Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)
1959-07-19 / nr. 3410
Pag. 4-a Epoziția permanentă de produse industriale românești la Alep DAMASC 18 (Agerpres). La Alep, in provincia siriană a R.A.U., s-a deschis o expoziție permanentă de produse industriale românești. Expoziția cuprinde o gamă largă de produse ale industriei noastre grele ți constructoare de mașini, industriei electrotehnice și de mașini-unelte. La festivitatea deschiderii expoziției au luat parte guvernatorii regiunii Alep, primarul orașului Alep, numeroase personalități ale cercurilor industriale și bancare, ziariști. Participanții au manifestat un viu interes față de exponatele prezentate, admirînd în special motoarele electrice, mașinile-unelte, tractorul U.T.O.S.-45 și valtul de grîu. - 1- Procesul lui Manolis Glezos ATENA 18 (Agerpres). TASS anunță : La Tribunalul militar din Atena a luat sfîrșit la 17 iulie audierea declarațiilor acuzaților. La 18 iulie procurorul regal va rosti rechizitoriul și vor începe pledoariile apărătorilor. Manolis Glezos și ceilalți democrați greci sunt în pericol de a fi condamnați la moarte. Rechizitoriul procurorului militar ATENA 18 (Agerpres). In ședința din dimineața de 18 iulie a procesului înscenat lui Manolis Glezos și celorlalți patrioți greci acuzați de „spionaj“ a luat cuvîntul procurorul tribunalului militar, Skordas, care și-a rostit rechizitoriul. In ciuda faptului că din desfășurarea de pînă acum a procesului și din depozițiile numeroșilor martori ai apărării a ieșit la iveală netemeinicia învinuirilor aduse lui Glezos și celorlalți acuzați, procurorul a reluat afirmațiile despre o pretinsă „activitate de spionaj“ desfășurată de Glezos și de ceilalți patrioți, cerînd pedepsirea lor. Este semnificativ însă fapul că, neputuind ignora depozițiile martorilor și uriașa mișcare de protest din Grecia și din străinătate, procurorul nu a îndrăznit să ceară condamnarea la moarte a lui Manolis Glezos. El a cerut condamnarea lui Manolie Glezos la 5 ani închisoare, 3 ani deportare, o amendă de 10.000 de drahme și privarea de drepturi politice pe timp de 7 ani. In același timp, invocînd prevederile legii prin care Partidul Comunist din Grecia este scos în afara legii în această țară, procurorul a cerut condamnarea la moarte a lui Eleftherios Vatsas și Gheorghios Trikalinos. S-a cerut de asemenea condamnarea la închisoare pe viață a lui Singhelikis și Karkaianis și 15 ani de închisoare pentru Maria Grigoridas. Procurorul a fost nevoit să ceară achitarea a 11 acuzați. In ședința din după-amiaza de 18 iulie au început pledoariile avocaților apărării. Popoarele se ridică în apărarea lui Manolis Glezos NEW YORK 18 (Agerpres). TASS Intr-o convorbire cu corespondenții de presă, un purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. a declarat că Partidul Comunist a adresat ministrului Justiției din Grecia o telegramă prin care cere imediata eliberare a lui Manolis Glezos. In telegramă se spune : „Partidul Comunist din Statele Unite exprimă profunda neliniște a tuturor americanilor cu concepții democratice pentru soarta lui Manolis Glezos. Judecarea acestui patriot de către un tribunal militar încalcă toate principiile dreptății. Lupta lui Glezos pentru o politică externă de pace, democrație și progres a Greciei iată adevărata cauză a persecutării lui. Ne alăturăm tuturor persoanelor și organizațiilor care cer ca Manolis Glezos să fie judecat de către un tribunal civil și cerem eliberarea lui imediată și necondiționată“. Manevre ale Bonului la conferința de la Geneva BONU 18 (Agerpres). Ministrul Afacerilor Externe al R.F.G., Brentano, care se află la Geneva, cu toate că ignorează conferința Miniștrilor Afacerilor Externe, a plecat la 16 iulie pe neașteptate