Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)
1971-04-20 / nr. 306
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 306 MARII, 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Caratele“l conştiinţei Le-am cunoscut puterea exemplului, dintr-o simplă relatare a secretarului Comitetului orăşenesc de partid — tov, Sergiu Manolatos. — Erau zile geroase, aşa cum sunt de obicei iernile pe la noi, la Intorsura Pentru fabrică, era sezon mort. Ştiţi cum e cu producţia de cărămidă , la sub zero grade, nu produci derit... rebuturi! După un an de activitate mulţumitoare, se constatase totuşi, că soluţiile de provizorat, adoptate in acţionarea mecanică, a barzilor transportoare, nu dădeau rezultate. „Centrala“ motrică — un tractor vechi — funcţionase cu foarte dese întreruperi — ceea ce practic, generase pierderi importante în producţie■ In plus, nici condiţiile in care se lucrase nu fuseseră corespunzătoare... Atunci, au intervenit comuniştii fabricii. Au „demolat" toate „provizoratele“ şi, cu posibilităţi aproape în întregime interne, au realizat un nou sistem de acţionare mecanică, cu un motor electric de 45 kW... In condiţii obişnuite, fapta lor ar apare poate ca orice fapta, obişnuită. Zilele geroase petrecute în halci fără sisteme de încălzire, lipsa unor scule şi dispozitive speciale, au ridicat însă fapta lor, la rangul unui act de eroism, de dăruire totală muncii, — semn al unei plenare conştiinţe muncitoreşti... Numele acestor comunişti ? Paul Coman — şeful unităţii, Gheorghe Tudor — şef de brigadă, Gheorghe Bularca, Emilian Cristea, Gheorghe Baciu —Mecanici, şi alţii. .. Relatarea mi-a trezit curiozitatea reportericească — să cunosc personal pe aceşti oameni, activitatea, puterea exemplului lor. Aşadar... Fabrica de cărămidă. Prima cunoştinţă, e şeful de brigadă — comunistul Gheorghe Tudor. Îmi vorbeşte cu modestie de realizările colectivului — 11—12 000 bucăţi de cărămidă pe zi, în loc de 10.000 cit prevedea planul, şi despre unele preocupări. — Am putea face mult mai mult, fiindcă utilajele acestea nu sunt folosite la capacitatea lor. Cum ? Simplu. Sa se organizeze încă un schimb, nu, din 20 de oameni, cîţi suntem acum, ci mai mic. Redistribuind oamenii pe locurile de muncă, strict solicitate de producţie, am realiza o cantitate aproape dublă de cărămizi... A doua cunoştinţă: mecanicul Emilian Cristea. Un tînăr blond, pasionat de meseria lui■ L-am găsit încărcînd buncărul. Dădea, cum mi-a explicat el, „o mină de ajutor încărcătorilor“. 11 întreb de angajamentul luat in cinstea semicentenarului partidului. — Angajamentul meu, e angajamentul întregului nostru colectiv — îmi explică el simplu. Fireşte, mă îngrijesc ca presa şi sistemele de acţionare să funcţioneze neîntrerupt, la parametrii optimi, pentru a crea posibilitatea depăşirii producţiei planificate. Dar, sarcina mea nu se opreşte aici. Deseori e nevoie sa dau cite o mina de ajutor, fie la încărcat, fie la bandă, căci — cine nu ştie ? — tot ce se realizează mai mult şi mai bine, se răsfrînge asupra noastră, a traiului de zi cu zi... Şeful unităţii — comunistul Paul Coman — e a treia cunoştinţă. Din primele cuvinte mă încredinţează că nu numai planul dar şi angajamentul luat în cinstea marii sărbători de la 8 mai — de a da peste prevederile lunii aprilie, 30 000 bucăţi — cărămida — vor fi îndeplinite. Vine şi cu argumente. Propunerea comunistului Gheorghe Tudor va fi tradusă în viaţă. Incepînd ,lin 20 aprilie se va organiza încă un schimb. Timp frumos să fie, să nu plouă, că în rest... L. VOICULESCU (Continuare în pag . 