Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-20 / nr. 306

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 306 MARII, 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Caratele“­l conştiinţei Le-am cunoscut puterea exemplu­lui, dintr-o simplă­­ relatare a se­cretarului Comitetului orăşenesc de partid — tov, Sergiu Manola­­tos. — Erau zile geroase, aşa cum sunt de obicei iernile pe la noi, la Intorsura­ Pentru fabrică, era se­zon mort. Ştiţi cum e cu produc­ţia de cărămidă , la sub zero grade, nu produci derit... rebuturi! După un an de activitate mulţumitoare, se constatase totuşi, că soluţiile de provizorat, adoptate in acţionarea mecanică, a barzilor transportoare, nu dădeau rezultate. „Centrala“ motrică — un tractor vechi — funcţionase cu foarte dese întreru­peri — ceea ce practic, generase pierderi importante în producţie■ In plus, nici condiţiile in care se lucrase nu fuseseră corespunzătoa­re... Atunci, au intervenit comu­niştii fabricii. Au „demolat" toate „provizoratele“ şi, cu posibilităţi aproape în întregime interne, au realizat un nou sistem de ac­ţionare mecanică, cu un motor e­­lectric de 45 kW... In condiţii o­­bişnuite, fapta lor ar apare poate ca orice fapta, obişnuită. Zilele geroase petrecute în halci fără sis­teme de încălzire, lipsa unor scu­le şi dispozitive speciale, au ri­dicat însă fapta lor, la rangul u­­nui act de eroism, de dăruire to­tală muncii, — semn al unei ple­nare conştiinţe muncitoreşti... Nu­mele acestor comunişti ? Paul Co­­man — şeful unităţii, Gheorghe Tu­dor — şef de brigadă, Gheorghe Bu­­larca, Emilian Cristea, Gheorghe Baciu —M­ecanici­, şi alţii. .­. Relatarea mi-a trezit curiozita­tea reportericească — să cunosc personal pe aceşti oameni, activita­tea, puterea exemplului lor. Aşadar... Fabrica de cărămidă. Prima cu­noştinţă, e şeful de brigadă — co­munistul Gheorghe Tudor. Îmi vor­beşte cu modestie de realizările colectivului — 11—12­ 000 bucăţi de cărămidă pe zi, în loc de 10.000 cit prevedea planul, şi des­pre unele preocupări. — Am putea face mult mai mult, fiindcă utilajele acestea nu sunt folosite la capacitatea lor. Cum ? Simplu. Sa se organizeze încă un schimb, nu, din 20 de oameni, cîţi suntem­ acum, ci mai m­ic. Redis­tribuind oamenii pe locurile de muncă, strict solicitate de produc­ţie, am realiza o cantitate aproape dublă de cărămizi... A doua cunoştinţă: mecanicul Emilian Cristea. Un tînăr blond, pasionat de meseria lui■ L-am gă­sit încărcînd buncărul. Dădea, cum mi-a explicat el, „o mină de ajutor încărcătorilor“. 11 întreb de angajamentul luat in cinstea semi­centenarului partidului. — Angajamentul meu, e anga­jamentul întregului nostru colectiv — îmi explică el simplu. Fireşte, mă îngrijesc ca presa şi sistemele de acţionare să funcţioneze neîn­trerupt, la parametrii optimi, pen­tru a crea posibilitatea depăşirii producţiei planificate. Dar, sarci­na mea nu se opreşte aici. Deseori e nevoie sa dau cite o mina de a­­jutor, fie la încărcat, fie la bandă, căci — cine nu ştie ? — tot ce se realizează mai mult şi mai bine, se răsfrînge asupra noastră, a traiu­lui de zi cu zi... Şeful unităţii — comunistul Paul Coman — e a treia cunoştinţă. Din primele cuvinte mă încre­dinţează că nu numai planul dar şi angajamentul luat în cinstea marii sărbători de la 8 mai — de a da peste prevederile lunii apri­lie, 30­ 000 bucăţi — cărămida — vor fi îndeplinite. Vine şi cu argumen­te. Propunerea comunistului Gheor­ghe Tudor va fi tradusă în viaţă. Incepînd ,lin 20 aprilie se va or­ganiza încă un schimb. Timp fru­mos să fie, să nu plouă, că în rest... L. VOICULESCU (Continuare în pag . 