la Bonn și tot atît de fulgerător s-a înapoiat la Geneva. Oficial s-a arătat că călătoria lui Brentano la Bonn se datorește intenției de a participa la tratativele duse cu primul ministru al Japoniei, Kisi, care a întreprins o vizită la Bonn. Insă, după cum subliniază comentatorii politici, aceasta a fost numai un pretext pentru ca Brentano să se întâlnească grabnic cu cancelarul Adenauer. Cauza adevărată a călătoriei fulger a lui Brentano la Bonn trebuie căutată în primul rând în reacția nefavorabilă pe care a produs-o în rândul opiniei publice memorandumul secret al guvernului de la Bonn adresat puterilor occidentale. Acest document a fost caracterizat pe bună dreptate ca o nouă manevră obstrucționistă a Bonnului care urmează să submineze încheierea unui acord între participanții la conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe și în primul rând a unui acord in problema Berlinului și problema creării comitetului pe întreaga Germanie. Această manevră a Bonnului a fost primită „fără entuziasm“ chiar și de cercurile puterilor occidentale de la Geneva. Acest lucru a creat primejdia izolării delegației vest-germane la Geneva chiar și de aliații R. F. Germane. In aceste condiții, în toiul conferinței de la Geneva, Brentano a plecat la Bonn. Aici el a avut o „convorbire îndelungată“ cu cancelarul Adenauer. După cum s-a anunțat Brentano l-a informat pe șeful guvernului său despre desfășurarea celei de-a doua etape a conferinței de la Geneva și despre „reacțiile aliaților occidentali“ la memorandumul guvernului de la Bonn. După aceasta, Brentano a prezentat o informare in această problemă în cadrul ședinței guvernului R.F.G. La conferința de presă care a avut loc apoi, conducătorul departamentului presei și informațiilor Eckardt a încercat pe toate căile să șteargă impresia nefavorabilă pe care au provocat-o ultimele măsuri în domeniul politicii externe ale guvernului de la Bonn. După cum se subliniază în cercurile ziaristice, Brentano a primit la Bonn „noi instrucțiuni“. 4 2- Vizita delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S în R. P. Polonă POZNAN 13 (Agerpres). TASS anunță : La 18 iulie delegația sovietică de partid și guvernamentală condusă de N. S. Hrușciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. și președinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., a sosit la Poznan. Delegația a fost întîmpinată de E. Nowak, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Polone, și de conducători ai organizațiilor voievodale de partid și ai autorităților locale. In piața din fața gării a avut loc un mare miting. Oaspeții sovietici au fost salutați de W. Krasko, prim-secretar al comitetului voievodal Poznan al P.M.U.P. T. Kiselev, președintele Consiliului de Miniștri al R.S.S. Bieloruse, a rostit un cuvânt de răspuns. N. S. Hrușciov a plecat direct de la gară în voievodatul Poznan pentru a lua cunoștință de agricultura regi- Cercurile guvernante din R. F. G. împiedică apropierea celor două state germane BERLIN 18 (Agerpres). La 17 iulie ziarul „NEUES DEUTSCHLAND“, organul C.C. al P.S.U.G., a demascat într-un articol redacțional încercările cercurilor guvernante ale R. F. Germane de a împiedica apropierea celor două state germane. Ziarul relevă că planul propus de Bonn cu privire la crearea unui organ cvadripartit are drept țel să împiedice crearea Comitetului pe întreaga Germanie, bazat pe principii de paritate. Uniunea Sovietică, arată ziarul, a propus să se creeze un comitet pe întreaga Germanie tocmai pentru că reunificarea Germaniei este o chestiune a germanilor înșiși și pentru că germanii trebuie să colaboreze în elaborarea tratatului de pace și în rezolvarea problemei Berlinului occidental. Sarcina foștilor aliați