Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)

1987-03-26 / nr. 4712

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAIE CEAUŞESCU Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român •Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, în zi­lele de 24 şi 25 martie, Plena­ra Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român. Plenara a avut următoarea ordine de zi: 1. Raport privind realizarea planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a României pe trimestrul I, mă­surile pentru îndeplinirea pla­nului în trimestrul II şi pe în­tregul an 1987, precum şi pen­tru desfăşurarea în bune condi­ţii a lucrărilor agricole de pri­măvară. 2. Raport privind efectivul, compoziţia şi structura organi­zatorică a partidului la 31 dece­cembrie 1986 şi activitatea po­­litico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotă­­rîrilor­­şi directivelor partidu­lui. 3. Raport cu privire la acti­vitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organiza­ţiile de masă în anul 1986 pen­tru înfăptuirea politicii de ca­dre a partidului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, se­sizărilor, reclamaţiilor şi cere­rilor oamenilor muncii în anul 1986. 5. Raport cu privire la acti­vitatea internaţională a parti­dului şi statului în 1986 şi prin­cipalele obiective ale politicii externe în anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarăşul Constantin Dască­­lescu în continuare, în cadrul dez­baterilor, au luat cuvîntul to­varăşii Constantin Olteanu, Ca­rol Dina, Neculai Ibănescu, Ma­rin Enache, Radu Bălan, Agu­­riţa Alexandrescu, Ştefan Rab, Emil Huidu, Gheorghe Enică, Maria Gheorghe, Dumitru Con­stantin, Marin Bradea. Fix primind sentimentele de profundă dragoste, stimă şi pre­ţuire ale comuniştilor, ale tu­turor cetăţenilor patriei faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere rolului esenţial, determinant, al Secre­tarului general al partidului în elaborarea şi înfăptuirea poli­ticii interne şi externe a par­tidului şi statului, in funda­mentarea planurilor şi progra­melor de dezvoltare economico­­socială a ţării, în organizarea şi conducerea operei istorice de edificare a socialismului şi comunismului pe pămintul României, in promovarea cau­zei păcii, înţelegerii şi colabo­rării rodnice între naţiuni, în cadrul dezbaterilor, au fost examinate, cu exigenţă şi răspundere, rezultatele obţinute în înfăptuirea planului pe pri­mul trimestru al acestui an, în utilizarea cu eficienţă sporită a capacităţilor de producţie, a întregului potenţial tehnic şi u­­man de care dispune economia naţională. Totodată, au fost a­­nalizate cauzele neajunsurilor care au dus la nerealizarea u­­nor indicatori de plan, evid­en­­ţiindu-se măsurile întreprinse în vederea îmbunătăţirii între­gii activităţi economice. în a­­cest sens, a fost înfăţişat mo­dul cum se acţionează pentru recuperarea neîntîrziată a res­tanţelor, perfecţionarea şi mo­dernizarea în continuare a pro­ceselor tehnologice, sporirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea mai ac­centuată a productivităţii mun­cii şi a eficienţei economice, re­ducerea consumurilor, a chel­tuielilor materiale şi încadrarea strictă în normele stabilite, pentru realizarea ritmică a pro­ducţiei fizice, în structura pla­nificată, onorarea tuturor sar­cinilor la export, pentru în­făptuirea integrală a planului pe trimestrul II și pe întregul an. Au fost prezentate, de ase­menea, măsurile luate în do­meniul agriculturii pentru exe­cutarea, într-un timp cît mai scurt, a tuturor lucrărilor agri­cole de primăvară, astfel încît să se obţină recolte superioare, în conformitate cu prevederile planului pe anul 1987, cu obi­ectivele noii revoluţii agrare. Participanţii la plenară au reliefat însemnătatea deosebită ,a documentelor supuse dezbate­rii, a măsurilor stabilite care­ asigură întărirea pe mai depar­te a rîndurilor Partidului Co­munist Român, creşterea rolu­lui său conducător în toate do­meniile de activitate, perfecţio­narea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organi­zaţiilor