2-a) In sala de şedinţe a Comite­tului­­judeţean de partid din ora­şul Sfîntu Gheorghe a avut loc intîlnirea tovarăşului Ugés Iosif, vechi vilitant al mişcării co­muniste şi muncitoreşti din ţara noastră, cu propagandişti din învăţămîntul ideologic al cadre­lor didactice, lectori ai Comite­tului judeţ­en de partid, nume­roşi oameni ai muncii. In cadrul acestei intîlniri, tovarăşul Ilyes Josif a vorbit despre mişcarea muncitorească din judeţul Co­vasna în perioada anilor 1929— 1933, referindu-se, îndeosebi, la acţiunile greviste ale minerilor din Baraolt (1929), acţiuni care se integrează în valul revoluţio­nar al ţării. Intîlniri similare au avut loc şi în oraşele Tîrgu Secuiesc şi Covasna. Aici, profesorul Gheorghe Csiki, lector al Comi­tetului judeţean de partid Bra­şov, a conferenţiat despre gre­vele minerilor din bazinul Ba­­raoltului şi ale lucrătorilor ce­ferişti de la Teliu. De asemenea, la Comandău, în prezenţa unui numeros audito­riu, profesorul Iosif Arvay, di­rectorul Arhivei de Stat — Sfîntu Gheorghe, a vorbit des­pre greva generală a muncitori­lor forestieri (1936) din Coman­dău. La liceul teoretic din Intor­­■ sura Buzăului s-a inaugurat, în cinstea aniversării semicentenarului partidului, un ciclu de seri de poezie, în cadrul cărora elevii şi cadrele didactice ale Liceului pre­zintă poezii din creaţia poeţilor români contemporani şi din crea­ţiile elevilor. Versurile recitate chită anii de dezvoltare ai ţării noastre sub înţeleaptă conducere a Partidului Comunist Român. Sesiune d de comunicări ştiinţifice Duminică, în oraşul Sfîntu Gheor­ghe, a avut loc Sesiunea de comu­nicări ştiinţifice a judeţului Co­vasna, închinată aniversării semi­centenarului creării Partidului Co­munist Român. La şedinţa plenară au participat : membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ac­tivişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură din judeţ şi din ţară, numeroşi intelectuali. Desfăşurîndu-şi lucrările în pe­rioada de puternic entuziasm şi a­­vînt creator, cu care întregul popor întîmpină măreţul eveniment, sesiu­nea ştiinţifică a constituit un oma­giu adus luptei partidului comunist, pentru propăşirea patriei şi a po­porului român, pentru făurirea so­cietăţii noi, socialiste, a prilejuit afirmarea deplinei adeziuni a oa­menilor de ştiinţă şi cultură, a tu­turor celor ce muncesc, români şi manifestări închinate semicentenarului partidului maghiari, pe meleagurile judeţului Covasna, la politica marxist-leni­nistă, promovată cu consecvenţă de partidul nostru. In şedinţa plenară au fost prezen­tate comunicările : „Judeţul Co­vasna — realizări şi perspective, mărturie elocventă a politicii ştiin­ţifice a P.C.R.“ — autor: Carol Király — membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului judeţean de partid, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. „Despre procesul de clari­ficare ideologică şi politică în or­ganizaţiile muncitoreşti din Transil­vania în vederea transformării par­tidului socialist în partid comunist“ (autor : dr. Budovic Vajda), „Gre­va din 1929 a muncitorilor textilişti din oraşul Sfîntu Gheorghe“ (autor: Badislau Gazda), „Greva din 1929 a minerilor de la Căpeni“ (autor : Iolanda Csinta), „Greva din 1936 a muncitorilor de la Fabrica de che­restea Comandău“ (autor : dr. Iosif Arvay), „Reforma agrară din 1945 în judeţul Covasna“ (autor : Zoltán Cserey şi Albert Kozak), „Activitatea P.C.R. pentru Întărirea unităţii frăţeşti între poporul ro­mân şi naţionalităţile conlocuitoare“ (autor : Ioan Köss). Cu prilejul sesiunii ştiinţifice, (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul sesiunii L gloriosul semicentenar. Să înfrumuseţăm strada, car­tierul, localitatea în care trăim Valenţele hărniciei ... In săptămîna ce a trecut, la Tîr­gu Secuiesc 2.847 de cetăţeni, au