Dimineaţa, ianuarie 1925 (Anul 21, nr. 6514-6540)

1925-01-04 / nr. 6516

ţinem® SELECT CENTRAL Urmează rularea grandiosului film Hermann Gessler M­­Loarad Veldt Wilhelm Tell E-i Ke­es Herr Hedwig Tell D-na Xenia Kesu! Heinrich de Weichtal B-! Otto Getini Nemuritoarea operă CIPCIT­I FD • marelui ClufulLLIjlV 10 Acte Opera complectă Orchestra sp­­eată va acompania acest mdret film «statuatf In Întregime celebra opera W1LH Euît TELi Menepel Merru­r Fiira Reprezentatille mncpo Fa Ora 2 ttx „ Deutschland — Rumänien“ Fabrică de maşini din centrul Grma­niei vinde iau preturi absolut offtm­e: „MOTOARE de BENZINA11 noi si intreba­ntate, dela 20 12 Car piliere Mijlociri Irt cumpărări de maşini „Diesel“, Industriale şi „agrricole" Preia orice demontări instalaţiuni. Rog a se adresa lupu STRULQVICl Str. Grivitei 78 - Focșani­­ .’*omeuta. SALVATOR A urătorii fondai io 1906 i« trezit" specialisti peoru boa'el Venerice, Sifilis «i Piele, n­atam nlul blocor­ipei cron­o.f Min­­­iectro*erapie ORI­TROSCOPI Contro ui diagnosticum rljmr prii ANALîZ* sângelui Cro­copic şi I 'Itrain­uT Iscomp PASAJ. ROMAN 9, Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9. IOL 13­81 Dr. L. Gfielerter Boale interne şi de copii Str. Labirint 15 Si 7 p. m. Telei 49,65 al. N. ZISNAI Post ASISTENT la clinicele CH­RURGICALE şi UROLOG­IE din Borna şi Zurich hirnisiesillensto­nmn’re Str. Coureanu 7 ConiMil11-3 îl 5 8 relat. 64IS8 Dr. A. IANCU Fost medic la spital MlFILlS-VbNEftlCB n­ecțiuni intravenoase nedurrroas- Jons­ ut. 8 -10 a. m. și 6-3 ffr — Str. Carp. 51. Idei. 48131. Antropofagul dela Honsterberg Cum s’a făcut descoperirea Care ar fi numărul victimelor O lume întreagă are subiect de vorbă. Antropofagul de la Münster­berg, orăşel lângă Breslau, excită fantezia tuturor. Colegul efiu Hart­man a fost l­a sat In urmă, ce a fă­cut el, este fleac In comparaţie cu opera lui Denke din Mfinsterberg. PERSONALITATEA OMULUI- HIENA Cunoscuţii lui Denke dau urmă­t­oarele informaţii asupra acestui om-noom. Avea aproape 60 de ani; purta bar­bă tăiată scurt, avea faţa Încreţită şi era bine făcut Locuia de 20 de ani in Münster­berg, unde n’a vizitat niciodată nici un locaş public; n‘a fost văzut nici­odată in tovărăşia unei femei. Nu vorbea cu nimeni; dacă-1 in­treba cineva ceva, el rămflnea câtor va minute gânditor şi apoi răspun­dea : Da, sau nu, sau alt cuvânt scurt. Era, sau se prefăcea că este, foar­te religios. Se durea regulat la bise­rică, se spovedea la vreme, la oriei ’nmormântare şi de procesiunile re­­gioase ducea, gratuit, crucea, tr. fruntea cortegiului. Tocmai lucrul acesta a făcut să nu-l bănuiască nimeni „CLIENŢII“ LUI DENKE SE ÎM­BOLNĂVESC DE GREAŢĂ Se ştie că Denke era grădinar ?• că avea mulţi clienţi, deoarece regi­­mele lui erau de o calitate superioa­ră. Sa aflat apoi că el îngrăşa pi mântui cu sângele victimelor. Lu­crul acesta a produs o impresie gro­zavâ in Mfinsterberg. Numeroase per­soane cari cumpărau legume de 1- 1 1, s'au îmbolnăvit de greaţă. O doanmă Bittner rare-l ajuta une ori la lucru şi căreia el l-a dat de câteva ori, în schimb câte o bucată de carne, sa îmbolnăvit grav de „vărsături incoernibile“, aşa că a fost internată In spital. CUM S’AU DESCOPERIT FAP­TELE Denke locuia afară din oraş , In­tr’o casă mai mare, In care avea o cameră, în parter, la dos. La faţă locueşte un Institutor, Vogt, refu­giat din Silezia polonă, Iar In etaj se află apartamentul unui comer­­ciant, Gabriel. Vogt povesteşte următoarele, asu­pra felului cum s’au descoperit