2-a) In sala de şedinţe a Comitetuluijudeţean de partid din oraşul Sfîntu Gheorghe a avut loc intîlnirea tovarăşului Ugés Iosif, vechi vilitant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu propagandişti din învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice, lectori ai Comitetului judeţen de partid, numeroşi oameni ai muncii. In cadrul acestei intîlniri, tovarăşul Ilyes Josif a vorbit despre mişcarea muncitorească din judeţul Covasna în perioada anilor 1929— 1933, referindu-se, îndeosebi, la acţiunile greviste ale minerilor din Baraolt (1929), acţiuni care se integrează în valul revoluţionar al ţării. Intîlniri similare au avut loc şi în oraşele Tîrgu Secuiesc şi Covasna. Aici, profesorul Gheorghe Csiki, lector al Comitetului judeţean de partid Braşov, a conferenţiat despre grevele minerilor din bazinul Baraoltului şi ale lucrătorilor ceferişti de la Teliu. De asemenea, la Comandău, în prezenţa unui numeros auditoriu, profesorul Iosif Arvay, directorul Arhivei de Stat — Sfîntu Gheorghe, a vorbit despre greva generală a muncitorilor forestieri (1936) din Comandău. La liceul teoretic din Intor■ sura Buzăului s-a inaugurat, în cinstea aniversării semicentenarului partidului, un ciclu de seri de poezie, în cadrul cărora elevii şi cadrele didactice ale Liceului prezintă poezii din creaţia poeţilor români contemporani şi din creaţiile elevilor. Versurile recitate chită anii de dezvoltare ai ţării noastre sub înţeleaptă conducere a Partidului Comunist Român. Sesiune d de comunicări ştiinţifice Duminică, în oraşul Sfîntu Gheorghe, a avut loc Sesiunea de comunicări ştiinţifice a judeţului Covasna, închinată aniversării semicentenarului creării Partidului Comunist Român. La şedinţa plenară au participat : membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură din judeţ şi din ţară, numeroşi intelectuali. Desfăşurîndu-şi lucrările în perioada de puternic entuziasm şi avînt creator, cu care întregul popor întîmpină măreţul eveniment, sesiunea ştiinţifică a constituit un omagiu adus luptei partidului comunist, pentru propăşirea patriei şi a poporului român, pentru făurirea societăţii noi, socialiste, a prilejuit afirmarea deplinei adeziuni a oamenilor de ştiinţă şi cultură, a tuturor celor ce muncesc, români şi manifestări închinate semicentenarului partidului maghiari, pe meleagurile judeţului Covasna, la politica marxist-leninistă, promovată cu consecvenţă de partidul nostru. In şedinţa plenară au fost prezentate comunicările : „Judeţul Covasna — realizări şi perspective, mărturie elocventă a politicii ştiinţifice a P.C.R.“ — autor: Carol Király — membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. „Despre procesul de clarificare ideologică şi politică în organizaţiile muncitoreşti din Transilvania în vederea transformării partidului socialist în partid comunist“ (autor : dr. Budovic Vajda), „Greva din 1929 a muncitorilor textilişti din oraşul Sfîntu Gheorghe“ (autor: Badislau Gazda), „Greva din 1929 a minerilor de la Căpeni“ (autor : Iolanda Csinta), „Greva din 1936 a muncitorilor de la Fabrica de cherestea Comandău“ (autor : dr. Iosif Arvay), „Reforma agrară din 1945 în judeţul Covasna“ (autor : Zoltán Cserey şi Albert Kozak), „Activitatea P.C.R. pentru Întărirea unităţii frăţeşti între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare“ (autor : Ioan Köss). Cu prilejul sesiunii ştiinţifice, (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul sesiunii L gloriosul semicentenar. Să înfrumuseţăm strada, cartierul, localitatea în care trăim Valenţele hărniciei ... In săptămîna ce a trecut, la Tîrgu Secuiesc 2.847 de cetăţeni, au participat prin muncă patriotică la lucrările de înfrumuseţare şi gospodărire a localităţii lor, valoarea muncii prestate fiind de 231.786 lei, la Sfîntu Gheorghe —5.500 de cetăţeni, 167.821 lei, la Baraolt 1.610 cetăţeni, 60.680 lei... Ştiri telegrafice, cifre seci, însă cu semnificaţii multiple, care conferă muncii depuse de noi sensul împlinirii, al realizării imediate. Şi e bine ,că la fiecare sfîrşit de zi, săptămîna, an, să privim retrospectiv activitatea noastră, să facem un bilanţ al acesteia. Şi nu de puţine ori, rodul cules ne-a oferit satisfacţii din cele mai frumoase. Aşa ne-am obişnuit, şi nu e rău pentru că fiecare succes al muncii noastre — rezultantă a pasiunii, entuziasmului, hărniciei, constituie un imbold în activitatea de viitor. Dar nu numai atât. Aspiraţia noastră de bine, de frumos, vine să completeze aceste succese, să le amplifice. Şi atunci e firesc ca fiecare dintre noi, să participăm activ, entuziast la aceste activităţi patriotice menite să ne înfrumuseţeze locul de muncă, localitatea şi, de ce n-am spune, viaţa. Şi e firesc, de asemenea, ca azi să nu mai surprindă pe nimeni că trecînd printr-o comună, oraş, să nu vadă din plin amprenta muncii lor ... ... La Alta Seaca sau Baraolt mina harnică a omului a construit pentru semenii lui 320 mp, şi respectiv 4.000 mp. noi trotuare, în valoare, de zeci de mii de lei. Peste apele norilor, la Ilieni, Moacşa, Breţcu, Ghelinţa, Barcani, Ojdula s-au întins nenumărate punţi solide din beton sau lemn. La Valea Crişului, Reci, Brăduţ, Dobîrlău, Sfîntu Gheorghe, Intorsura Buzăului, drumurile şi străzile au îmbrăcat haina durabilă a pietrei sau asfaltului pe lungimi de mii de metri. Numeroase comune şi oraşe — Covasna, Sita Buzăului,Breţcu, Sfîntu Gheorghe — s-au îmbogăţit cu noi zone verzi pe suprafeţe de sute de metri pătraţi. La Baraolt, de exemplu, s-au amenajat 450 metri pătraţi spaţii verzi, iar la Barcani, 1.500 de metri pătraţi. I ... Acesta este bilanţul unei săptămîni, al unei săptămini oarecare, dar plină în realizări, prevestitoare de noi şi noi succese. IOAN NEGULICI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Să folosim din plin fiecare zi bună pentru însămînţări şi plantarea cartofilor Intr-o convorbire avută cu inginera Gizela Dézsi de la C.A.P. Al-la Seacă, am fost informaţi că aici s-au încheiat însămînţările la ovăz, orzoaica, mac, cicoare şi in fuior. Nu acelaşi lucru se poate spune despre plantarea cartofilor. Lucrarea a început tîrziu (la 12 aprilie),în ziua de 16 aprilie erau plantate 15 hectare, iar pînă la 19 aprilie, numai 30 ha. Ingineru Dézsi motivează acest ritm nesatisfăcător prin faptul că a lipsit sămînță, primindu-se doar săptămîna trecută 90 vagoane cartofi de sămînţă de la baza din Tîrgu Secuiesc. Acum există deci şi sămînţă, terenul este pregătit, munca va trebui organizată în aşa fel incit să putem informa cit mai curînd despre terminarea plantării cartofilor şi la C.A.P. Ana Seacă. Cooperativa agricolă de producţie din Catalina, din a cărei suprafaţă o bună parte este declarată „zonă închisă“, a primit de curînd o cantitate de 240 t cartofi de sămînţă, de soiul „Epoca“. Această cantitate va fi plantată pe terenurile destinate producerii seminţei de cartofi, ceput deja lucrările de întreţinere a culturilor. Pînă în prezent au fost stîrpite — pe cale chimică, cu soluţie 2,4 D — buruienile de pe aproximativ 180 ha însămînţate cu cereale de toamnă. Suntem informaţi că au fost executate şi lucrări de întreţinere a culturilor