par­ticipat prin muncă patriotică la lu­crările de înfrumuseţare şi gospodă­rire a localităţii lor, valoarea mun­cii prestate fiind de 231.786 lei, la Sfîntu Gheorghe —­5.500 de cetă­ţeni, 167.821 lei, la Baraolt 1.610 ce­tăţeni, 60.680 lei... Ştiri telegrafice, cifre seci, însă cu semnificaţii multi­ple, care conferă muncii depuse de noi sensul împlinirii, al realizării ime­diate. Şi e bine ,că la fiecare sfîrşit de zi, săptămîna, an, să privim re­trospectiv activitatea noastră, să fa­cem un bilanţ al acesteia. Şi nu de puţine ori, rodul cules ne-a oferit satisfacţii din cele mai frumoase. Aşa ne-am obişnuit, şi nu e rău pentru că fiecare succes al muncii noastre — rezultantă a pasiunii, entuziasmu­lui, hărniciei, constituie un imbold în activitatea de viitor. Dar nu numai atât. Aspiraţia noastră de bine, de fru­mos, vine să completeze aceste suc­cese, să le amplifice. Şi atunci e fi­resc ca fiecare dintre noi, să parti­cipăm activ, entuziast la aceste acti­vităţi patriotice menite să ne înfru­museţeze locul de muncă, localitatea şi, de ce n-am spune, viaţa. Şi e fi­resc, de asemenea, ca azi să nu mai surprindă pe nimeni că trecînd prin­­tr-­o comună, oraş, să nu vadă din plin amprenta muncii lor ... ... La Alta Seaca sau Baraolt mina harnică a omului a construit pentru semenii lui 320 mp, şi respectiv 4.000 mp. noi trotuare, în valoare, de zeci de mii de lei. Peste apele norilor, la Ilieni, Moacşa, Breţcu, Ghelinţa, Bar­­cani, Ojdula s-au întins nenumărate­ punţi solide din beton sau lemn. La Valea Crişului, Reci, Brăduţ, Dobîr­­lău, Sfîntu Gheorghe, Intorsura Bu­zăului, drumurile şi străzile au îm­brăcat haina durabilă a pietrei sau asfaltului pe lungimi de mii de me­tri. Numeroase comune şi oraşe — Covasna, Sita Buzăului,­­Breţcu, Sfîn­tu Gheorghe — s-au îmbogăţit cu noi zone verzi pe suprafeţe de sute de metri pătraţi. La Baraolt, de exem­plu, s-au amenajat 450 metri pătraţi spaţii verzi, iar la Barcani, 1.500 de metri pătraţi. I ... Acesta este bilanţul unei săptă­­mîni, al unei săptămini oarecare, dar plină în realizări, prevestitoare de noi şi noi succese. IOAN NEGULICI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Să folosim din plin fiecare zi bună pentru însămînţări şi plantarea cartofilor Intr-o convorbire avută cu ingi­nera Gizela Dézsi de la C.A.P. Al-­la Seacă, am fost informaţi că aici s-au încheiat însămînţările la ovăz, orzoaica, mac, cicoare şi in­ fuior. Nu acelaşi lucru se poate spune despre plantarea cartofilor. Lucra­­rea a început tîrzi­u (l­a 12 aprilie),­­î­n ziua de 16 aprilie erau pl­antate 15 hectare, iar pînă la 19 aprilie, numai 30 ha. Ingineru­­ Dézsi mo­tivează acest ritm nesatisfăcător prin faptul că a lipsit sămînță, pri­­mindu-se doar săptămîna trecută 90 vagoane cartofi de sămînţă de la baza din Tîrgu Secuiesc. Acum există deci şi sămînţă, terenul este pregătit, munca va trebui organi­zată în aşa f­el incit să putem in­forma cit mai curînd despre ter­minarea plantării cartofilor şi la C.A.P. An­­a Seacă. Cooperativa agricolă de produc­ţie din Catalina, din a cărei su­prafaţă o bună parte este declara­tă „zonă închisă“, a primit de cu­rînd o cantitate de 240 t cartofi de sămînţă, de soiul „Epoca“. Această cantitate va fi plantată pe tere­nurile destinate producerii seminţei de cartofi, ceput deja­ lucrările de întreţine­re a culturilor. Pî­nă în prezent au fost stîrpite — pe cale chimi­că, cu soluţie 2,4 D — buruienile de pe aproximativ 180 ha însă­mîn­­ţate cu cereale de toamnă. Suntem­ informaţi că au fost executate şi lucrări de întreţinere a culturilor de cartofi, pe o suprafaţă de 300 ha. Săptămîna aceasta va începe şi c­ombaterea chimică — cu aju­torul soluţiei „Prometrin“ — a