fap­tele „Stăteam la masă, când cineva a bătut la Uşă. Era un tânăr meseriaş ambulant, care cerea un ajutor, i-am dat ceva şi el s'a dus apoi In fund, la Denke, unde a rămas mai mult timp „Noi ne miram efl nu se mai tn­toarce, când deodată, tânărul Ga­briel, un băiat de 16 ani al corner, c­an tulul de la etaj, năvăli la noi in odaie, spunând: D- le Vogt, vino imediat în fund, s’fi­ întâmplat ceva. APATIA UCIGAŞULUI „Am alergat afară şi am văzut, la uşa lui Denke pe meseriaşul de odi­nioară, abia ţinându-se pe picioare, plin de sânge şi cu o rana adâncă la tâmplă. Denke stătea apatic pe pat, avea faţa roşie ca racul, făcea o gri­masă oribilă, scrâşnea din dinţi şi din când un rând avea un cutremur în tot corpul. „Băiatul Gabriel mi-a spus că el şi cu fratele său mai mic, se aflau la etaj, în odaia deasupra lul Den­ke, când au auzit un zgomot teribil S'au dat jos să vadă ce este şi au gă­sit pe Denke şi ţ« tânărul meserie?, anume Oliver. Intrio luptă teribilă Ei i-au despărţit şi atunci Denke­­ a lăsat un pare pe Oliver şi s’a aşezat pa pat. „Am luat pe Denke şi pe Oliver şi i am dus la primărie. Pe drum Oli­ver se ruga să-l lăsăm să fugă, căci altfel va fi trimes intr’o casă de cu­ră­ţiune, pentru că a cerşit. De si­gur că şi alţii au scăpat cu viaţă din mâna lui Denke, dar n'au de­nunţat, tot din acelaş motiv ca şi Oliver. SINUCIDEREA MONSTRULUI — La primărie, continuă institu­torul Vogt, Danke a mărturisit că a atacat pe­­Oliver, dar n’a spus un ce scop. Poliţia a vrut să-i dea drumul deoarece ştia că e om de treabă şi profund religios, şi numai după stă­ruinţa noastră i’a arestat. Nu s’ar fi descoperit nimic, dacă Denke nu s’ar fi spânzurat, chiar în noaptea aceea, cu batista „A doua zi, poliţia a chemat pe rudele sinucigaşului pentru a le ce­re să acopere cheltuelile de imnor­mântat. Rudele fiind sărace, au ve­nit acasă, unde împreună cu un a­­gent de poliţie şi cu mine, ca mar- PomnljosTâ Care să ştie a »er« la ars'n* nemţeşte şi franţuzeşte se caute. Oferte şi pretenţ­uni sub AVEN r la Agenţia de Publicitate Vera Sărin­dar No. 6. Platzagent rutinat căre a lucrat in afacere de agentură, caută în condiţiuni foa­rte avantajoase CASA IMPORT­ANTA. Oferte detailate şi certifi­cate la Agenţia de Publicitate D. Adania, Str. Sărindar 4 sub _154“­ tor şi vecin, am început să căutăm bani sau obiecte de vândut. PRIMA DESCOPERIRE FIO­­ROASĂ ..Căutând la magade, am găsit un butjiu cu carne, cu un miros pătrunzător. Am dus imediat ca­pacul pe butoiu şi am trecut mai departe. Dar un nepot al lui Denke a ri­dicat capacul şi a scos puţină car­ne intrun ziar, pentru a o da la nişte păsări pe cari le avea acasă. „In acel moment am rămas cu toţii trăsniţi: but­oiul era plin până a gură, cu degete, coaste, şi pi­cioare. „Căutând mai departe, am mai găsit câteva oale cu un fel de carne foarte curioasă. Nu putea fi de porc bătrân pentru că pielea era prea subţire, şi nu putea fi de purcel, pentru că avea prea pah­­ăr. Am scos din oală bucăţile, una după alta, înşirfindu-le pe o scândură De o dată am sărit b­a lui cu toţii , aveam in mână, in­contestabil, două piepturi de om. „Doctorul Mamalschke din Mun­terberg a declarat apoi că toată carnea din magazie e de om. „In magazie am mai găsit şi alte lucniri grozave Am găsit şireturi de ghete două perechi de bretele t­ot felul de şnururi făcute din piele­le om. La bretele n’am cunoscut la' nceput că-s de om, dar apoi am ăzut, că­tina era legată cu o bu­cată de piele dela cap, care mai avea păr pe ea’5. Se