constă în a acorda ajutor și nu în a rezolva în locul germanilor probleme exclusiv germane. Ziarul scrie că poziția adoptată de delegația vest-germană la conferința de la Geneva nu este altceva decât un act de discriminare față de poporul german. Interesele germane, continuă ziarul, cer înțelegere și pace. Este necesar, în sfîrșit, să se deschidă calea spre tratative care a fost închisă de Adenauer. De aceea,sintem pentru un comitet pe întreaga Germanie în care cele două state germane să poată duce nestingherit tratative intre ele. Uriașă explozie în soare ALMA ATA 18 (Agerpres). TASS anunță : Astrofizicienii din Kazahstan au înregistrat explozii în soare de o forță fără precedent; încă la 18 iulie pe discul solar a fost descoperit un mare grup de pete. La ora 2:57 minute gmt pe partea de est a meridianului central al soarelui s-a produs o uriașă explozie care a atins maximum de luminozitate la ora 3,8 minute gmi. Explozia a durat aproape 3 ore. Din punct de vedere al suprafeței cuprinse, ea a întrecut de aproape 10 ori exploziile medii. In zilele care au urmat, petele solare s-au dezvoltat impetuos și la 14 iulie in acest grup de pete, la orele 3:19 minute grit, cu ajutorul telescopului cromosferic a fost înregistrată o a doua explozie uriașă. Ea a durat aproape 3 ore. Activitatea neobișnuită a soarelui continuă. PRIN POLÓIRA PRIETENA l Gdynia - orașul de pe malul Balticii — Al. COSTÎN — Recent, am avut prilejul să mă conving încă o dată că, folosind mijloacele moderne de transport de astăzi, nimic nu este imposibil cînd este vorba de acoperirea unor distanțe apreciabile : plecat in zori din Constanța, am poposit seara la Gdynia, străbătînd într-o singură zi distanța dintre Marea Neagră și Marea Baltică, înainte de a lua loc în confortabilul avion al liniei poloneze „Lot“, am asistat fără să vreau la o mică scenă de duioșie ce s-a petrecut în compartimentul vamal al aerogării de la Băneasa. Mircea Crișan, pe care desigur că îl cunoașteți cu toții, întors dintr-un turneu din Bulgaria, a fost asaltat pe neașteptate de micuțul Crișan. De data asta, vă asigur că renumitul actor a interpretat natural rolul de tată, mai ales atunci cînd a primit nenumărate sărutări din partea copilului, impresionat poate nu atît de revederea cu tatăl, cît de micuța bicicletă primită în dar. Drumul pînă la Budapesta și apoi pînă la Varșovia a decurs fără întîmplări pentru pasageri. In schimb, echipajul polonez a avut un a: stewardesa a trebuit să fie internată la Budapesta pentru o operație urgentă, masa fiindu-ne servită apoi de radiotelegrafist. La orele 17, goneam cu mașina către stația de vest a Varșoviei, pentru a prinde expresul de Gdynia. După 4 ore și jumătate, ieșind pe peroanele gării Gdynia, am avut iluzia că sunt din nou la Constanța. Pe străzi se plimbau mulți marinari, către una din marginile orașului se vedeau vasele comerciale acostate la danele portului, chiar și autobusele staționau aproape la fel ca în apropierea gării din Constanța. Furat de, imaginile noi ce mi se înfățișau prin geamul taxiului (și aici taxiurile au o dungă în șah, deci încă o asemănare) mi-am privit ceasul abia la sosirea la hotel. Mi s-a părut imposibil și totuși așa era: limbile ceasului indicau ora 22, iar afară era ziuă cu adevărat. Ceasul de la hotel indica aceeași oră și, după cine mi-aduceam aminte, Polonia și Romînia se află pe același fus orar. Dacă ar fi NOTE DE CĂLĂTORIE fost de față profesorul care mi-a predat geografia, m-ar fi muștruluit desigur pentru că mi-am explicat cu întîrziere fenomenul: apropierea de cercul polar face ca în nordul Poloniei soarele să asfințească mai tîrziu. Și pentru că eram în perioadă, solstițiului de vară, amurgul a sosit abia la ora 23, iar zorile s-au