de partid, intensifica­rea activităţii lor politico-orga­­nizatorice pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor parti­dului. în acelaşi timp, s-a re­levat că măsurile prevăzute contribuie la realizarea în ce­le mai bune condiţii a politicii de cadre a partidului cores­punzător cerinţelor şi exigen­ţelor actualei etape de dezvol­tare a ţării. Totodată, acestea asigură soluţionarea cu maxi­mă operativitate a propuneri­lor, sesizărilor şi cererilor oa­menilor muncii, în conformita­te cu hotărîrile de partid şi le­gile ţării, stimulîndu-se o par­ticipare tot mai largă a ma­selor la conducerea treburilor societăţii, la dezvoltarea demo­craţiei muncitoreşti, revoluţio­nare în patria noastră. Reafirmînd adeziunea deplină la poliica externă a partidului şi statului nostru, participanţii la lucrările plenarei au subli­niat, cu legitimă mîndrie pa­triotică, deosebita însemnătate şi largul ecou al strălucitelor acţiuni şi iniţiative întreprinse pe arena internaţională de Se­cretarul general al partidului, Preşedintele Republicii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, perso­nalitate proeminentă a vieţii politice mondiale, a cărui în­treagă activitate este închinată fără preget înfăptuirii dezar­mării, instaurării unui climat de destindere, securitate, pace, înţelegere şi cooperare, făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte, fără arme şi fără răz­boaie, în care toate popoarele să-şi poată concentra eforturile creatoare dezvoltării lor libere, independente, pe calea progre­sului economic şi social. Comitetul Central a aprobat, în unanimitate, documentele supuse dezbaterii şi a adoptat, în legătură cu acestea, o hotă­­rîre, care se va da publicităţii. In ceea ce priveşte proble­mele organizatorice înscrise pe ordinea de zi, plenara a apro­bat: — eliberarea tovarăşului Miu Dobrescu din funcţia de pre­şedinte al Colegiului­­ Central de partid, în legătură cu tre­cerea sa în altă muncă; — desemnarea tovarăşului Nicolae Constantin pentru a fi ales de Colegiul Central de partid ca preşedinte al colegiu­lui; — eliberarea tovarăşei Ale­xandrina Găinuşe din funcţia de membru al Comitetului Po­litic Executiv, în legătură cu trecerea sa în altă activitate; — eliberarea tovarăşului Io­sif Banc din funcţia de secre­tar al C.C. al P.C.R. şi de membru al Comitetului Politic Executiv, la cererea sa, ca ur­mare a stării de sănătate şi trecerea la pensie. Tovarăşul Iosif Banc a­­mul­ţumit cu căldură Comitetului Central, Comitetului Politic E­­xecutiv şi în mod deosebit Se­cretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru încrederea şi sprijinul nemijlocit de care s-a bucurat în­­munca sa de activist al par­tidului, în îndeplinirea sarcini­lor ce i-au fost încredinţate. Plenara a adresat mulţumiri to­varăşului Iosif Banc pentru ac­tivitatea desfăşurată în diferite sectoare, ca membru al condu­cerii partidului, pentru contri­buţia adusă la înfăptuirea po­liticii partidului şi statului nos­tru şi i-a urat multă sănătate. In încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvântul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, amplă şi profundă analiză a direcţiilor principale de acţiune pentru îmbunătăţi­rea în continuare a muncii în toate domeniile de activitate, pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a prevederilor planului pe 1987, a obiectivelor actualului cincinal, a hotărîri­lor Congresului al Xlll-lea al P.C.R., a fost urmărită cu viu interes, cu deplină aprobare şi satisfacţie, fiind subliniată, în repetate rînduri, cu îndelungi aplauze. Desfăşurată sub semnul uni­tăţii depline a întregului par­tid în jurul conducerii sale, al Secretarului general al partidu­lui, plenara a dat glas voinţei unanime a comuniştilor, a tu­turor oamenilor muncii, a în­tregului popor de a acţiona cu dăruire şi abnegaţie, un spirit re­voluţionar, pentru transpunerea exemplară în viaţă a hotărîri­lor adoptate, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru realizarea integrală a planului pe acest an, a prevederilor actualului