povesteşte victima sal-VATĂ Meseriaşul ambulant Oliver, po­vesteşte următoarele : — Trecând pe la locuinţa lui Denke, am intrat să cer un ajutor. Denke m‘a chemat înăuntru şi mi-a spus să-i scriu ceva şi Imi va da 20 de pfenigi. „M’am aşezat la masă, cu spatele la uşă, am luat tocul şi hârtia, iar Denke mi-a dictat: „Adolfe burtoşii­le’5. Vrând să scriu aceste cuvinte, mi-a venit a râde şi m’am plecat Asta mi a sal­vat viaţa. „Căci in acelaş moment am şi fost lovit de toporul ascuţit al lui Denke, care vroia să mă izbească pe la spate, drept la tâmplă, dar din cauză că la aceeaşi secundă mă plecasem, m’a iovit numai uşor. Am sărit şi m’am aruncat tn braţele lui Denke, care vroia să mă lovească a doua oară. ..S*a tnceput o luptă grozavă in­tre noi. El mă ţinea foarte strâns şi era gata să mă trântească la pământ, pentru a mă lovi din nou cu toporul. In acel moment veniră cei doui salvatori ai mei, cari m’au scos din mâinile lui Denke’’ CEL PUTIN IS VICTIME Nu se poate cunoaşte numărul victimelor lui Denke. S’a dovedit că el căuta să şteargă orice urmă crimelor, îngropând şi arzând tot ce rămânea dela victime. Totuşi s'au găsit diverse haine dela 15 persoane diferite, aşa încât numărul victime­lor este probabil mai mare, dar cel puţin 15. El nu căuta la vârstă. Ucidea şi mânca pe ori­cine-i cădea în cale. S’a dovedit câ între victimele sale se afla şi un moşneag de 70 de ani EXPLICAŢIA FIOROASELOR CRIME In ce priveşte motivul crimelor, se afirmă ca Denke era foarte carni­vor. Mânca la o masă un kilogram de carne Cum in ultimii ani el să­răcise, iar carnea s’a scumpit, nu i-a rămas alt mijloc pentru a-şi procura carne decât să omoare me­seriaşii ambulanţi. E uşor de înţeles de ce şi-a ales această clasă socială pentru ospe­ţele sale carnivore. In Germania, majoritatea mese­riaşilor, când isprăvesc ucenicia pleacă să vadă lumea şi când n’au paraie, se duc pe jos dintr’un oraş in nitul, şi dorm prin aziluri. Denke se ducea in apropierea u­nui astfel de azil şi când vedea câte un meseriaş străin, pe care nu l cu­­noştea nimeni, fi chema să-i dea de lucru. Acasă d­ omora. In felul a­cesta, nimeni nu se mira de dispa­riţia victimelor. Denke era foarte bun gospodar şi foarte econom. Carnea o mânca, hainele le vindea, din piele f&cea curele, bretele, şireturi de ghete sângele 11 întrebuința pe citre îngră­şatul pământului. Intr’un nn­vânt el poate fi dat ca exemplu de om de ordine.^ OimiNCA?« Serbarea Anului Nou I­n Te-Deumul dela Mitropolie.­Cuvintirile mitropolitului primat, primului ministru şi regelui Conform tradiţiei ziua de 1 Ia­nuarie, Anul nou a fost serbată In Capitală, cu fastul obişnuit. Ia orele 10‘ dimineaţa s’a oficiat la Mitropiie un tedeum In prezenţa regelui, reginei, principelui Cărei p­rincipesei Elena, membrilor gu­vernului şi înalţilor demnitari ai statului. După oficierea slujbei religioasi suveranul şi principele Carol au primit in curtea mitropoliei defi­­area companiei de onoare. In urmă suveranii ’ncipii moş­tenitori şi întreaga asistenţă au trecut in sala de recepţie a palatu­lui mitropolitan unde a luat cu­vântul mitropolitul primat Miron Cristea. CUVÂNTAREA MITROPOLITU­LUI PRIMAT „In starea mea de adâncă durere sufletească pe urma morţii iubitei mele mame, de la care — deşi ţăranc­ă simplă — am moştenit tot ce lu­mea binevoitoare află bun In mine si munca mea: să mi fie permis, ca de astădată, In scurte cuvinte, să iau expresiune bucuriei, că vă pot elirija de Anul Nou In această si a alendarului astfel îndreptat, unedi să-ţi păstreze toate, nobilele caractr­istice, ce i le-au imprimat rănducirr bi­seric­ii ortodoxe. Biserica noastră a făcut prin acea­stă îndreptare trei lucruri mari: 1) A adus calendarul său — măsu­­­rătoarea timpului — la posibila con­glăsuire cu legile firii şi ale stele­lor de pe cer, cari determină timp­a­ Şi astfel a pus capăt unei sinamăgiri care nu se mai putea menţine in măsurarea timpului. 