de cartofi, pe o suprafaţă de 300 ha. Săptămîna aceasta va începe şi combaterea chimică — cu ajutorul soluţiei „Prometrin“ — a buruienilor de pe suprafeţeile cultivate cu cartofi. M. DEAG Fermele din Hăghig şi Aita Mare ale I.A.S. Sfîntu Gheorghe, au în iE=Sl=3£=1I=3 [=21 I c=i=3 c=i r=i c=31 Elevii din Baraolt, pe unul din șantierele muncii patriotice. Filmul —rată arta cu cea mai mare aderenţă la public, arta care a suscitat şi suscită atîtea pasiuni şi polemici. Datorită, mai ales istoriei sale scurte, filmul şi-a primenit curentele cu o atit de mare repeziciune incit, în ultima vreme, asistăm la coexistenţasusţinută de cele mai multe ori de succes) a tot atîtea stiluri, genuri şi şcoli cit în întreaga istorie a literaturii. Felurimea lui n-are însă aproape nimic din unitatea în diversitate a romantismului sau clasicismului în literatură, şi aceasta pentru că la diferenţele foarte mari dintre genuri, stiluri şi şcoli, se adaugă acelea, poate şi mai mare, ţinînd de profesionalismul atit de diferit ca nivel al producătorilor acestei arte sintetice. Peisajul atit de mozaicat al filmelor oferite publicului se repercutează direct asupra opţiunilor lui. Or, de public şi de ceea ce i se oferă, ne vom ocupa în rîndurile care urmează. CEI ŞAPTE... TEMERARI Iată citeva titluri ale filmelor lunii aprilie la Malnas ! „Argoman superdiabolicul“, „Ba dolce vita“, „Medicul de asigurări“, „Aventurile lui Tom Sawyer“, „Canarul şi viforul“. Rezultatul unor astfel de programări ? îndeplinirea numai în şapte-opt luni din an a planului de încasări. Din programul lunii martie la Mărtineni : „Dă lala prietene“, „Cine va deschide uşa ?“ etc. Rezultatul : 15 spectatori la primul film, 7 (?!?) la al doilea. Să fie vorba de dezinteres din partea publicului ? Nicidecum. „Un nabab maghiar“ a fost filmul cu care ne-am făcut planul pe o lună — ne spunea Bagoly Jolán, operatoare la cinematograful din Malnaș. Filmele care interesează foarte mult publicul sînt programate însă destul de rar. Așa se face că planul nostru anual de încasări rămîne deficitar“. Adevărat. Dar la aceste cauze obiective se mai adaugă una : filmele bune, „de casă“, sînt adesea reţinute de operatori peste numărul de zile prevăzute de programare. Se dereglează astfel circuitul lor, de la o unitate la alta, „se dă peste cap“ o programare care urmăreşte noi numai prezenţa filmului într-o anume zi într-o comună stabilită, dar şi planurile de încasări. Şi dacă mai adăugăm la toate acestea programarea adesea deficitară a filmelor, revenirea aceleiaşi pelicule de trei ori l pe afişele aceleiaşi comune în decurs de patru luni (ca în cazul comunei Mărtineni) avem deja o primă imagine a unei stări de lucruri de loc îmbucurătoare. LIPSURI, LIPSURI... — Calitatea filmelor, în sensul artistic și tehnic al cuvîntului, lasă adesea de dorit — ne spunea profesoara Molnár Agneta din Cernat. Filmele sunt adesea uzate, sonorizarea defectuoasă, desele întreruperi scad numărul IOAN DRAGAN FILMUL LA SATE INTRE PREOCUPARE SI IMPROVIZATIE (Continuare în pag. a 2-a) A In pag i#ni-V La C.A.P. Cernat Neglijenţe ce vor cintări greu asupra producţiei de cartofi Urgentarea plantării cartofilor a fost o cerinţă impusă prin persistenţa timpului frumos din zilele trecute, care a permis tuturor cooperativelor agricole să lucreze din plin. Condiţiile naturale de pînă acum, pe lingă impulsionarea însămînţărilor au permis executarea lucrărilor de bună calitate, atit ’la I=3 1=3 C=31 pregătirea terenului cit şi la însămînţări, în această perioadă majoritatea cooperativelor agricole din