bu­ruienilor de pe su­prafeţeile culti­vate cu cartofi. M. DEAG Fermele din Hăghig şi Aita Mare ale I.A.S. Sfîntu Gheorghe, au în­ iE=Sl=3£=1I=3 [=21 I c=i­=3 c=i r=i c=31 Elevii din Baraolt, pe unul din șantierele muncii patriotice. Filmul —­rată arta cu cea mai mare aderenţă la public, a­rta care a suscitat şi suscită atîtea pasiuni şi polemici. Datorită, mai ales is­toriei sale scurte, filmul şi-a primenit curentele cu o atit de mare repeziciune incit, în ul­tima vreme, asistăm la coexis­tenţa­­susţinută de cele mai multe ori de succes) a tot atîtea stiluri, genuri şi şcoli cit în în­treaga istorie a literaturii. Felu­rimea lui n-are însă aproape nimic din unitatea în diversitate a romantismului sau clasicismu­lui în literatură, şi aceasta pen­tru că la diferenţele foarte mari dintre genuri, stiluri şi şcoli, se adaugă acelea, poate şi mai ma­re, ţinînd de profesionalismul atit de diferit ca nivel al produ­cătorilor acestei arte sintetice. Peisajul atit de mozaicat al filmelor oferite publicului se repercutează direct asupra op­ţiunilor lui. Or, de public şi de ceea ce i se oferă, ne vom ocu­pa în rîndurile care urmează. CEI ŞAPTE... TEMERARI Iată citeva titluri ale filmelor lunii aprilie la M­alnas ! „Argo­man superdiabolicul“, „Ba dolce vita“, „Medicul de asigurări“, „Aventurile lui Tom Sawyer“, „Canarul şi viforul“. Rezultatul unor astfel de programări ? în­deplinirea numai în şapte-opt luni din an a planului de înca­sări. Din programul lunii martie la Mărtineni : „Dă lala prietene“, „Cine va deschide uşa ?“ etc. Rezultatul : 15 spectatori la pri­mul film, 7 (?!?) la al doilea. Să fie vorba de dezinteres din par­tea publicului ? Nicidecum. „Un nabab maghiar“ a fost filmul cu care­ ne-am făcut planul pe o lună — ne spunea Bagoly Jolán, operatoare la cinematograful din­­ Malnaș. Filmele care interesează foarte mult publicul sînt programate însă destul de rar. Așa se face că planul nostru anual de înca­sări rămîne deficitar“. Adevărat. Dar la aceste cauze obiective se mai adaugă una : filmele bune, „de casă“, sînt a­­desea reţinute de operatori peste numărul de zile prevăzute de programare. Se dereglează astfel circuitul lor, de la o unitate la alta, „se dă peste cap“ o programare ca­re urmăreşte noi numai pre­zenţa filmului într-o anume zi într-o comună stabilită, dar şi planurile de încasări. Şi dacă mai adăugăm la toate acestea programarea adesea deficitară a filmelor, revenirea aceleiaşi pe­licule de trei ori l pe afişele ace­leiaşi comune în decurs de pa­tru luni (ca în cazul comunei Mărtineni) avem deja o primă imagine a unei stări de lucruri de loc îmbucurătoare. LIPSURI, LIPSURI... — Calitatea filmelor, în sensul artistic și tehnic al cuvîntului, lasă adesea de dorit — ne spu­nea profesoara Molnár Agneta din Cernat. Filmele sunt adesea uzate, sonorizarea defectuoasă, desele întreruperi scad numărul IOAN DRAGAN FILMUL LA SATE INTRE PREOCUPARE SI IMPROVIZATIE (Continuare în pag. a 2-a) A In pag­ i#ni-V La C.A.P. Cernat Neglijenţe ce vor cintări greu asupra producţiei de cartofi Urgentarea plantării cartofilor a fost o cerinţă impusă prin per­sistenţa timpului frumos din zilele trecute, care a permis tuturor coo­perativelor agricole să lucreze din plin. Condiţiile naturale de pînă acum, pe lingă impulsionarea în­­sămînţărilor au permis executarea lucrărilor de bună calitate, atit ’l­a I­­=3 1=3 C=31 pregătirea terenului cit şi la însă­mînţări, în această perioadă ma­joritatea cooperativelor agricole din judeţ s-au remarcat atit prin gră­birea lucrărilor la semănat cu­ și D. SZABÓ (Continuare în pag. a 2-a) i f*"~i r~~» =18=3­1=3 i=3 E=t i= 3.958 tone marfă peste planul operativ de transport La începutul lunii martie, sala­riaţii