2) A apropiat popoarele din patrie unele de altele prin biserică, la a cărei temelie este ţi trebue să stea iubirea deaproapelui ceea ce numai în interesul consoliddrei ţării poa­te fi 3) înmulţind silele de lucru, a con­tribuit la sporirea producţiunii ţării. Sunt mulţumit, că aceste impor­tante lucruri s'au putut îndeplini în silele domniei maiestăţii voastre. De aceea doresc, ca în pace, sănătos, scutit de supărări cam­ adeseori a­ Ung greu sufletul omului„, să gus­taţi încă mulţi, mulţi ani roadele şi­nei domnii glorioase; iară de altă parte in deplină putere şi voios cum vă ţtim ti vedem — să puieți conduce ţara ţi spre alte succese tot mai simţite in toate direcţiunile. Trăiască întreaga familie regală! D­­ionist Brittianu, primul minis­tru luând cuvântul a spus­­ urmă­toarele: „Deşi lucrurile acestea se repetă şi ar putea fi considerate banale, to­tuşi cred to, e bine ca ele să fie spuse la Începutul fiecărei an nou. De aceea rog pe maiestăţile voas­te să primească de Anul Nou, ură­­ile noastre cele mai călduroase. Să dea Domnul ca anul ce începe să fie un an de pace in care ţara noastră harnică şi liniştită să poată urmări opera de consolidare căreea şi-a închinat cu rodnică hotărîre toate puterile ei. Vă urăm. Sire, să vedeţi şi în anul acesta şi neince­­t, înflorind România cea Mare care s’a infăp­tuit sub înţeleaptă şi inimoasa câr­muire a Maiestăţii Voastre. Urăm Majestăţilor Voastre din adâncul inimei să domniţi ani in­delungaţi, înconjuraţi de recunoş­tinţa unui neam care a­re ce vă da­toreşte şi ce nu va uita niciodată lui câtă dragoste „şi credinţă v’aţi devotat între îndeplinirea visului tău de veacuri. S3 trăiţi mulţi şi fericiţi ani. Trăiască întreaga familie regală!" La cuvântările ţinute a răspuns ■egele. DISCURSUL SUVERANULUI „Din tot sufletul vă mulţumesc entru urările ce nii-au fost aduse 'a zi atât din partea bisericii cât şi din partea conducătorilor tării. Adesea, se zice că urăr’le cari vin din Inimă câştigă cu cât sunt mai bine shntite $1 câştigă ca va­­oare când sunt repetate. Multe s’au făcut In tara noastră dar multe mai sunt de făcut. De a­­cea, cu drept cuvânt, unim cât sna* d'n Inimă şî sincer urările noastre calde pentru binele acestei ţări. ht ce mă priveşte voftt urma mun­ca mea cu tot ce poate folosi tării noastre si sunt slcrttr că voia găsi a­­hrtonul tuturor din tară cari an o ’nună caldă pentru poporul, pentru neamul nostru. Că­ci ceea ce ne des­parte ca Idee, nu trebue să ne des­partă in muncă. Doresc ca anul acesta toți să muncească cu aceeaș dragoste, cu aceeas râvnă, cu aceeaș căldură. Să trăiască scumpa noastră țară!