judeţ s-au remarcat atit prin grăbirea lucrărilor la semănat cu și D. SZABÓ (Continuare în pag. a 2-a) i f*"~i r~~» =18=31=3 i=3 E=t i= 3.958 tone marfă peste planul operativ de transport La începutul lunii martie, salariaţii staţiei C.F.R. Intorsura Buzăului s-au angajat ca,în cinstea semicentenarului partidului, să realizeze şi să depăşească toţi indicatorii de plan. Mobilizaţi de comunişti, hotărîrea luată a trezit în conştiinţa fiecărui feroviar dorinţa de a participa cit mai intens la realizarea iniţiativei. în acest sens, la sfîrşitul fiecărei ture de serviciu, la analiza activităţii, fiecare impiegat se prezenta cu tura raportînd depăşirea indicatorilor de plan, expedierea trenurilor de călători şi marfă în depline condiţii de siguranţa circulaţiei. S-au evidenţiat comuniştii Gheorghe Balotă, Gheorghe Giuglea, Gheorghe Ghitoroiu, Constantin Bitan şi Ioan Mitrea. Bilanţul activităţii lor a fost concretizat de cele 9 trenuri echivalente cu 3958 tone expediate peste plan. CONSTANTIN SOFICU şeful stației C.F.R. Aproape în fiecare lună o navă excelent echipată ridică ancora din portul oraşului sud-african Capetown, îndreptîndu-se spre Anglia. Echipajul : cîţiva marinari şi o puternică pază înarmată. In calele navei se uflă grele cufere de oţel, ferecate cu lanţuri groase şi încuietori secrete. In interiorul lor , zeci de kilograme de diamante. Organizaţia centrală de desfacere din Bondra, care manipulează 80-90 la sută din producţia anuală mondială de diamante, aşteaptă preţioasa încărcătură. Pe firma organizaţiei, ca *v In infernul strălucitoarelor diamante şi pe încăpătoarele cufere, cuvintele „De-Beers“ sînt gravate în aur. Drumul puternic păzit al diamantelor se sfîrşeşte, într-o primă etapă, în magazinele de bijuterii, unde podoabele orbitoare aţîţă privirile deopotrivă de interesate ale marilor bogătaşi şi ale abililor spărgători. Dar acest drum, nu prea ocolit, are și un început. Zăcămintele diamantifere din VICTOR RAREȘ (Continuare în pagia) Plecarea la Sofia a delegaţiei P.C.R. care va participa la lucrările Congresului P.C.J. Buni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar (Continuare în pag. a 4-a) • în perioada vacanţei 25.000 elevi ai şcolilor judeţului nostru au efectuat 57.937 ore de muncă patriotică, pentru înfrumuseţarea localităţilor, amenajînd 6.670 mp. baze sportive, au transportat 1.456 m, pămînt pentru lucrări de fundaţii, au plantat 2.393 puieţi şi au curăţat 121 ha de păşune, executing lucrări în valoare totală de 307.031 Iei. • Inginerul şef al C.A.P. Tamaşfalău, Iosif Könczei, a solicitat pentru insămînţarea suprafeţelor compromise cantitatea de 20 tone sămînţă de orzoaica. Cantitatea i-a fost aprobată la 7 aprilie 1971, dar tovarăşul inginer şef în loc să dispună recepţionarea seminţei de orzoaica, emite o nouă cerere la 17 aprilie prin care solicită acelaşi lucru. Ce să mai credem ? „ Joi, în sala Muzeului din Sfîntu Gheorghe, se va deschide o expoziţie, care va cuprinde lucrări de sculptură, ţesături şi cusături executate de artişti populari din judeţul nostru. „ Prin birou de rate din strada Kosuth Bajos nr. 6, se pot încheia contracte pentru cumpărarea de boylere -arseteice de diferite capacităţi, corturi de producţie internă, motorete „Mobra“, cărucioare pentru copii, maşini de gătit cu combustibil solid. • Direcţia pentru problemele de muncă şi ocrotiri sociale şi-a mutat sediul în strada Benin nr. 6, telefon : 1463, 19 17, 10 09. • Cei 100 de turişti, elevi ai şcolilor din judeţul Covasna ,au revenit duminică după-masă, după realizarea a 280 km.