staţiei C.F.R. Intorsura Bu­zăului s-au angajat ca,­­în cinstea semicentenarului partidului, să rea­lizeze şi­ să depăşească toţi indica­torii de plan. Mobilizaţi de comu­nişti, hotărîrea luată a trezit în conştiinţa fiecărui feroviar dorinţa de a participa cit mai intens la rea­lizarea iniţiativei. în acest sens, la sfîrşitul fiecărei ture de serviciu, la analiza activităţii, fiecare impiegat se prezenta cu tura raportînd depă­şirea indicatorilor de plan, expedie­rea trenurilor de călători şi marfă în d­epline condiţii de siguranţa cir­culaţiei. S-au evidenţiat comuniştii Gheorghe Balotă, Gheorghe Giuglea, Gheorghe­ Ghitoroiu, Constantin Bi­­tan şi Ioan Mitrea. Bilanţul activi­tăţii lor a fost concretizat de cele 9 trenuri echivalente cu 3958 tone expediate peste plan. CONSTANTIN SOFICU şeful stației C.F.R. Aproape în fiecare lună o na­vă excelent echipată ridică an­cora din portul oraşului sud-a­­frican Capetown, îndreptîndu-se spre Anglia. Echipajul : cîţiva marinari şi o puternică pază înarmată. In calele navei se u­­flă grele cufere de oţel, fereca­te cu lanţuri groase şi încuie­tori secrete. In interiorul lor , zeci de kilograme de diamante. Organizaţia centrală de desfa­cere din Bondra, care manipu­lează 80-90 la sută din produc­ţia anuală mondială de diaman­te, aşteaptă preţioasa încărcă­tură. Pe firma organizaţiei, ca­ ­*v In infernul strălucitoarelor diamante şi pe încăpătoarele cufere, cu­vintele „De-Beers“ sînt gravate în aur. Drumul puternic păzit al dia­mantelor se sfîrşeşte, într-o pri­mă etapă, în magazinele de biju­terii, unde podoabele orbitoare aţîţă privirile deopotrivă de in­teresate ale marilor bogătaşi şi ale abililor spărgători. Dar a­­cest drum, nu prea ocolit, are și un început. Zăcămintele diamantifere din VICTOR RAREȘ (Continuare în pag­­ia) Plecarea la Sofia a delegaţiei P.C.R. care va participa la lucrările Congresului P.C.J. Buni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Gheor­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului­ Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean­ Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii So­cialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovară­şii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar (Continuare în pag. a 4-a) • în perioada vacan­ţei 25.000 elevi ai şcolilor ju­deţului nostru au efectuat 57.937 ore de muncă patrioti­că, pentru înfrumuseţarea lo­calităţilor, amenajînd 6.670 mp. baze sportive, au trans­portat 1.456 m,­ pămînt pen­tru lucrări de fundaţii, au plantat 2.393 puieţi şi au cu­răţat 121 ha de păşune, exe­cuting lucrări în valoare to­tală de 307.031 Iei. • Ingine­rul şef al C.A.P. Tamaşfalău, Iosif Könczei, a solicitat pentru insămînţarea suprafeţelor compromise cantitatea de 20 tone sămînţă de orzoaica. Cantitatea i-a fost aprobată la 7 aprilie 1971, dar tovarăşul inginer şef în loc să dispună recepţionarea seminţei de or­zoaica, emite o nouă cerere la 17 aprilie prin care soli­cită acelaşi lucru. Ce să mai credem ? „ Joi, în sala Mu­zeului din Sfîntu Gheorghe, se va deschide o expoziţie, ca­re va cuprinde lucrări de sculptură, ţesături şi cusă­turi executate de artişti popu­lari din judeţul nostru. „ Prin birou­ de rate din stra­da Kosuth Bajos nr. 6, se pot încheia contracte pentru cum­părarea de boylere -arsete­ice de diferite capacităţi, corturi de producţie internă, moto­rete „Mobra“, cărucioare pen­tru copii, maşini de gătit cu combustibil solid. • Direc­ţia pentru problemele de muncă şi ocrotiri sociale şi-a mutat sediul în strada Benin nr. 6, telefon : 14­63, 19 17, 10 09. • Cei 100 de turişti, elevi ai şcolilor din judeţul Covasna ,au revenit dumini­că după-masă, după realiza­rea a 280 km.

Next