“ S-a servit apoi asistenței, ca de obicei de către casa Ign. Mircea câte o­cupa de simpanîe Royal Chamber?, Cuvée Réterrér. ftahtirife M­­­immile 1925. Neni arestări de comunişti In Capitală şi provincie După cum suntem Informaţi, arestările de comunişti continuă şi acuma *1 In cursul tilor da erl au fost arestaţi numai tn Bucureşti inert (3 comunişti. La Arad poliţia a arestat pe un funcţionar Erkermann de la o fa­brică de produse chimice, apoi pe un alt tânăr Bullman Mihai, până ce după o percheziţie făcută in ca­sele lor, unde s’a descoperit o listă din organizaţia ..Tineretul munci­tor“ — s‘a procedat la arestarea a 120 tineri din Arad. Intre aceştia se află 8 doamne şi o domnişoara din Arad, Irina Ort­­ner, apoi un tânăr Mauriciu Fis­cher, funcţionar la o drog­erie din Sibiu, venit de curând din Berlin cu paşaport nemţesc. Joi seara la orele 1, au fost aduşi in Bucureşti cu trenul de Craiova, dacă IM dintre comuniştii arestat­ zilele acestea prin diferite oraşe din ţară.Eu au fost transportaţi sub pază militară la siguranţa generală a Statului, unde vor H anchetaţi pen­tre ca siguranţa să obtia eftt mal multa detalii asupra organizational de propagandă comunistă in genere sl in special In ce zlvaste propa­ganda din România. găzii de siguranţă din Arad pe când mergea spre casă a zărit pe una din străzile centrale un om ce avea sub braţ un teanc de hârtii. Necu­noscutul a încercat să lipească pe zid una din aceste ! ’rttî. Pocistul s’a apropiat şi a declarat arestat pe suspectul individ.­­ Fiind anchetat, arestatul a decla­­rat că este comunist şi că era to* sărcinat cu lipirea d manifeste tab cendiare, pe zidurile oraşului. „ Necunoscutul a indicat apoi se­ diul organizaţiilor comuniste clan­destine din Capitala. 1 A doua zi d. Mărcuîescu a teta­graf al siguranţei generale din Ca? pitală şi în cursul nor*' .ie 19 De* cem­brie s’au operat cunoscutele a­­restări.­­ Cercetările sunt tn curs iar pro*­cesul va avea loc tn curând tn fa­ța consiliului de răsboiu al corpul^­tl de armată. Cum sau descoperit comploturile comuniste ROLUL UNUI ŞEF DE SIGU­RANŢĂ In jurul ultimelor arestări de co­­mun şti în Capitală cât şi în provin­cie ni se comunică ur­ătoarele a­­mănunte asupra modului In Care s’au făcut descoperirile organiza­ţiilor complotiste. In noaptea de 18 Decembrie, pe la orele 2 d. Mărculescu şeful brn­ Incendiul din str. Vişini Joi dimineaţa a izbucnit un in­cendiu in strada Vişini nr. 7, la a­partamentul locuit de CL Mişu Frei,­man. « Focul a luat naştere de la o lampă defectă rămasă „aprinsă, provocând aprinderea obiectelor ce se aflau in cameră. Prin tavan flăcările sau întins cu iuţeală la pod şi acoperiş. Au sosit la faţa locului posturile de pompieri Central şi Foişor, cam­ după o muncă de aproape o oră, au localizat Incendiul. A ars o parte din acoperiş şi o­­biectele ce se aflau în vecinătatea lămpei Agresiunea din str. Foişor Locuitorul Tru­ţu Vasile avea de mai multă vreme o ură înverşunată împotriva unui fost prieten al său anume Lazăr Hossu din fundătura Topor No. 14. Aseară pe la orele 7 luni. Truţu Vasile g’a hotărât să se răzbune. In Ciocnirea de trenuri din statia Bâlca ---------- l Stația Bitca a comunicat di­­recftunel generala C. F. R. «5 ne când Intra In stație trenul Nr. 1254 de marfă, cineva a tn* tors acul pe Uni« l­a pe care ea afla o punta din trenul 4505 dea*­semeni de marfă. Din această cauză s’a produs ciocnirea celor două trenuri. Frânarul Antoch! Vasile fiind rănit, a fost trimes spitalului dla Adjud. Au deraiat 8 vagoane- 3 fiind sfărâmate. Atacul banditesc din ca­sa S labei Un comerciant rănit de servitorul sau Miercuri noaptea, înainte de orele 12, câţiva indivizi au antvârşit o spargere in calea Rahovei in ur­mătoarele împrejurări : In aceasta stradă, la nr. 193, locu­­eşte d. Ion Georgescu, comerciant manufacturist, împreună cu soţia şi nepoată a­­­sale. In acea noapte d. Georgescu se culcase singur in pat, iar in altă cameră se afla soţia şi treptata a­­cestuia. RĂNIRE­A