cincinal, pentru înfăptuirea neabătută a programului de e­­dificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate și înain­tare a României spre com­i­­­­nism. ANUL XX, NR.4712 JOI, 26 MARTIE, 1936 Soarele răsare apune Luna răsare apune 6h 18’ 18h 29’ 6h 36' 9h 03' Au trecut 85 zile Au rămas 280 zile 4 PAGINI, 50 BANI întreaga activitate politico­­organizatorică­ subordonată realizării sarcinilor de plan Elementele pozitive cuprinse în darea de seamă a Comite­tului Orăşenesc de partid Tîr­­gu Secuiesc, prezentată confe­rinţei, şi în luările de cuvînt încorporează munca neobosită, desfăşurată de cei peste 5.000 de comunişti,­­ cît numără or­ganizaţia orăşenească de par­tid, pentru înfăptuirea preve­derilor de plan, a angajamen­telor asumate. Ele sînt însă,în primul rînd, ro­dul unui stil de muncă eficient, pe care Comi­tetul orăşenesc de partid­ l-a adoptat în activitatea sa de zi cu zi. Cîteva dintre metodele folosite în conducerea şi în­drumarea unitară a organizaţii­lor din subordine au fost a­­mintite şi în darea de seamă: întîlniri cu activul de partid, consfătuirile pe domenii de activitate, repartizarea raţiona­lă a cadrelor din aparatul o­­răşenesc de partid pentru aco­perirea tuturor sectoarelor de activitate, discuţiile individua­le, schimburile de experienţă, expunerile de metodă, acţiunile privind generalizarea experien­ţei înaintate în domeniul b­iun­­cii de partid, intensificarea ac­tivităţii politico-ideologice, an­corarea acesteia în realităţile imediate din unităţile economi­ce ale oraşului ş.a. — toate a­­vînd drept scop mobilizarea comuniştilor, a tuturor oameni­lor muncii la îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de plan. în acest sens au fost menţio­nate bunele rezultate obţinute de întreprinderea Mecanică, în­treprinderea de Izolatori Elec­trici de Joasă Tensiune, de în­treprinderea de Confecţii, de C.A.P. Tîrgu Secuiesc. Şi totuşi rea­lizările dobîndi­­te în toate sectoarele de acti­vitate puteau fi mult mai bu­ne, cum aveau să spună ma­joritatea vorbitorilor (Valentin Bucur, Bartha Árpád, Elena Harpă, Jakabos Csaba István, Ugron Albert, Bencze Tulia ş.a.), dovadă că nu întotdeau­na şi peste tot organizaţiile de partid au acţionat cu exigen­ţă partinică, cu consecvenţă, pentru înlăturarea neajunsuri­lor. Şi este bine că, în dorinţa de a îmbunătăţi activitatea vi­itoare, accentele critice şi au­tocritice au fost prezente, că s-a vorbit deschis, partinic, res- N. IRIMESCU (Continuare în pag. a 2-a) CONFERINŢELE DE DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID Ample acţiuni pentru înfrumuseţarea localităţilor Am văzut duminică diminea­ţă elevi cu mături, greble, găleţi, ieşind împreună cu pro­fesorii şi învăţătorii lor in în­tâmpinarea primăverii, cură­­ţind zonele verzi şi părculeţe­­le din preajma şcolilor în care învaţă, îndepărtînd cren­gile uscate şi urmele de ză­padă murdară, muncind cu hărnicie, cu dăruire pentru ca acum, odată cu primele raze călduroase ale soarelui locali­tatea noastră să arate frumos, să se transforme într-un au­tentic parc, pentru ca zonele şi spaţiile verzi, de îndată ce va da colţul ierbii, să placă o­­chiului. Micii gospodari de la şcolile generale numărul 2 şi numărul 7, ca să dăm numai două exemple din multele întâlnite în care erau aplecaţi cu seriozitate asupra uneltelor, cu convingerea, cu animata do­rinţă ca zona lor să fie cea mai curată, cea mai frumoasă. „Au venit zeci şi zeci de co­pii — ne spunea tovarăşa profesoară Forró Edit, direc­toarea Şcolii generale nr. 7 — pentru ca prin munca lor pa­triotică să înfrumuseţeze mi­cul părculeţ de aici şi zona din jurul şcolii. Şi, împreună cu cadrele didactice s-au şi constituit într-o mică întrece­re pentru a vedea care colec­tiv de clasă este cel mai... harnic.­­ N-am văzut însă — şi afir­maţia este încărcată de regret — ca în jurul blocurilor, loca­tarii, mobilizaţi de asociaţiile de locatari, să fi ieşit la­­cu­răţenie, la amenajarea spaţii­lor înconjurătoare. Ce bine ar fi să ia exemplu de la ... micii gospodari ! Cornelius POPA

Next