am aştep­tat mult şi mai aşteptăm şi azi , cînd producţia anului 1971, desti­nată exportului, o avem acoperi­tă cu contracte în proporţie de numai 60 la sută. Răspunsul nu ne satisface. în­trebarea se referea la nerealiza­­rea sarcinilor pe luna ianuarie, cînd valoarea contractelor înche­iate depăşeşte cu mult pe cea a realizărilor. Au existat deci con­tracte, dar nu s-au onorat. Şi, din nou întrebăm : De ce ? — La „Poliprod“ — ne explică ing. Mircea Chiriac, responsa­bil cu exportul pe întreaga indus­trie locală — sarcina nu a fost îndeplinită pentru că nu s-a rea­lizat producţia de scaune tip „Sna­­gov“ ; la „Mobila“, nerealizarea planului de producţie a determi­nat neîndeplinirea sarcinii de ex­port la scaune, tot aici, nu s-au satisfăcut contractele privind li­vrarea cuierelor, întrucît am avut dificultăţi cu vopsirea lor. Cît pri­veşte nelivrarea — conform con­tractelor — decit, în proporţie de 50 la sută a garniturilor de mo­bilă tip 621­­5, aceasta se datorea­ză faptului că delegatul beneficia­rului extern a fost foarte exi­gent ... (1 ?) A refuzat 24 de gar­nituri pentru motivul că la ușile dulapurilor nu se potriveau „legă­turile“ de furnir ... LAURENȚIU VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Fabrica de amidon Tg. Secuiesc : Sistemul de filtre cere o atentă supraveghere Foto : S. SZAKÁCS Dragi cititori! In dorinţa de a oglindi în coloanele sale perm­a­­nentele­ transformări petrecute în viaţa oraşelor şi comunelor judeţului, redacţia ziarului nostru iniţia­ză o nouă rubrică intitulată „NE SCRIU DESPRE LOCALITĂŢILE LOR CORESPONDENŢII ŞI CITI­TORII ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU“, la realizarea căreia invităm colaboratorii, corespondenţii voluntari şi cititorii să participe cu ştiri, note, reportaje, inter­viuri, însoţite, pe cît posibil, de fotografii. Aşteptăm, aşadar, primele veşti. La secţia de preparate din carne Tîrgu Secuiesc, a în­treprinderii de industria căr­nii, au început, lucrări de mo­dernizare, igienizare şi extin­dere. In urma acestor lucrări, ca­pacitatea de producţie a sec­ţiei va creşte de la 0,8 tone pe z­i, cît este actualmente, la 2,2 tone pe zi. introducerea­­ unor utilaje moderne va per­mite obţinerea preparatelor de carne în­ condiţii de igie­nă mult îmbunătăţite, la un nivel calitativ ridicat. La îm­bunătăţirea calităţii produse­lor realizate va contribui şi laboratorul pentru controlul calităţii ce se va înfiinţa, tot cu acest prilej, în cadrul sec­ţiei. SE EXTINDE ŞCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCŢII De la Direcţia tehnică şi investiţii a Consiliului popu­lar judeţean aflăm­­că au început lucrările de extinde­re a imobilului şcolii profe­sionale de construcţii din o­­raşul Sfîntu­ Gheorghe­s cu încă­ 8 săli de clasă şi 400 mp, de ateliere şi laboratoa­re. Noile suprafeţe de şcolari­zare — ce urmează a fi pre­date spre folosinţă pînă la 15 septembrie a.c. — vor îm­bunătăţi condiţiile de învă­­ţămînt profesional mediu­­ şi tehnic de specialitate, în ve­derea satisfacerii cerinţelor crescînde de cadre calificate, pentru materializarea inves­tiţiilor alocate judeţului nos­tru în cincinalul 1971-1975. BELINUL ÎN HAINE SĂRBĂTOREŞTI Pe linia valorificării şi vi­talizării frumoaselor tradiţii lo­cale, la Belm a avut loc „Car­navalul de zi“ — spectacol de strada de mare amploare la care şi-au dat concursul peste 30 de tineri mascaţi, simboluri ale unor obiceiuri, unele dis­părute, altele potenţate cu alte semnificaţii: mire şi mireasa, domni şi domnişoare, haiduci romani şi maghiari, ţigani, etc. Alaiul carnavalesc a fost ur­mat de fanfara din comună. Pe străzile satului, muzica popu­­­­lară romaneasca și maghiara se îmbina cu veselia ce-i anima pe cei peste 500 spectatori, lo­calnici sau din comunele înve­cinate. D. PĂCURARU, corespondent

Next