Comerciantul adormise, când deo­dată a fost sculat din somn şi îna­inte de a-şi putea da seama de ce e împrejurul său, a primit câteva lo­vituri puternice in cap In timp ce rănitul scotea strigăte disperate, criminalul împreună, cu ceilalţi complici, a dispărut. D. Georgescu, in stare gravă, a fost transportat cu o ambulanţă a Salvarei“ la spitalul Brâncovenesc. CERCETĂRILE A fost anunţată circa poliţienească respectivă, care a început cercetă­rile pentru prind­erea criminalului şi complicilor lui. Joi dimineaţa a fost arestat ser­vitorul d-lui Georgescu, care a de­clarat că împreună cu alţi câţiva prieteni a încercat să-l jefuiască pe stăpânul său. Loviturile au fost date cu un box şi cu intenţiunea de a suprima chiar viaţa stăpânului său. Se fac cercetări pentru prinderea complicilor servitorului, cari încă in acea noapte au dispărut -------- in scopul acesta »’» aşezat la pândă pe str. Foişor prin dreptul casei cu No. 98, pe unde ştia că va trece Ilossig iar când l-a văzut a sărit asupra lud aplicându-i câteva lovituri cu o lo­pată In cap, spărgându-1-1 în “'•I multe locuri. După săvârşirea acestei isprăvi, at­gresorul s’a făcut nevăzut. Accindent de automobil Joi dimineaţa precupeţul l’etm Iordache, domiciliat in str. Vasilg Dumitrescu al 11- lea, a fost vi® tima unui accident de automobil. Numitul trecea pe calea Rahovei iar la un mom­ent dat a voit s­ traverseze strada. Ajuns din urmă de automobilul cu No. 740, a fost apucat sub roate şi târât o bună distanţă. P Petre Iordache sa ales cu răni la cap şi pe picioare, a fost pansat la sediul „Salvarei*’, după care a fost dus cu o ambulanţă acasă. Intre chiriaş şi proprietar dri dimineaţă s’a prezentat la circumscripţia I-a poliţienească, d. C. Marinescu din serviciul poliţiei gărei Ploeşti şi domiciliat în Capi­tală, str. Romană No. 116. D sa avea fața arsă și a declarat că in urm­a unei certe cu proprie­­tăreasa sa, aceasta i-a aruncat pe fața o oală cu untură fierbinte. Nenorocire D-na Ecaterina Dumitrescu, do­miciliată in strada Rumeoară nr. 2, s’a dus în ziua de anul nou în vi­zită la o prietenă a d-sale din strada Sfinţilor. Pe când urca scara, i-a alunecat un picior de pe o treaptă, căzând jos. D-na Dumitrescu s’a ales cu pi­ciorul stâng fracturat. Cu o ambu­lanță a „Salvarei** a fost dusă la spitalul Colțea. Victimele muncii în ziua de 1 Ianuarie a Încetat din viaţă în sos. Pan­teli­non Na U’3 vizitiul de camioane Ion­­Io­nian, in vârstă de 40 ani. Atesta a fost victima unui arch­dent de muncă In ziua de 26 De­­cembrie, pe când încărca un hateig in curtea depul­ui d-lul G. Răuff din str T­raian No. 132. Butoiul a căzut peste el fructe, rându i șira spinărei. Hoţi înaintaţi parchetului In urma unor îndelungi cercetări făcute au fost arestaţi de către­­ comisar Ştefan Popescu din sigu­­ranţa Capitalei doui cunoscut! hoţi Ei se numesc : Stan Gh. zis Poli­­zache zis Rwet, de fel din comuna Potlogi (Dâmboviţa) şi N Tudor zis N. Borcea, de fel din comuna Ciocănești (Ilfov). La activul lor au mai multe fur­uri săvârșite în scurtă vreme. Rănirea din calea Plevnei Miercuri noaptea, un individ ră­mas nedescoperit până acum, s’a in­trodus prin efracţie în casa d-lui Stelian Georgescu, gravor, din calea Plevnei. Individul s-a repezit asupra victi­mei lui şi i-a aplicat câteva lovi­turi cu un cuţit, provocându-i răni grave pe mâini. Criminalul, după ce a devastat camera acestuia, a dispărut Victima a fost găsită in casă de vecini, cari au imniintat și circ. IL* poliţieneaecA / M

Next