arătat începând de la ora 21 Gdynia este o așezare relativ nouă. Mai înainte, pe aceste locuri exista doar un mic sat pescăresc, iar actualul oraș a fost construit prin 1924. De fapt, este impropriu zis „actualul oraș“, pentru că și aici, ca în multe alte părți ale Poloniei, războiul a lăsat urme grele. Orașul a fost distrus în proporție de 90 la sută, dar harnicul popor polonez l-a reconstruit într-un timp record. Bulevarde largi, grădini cu vegetație abundentă, blocuri imense în stil modern, faleze încîntătoare, plăji întinse și înguste, multe monumente, câteva institute de învățământ superior, portul — cel mai mare din Polonia — câteva fabrici de produse alimentare, numeroase locașe de cultură și terenuri de sport, iată pe scurt descrierea orașului în care locuiesc peste 130.000 oameni. Portul Gdynia, situat în centrul golfului Gdansk, este ceva mai mic decît portul Constanța. Aș putea să spun că portul nostru este mult mai bine dotat cu utilaje mecanizate pentru manipularea mărfurilor decît portul de pe malul Balticii. In schimb, datorită poziției sale geografice, portul Gdynia este introcitva avantajat din punct de vedere al volumului de trafic. Am avut fericitul prilej de a găsi în port vasul „Batory“ cu care polonezii se mândresc pe drept cuvînt. Acest vas de 14.000 tone traversează oceanul de două ori în decurs de o lună, deservind linia poloneză de pasageri pentru Canada. Peste 1.500 de pasageri, care au la dispoziție 800 cabine confortabile, călătoresc în condiții optime. Vasul pe care îl vedeți în fotografie are 5 punți, săli de spectacole, bazin de înot, teren de tenis etc. El a fost decorat în timpul războiului împotriva fasciștilor, cînd s-a distins efectuînd transporturi de trupe, alimente, muniții și răniți. Decorația, împreună cu o inscripție explicativă se află la loc de cinste lîngă portretul lui Batory. Cîteva dane ale portului sînt ocupate de navele pescărești ale combinatului piscicol. Pescarii polonezi au la dispoziție două feluri de vase : unele mici, asemănătoare întrucîtva cu cuterele noastre de tipul „Tăka“, și altele mari de 300 tone. Cele mici activează în general numai în golful REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA , telefon 14.73 — 29.79 b-dul Republicii nr. 28 Constanța., — 3- DOBROGEA NOUĂ Nr. 3410A A doua zi a criteriului european la tenis de masă juniori Criteriul european de tenis de masă a continuat cu întîlnirile din tururile I și II la dublu fete, dublu băieți și dublu mixt.. Rezultatele partidelor au fost în marea majoritate normale, favoriții ieșind învingători. Reprezentanții noștri s-au comportat mulțumitor și în special Adalbert Retty, care se pare că și-a revenit la valoarea lui. 1 Păcat însă că în finala pe echipe disputată miercuri seara, randamentul lui a fost sub posibilități. Iată rezultatele tehnice de vineri dimineața : Dublu fete turul I Wanek -I- Hausleitner (Austria) - Maxeva + Radu Aurelia (R.P.R.) 2-0 (25-23; 21-16) Jaworschi (R.D.G.) + Kreszek (R.P.P.) - Kojurova + Popova (R.P.B.) 2-0 (21-10; 21-8) Răduică (R.P.R.) -1- Grigassy (R.P.R.) - Crinteanu + Szabó (R.P.R.) 2-1 (19-21 ; 21-7 ; 21-9) Turul II Jaworschi + Kreszek (R.P.R.) - Frison + Holmos (R.P.U.) 1-2 (15-21 ; 21-15 ; 12-21) Barasch (R.P.R.) + Romanaskaite (U.R.S.S.) - Jandrescu + Miholca (R.P.R.) 2-0 (21-16 ; 21-6) DUBLU BĂIEȚI TURUL I Bernitz + Rohalmi (R.F.G.) - Domiez -I Ovin (R.P.R.) 2-0 (21-10 ; 21-14) Martoni- Titorov (R.P.R.) - Kirin f- Ivanov (R.P.B.) 2-0 (21-15 ; 21-16) Mosslein -f- Leskovicz — Opran -j- Hass (R.P.R.) 2-0 (21-9 ; 21-11) Dopperleiter 1- Zezula (Austria) - Bărbulescu+ Gheorghiu 2-0 (22-20 ; 21-19) + Luchian + Ionescu — Bătrînescu + Slavov 0-2 (11-21 ; 11-21) Scigai + Rizeslakowsch (R.P.P.) - Hesse + Vrinceanu 2-0 (21-18 ; 21-17) Rutz -j- Ness (R.F.G.) - Truppt + Kovaci (R.P.R.) 2-1 (21-16 ; - 13-21 ; 21-16) DUBLU BÄIEJI TURUL II Averin (U.R.S.S.) + Indoeanu (R.P.R.) - Batrinescu + Slavov 2-0 (21-14; 21-10) Apostol -J- Antonescu - Vonczo + Fahari (R.P.U.) 0-2 (11-21 ; 7-21) Marton -f- Titov - Mosslein + Leschi 0-2 (15-21 ; 15-21) Doppelreiter +, Zezula - Bernutz -ț- Kőhalmi 2-1 (19-21 ; 24-22) Negulescu + Retty - Tolosi- Băcioi I 2-0 (21-17; 21-8) Russi- Ness - Szenterany + Hidveghi (R.P.R.) 2-0 (21-10; 21-3) Ion Iulian + Dumitriu — Motanceci- Angelescu 0-2 (7-21 ; 2-21) Scigay + Palacovsky - Roszas -f- Biro 0-2 (17-21 ; 17-21) DUBLU MIXT TURUL I Hausleitner + Zezula (Austria) - Popova + Kirin (R.P.B.) 2-0 (21-15 ; 21-15) Radu + Bărbuleecu - Banach -j- Leskovics 0-2 (14-21 ; 14-21) Barasch + Negulescu - Banach -f- Leskovics 2-0 (21-17; 21-9) Hausleitner + Zezula - Mihaka -f- Prezoslavcsky 2-0 (21-14 ; 23-21) Krause - Hesse (R.D.G.) - Max Erna + Gheorghiu (R.P.R.) 2-0 (21-16; 21-15) Krejec -f- Mataneea - Kasvocovska + Ivanovo 2-1 (21-18; 13-21 ; 21-14) Grigassi -f Biro (R.P.U.) - Jarko (R.P.R.) -I- Scigai (R.P.P.) 2-0 (21-17; 21-15) Criteriul european a continuat în după-amiaza zilei de vineri cu disputarea tururilor I și II la simplii băieți și turului I la fete. La fel ca și dimineață, nu s-au înregistrat surprize. Cel mai frumos meci al serii a fost acela dintre Averin (U.R.S.S.) și Bernitz (R.F.G.). Averin, un jucător foarte ofensiv, am putea spune cel mai ofensiv, a reușit să întreacă cu scorul de 2-0 pe Bernitz. Disputa a fost foarte aprigă și ea a atras pe bună dreptate atenția tuturor spectatorilor. Rezultatele tehnice înregistrate, așa după cum am specificat, au fost cele scontate. In turul III, s-au calificat la simplu băieți Negulescu (R.P.R.), Schuller (Austria), Slavov (R.P.B.), Fahazy (R.P.U.), Biro (R.P.U.), Covaci (R.P.R.), Doppereiter (Austria), Averin (U.R.S.S.), Rety (R.P.R.), Zezula (Austria), Angelescu (R.P.R.), Roszas (R.P.U.), Mosslein (R.D.G.), Motancea (R.P.R.), Nes* (R.F.G.), Jancso (R.P.U.). Simplu fete : Barasch (R.P.R.) a cîștigat fără adversar, Janorschi (R.D.G.) a cîștigat fără adversar, Radu (R.P.R.) — Kojuharova 2-1, Halmoș (R.P.U.) a cîștigat fără adversar, Krausse (R.D.G.) s-a calificat fără adversar, Gordes (R.F.G.) - Mihalca (R.P.R.) 2-1, Krejec (R.P.R.) - Grigassi (R.P.U.) 0-2, Venek (Austria) s-a calificat fără adversar, Romanaskafte (U.R.S.S.) s-a calificat fără adversar, Crinteanu (R.P.R.) - Hausleitner (Austria) 0-2, Max (R.P.R.) - Popova (R.P.R.) 1-2, Ehebrecht (R.F.G.) s-a calificat fără adversar, Banach (R.D.G.) s-a calificat fără adversar, Răduică (R.P.R.) s-a calificat fără adversar, Jandrescu (R.P.R) - Jako (R.P.R.) 2-0, Frisenhahn (R.P.R.) s-a calificat fără adversar. Luni 20 iulie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiunea pentru sate. 5.30 La început de săptămînă, spor la muncă, voie bună. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 6.15 Muzică ușoară. 6.45 Cîntece. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Jocuri populare romînești. 7.30 Salut voios de pionier. 7.45 Anunțuri și muzică. 8.00 Concert de dimineață. 8.30 „Figuri de compozitori din școlile naționale“. 9.15 Cîntece și marșuri. 9.30 Muzică populară romînească. 10.00 Fragmente din Opera „Idormeneo“ de Mozart. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de estradă. 11.30 Vorbește Moscova! 12.00 „Tineri soliști laureați ai concursurilor internaționale“. 12.30 Prozatorii noștri. Zaharia Stancu. 12.45 Muzică populară moldovenească interpretată de Maria Schipor și Mihai Botofei. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntece închinate celui de-al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Viena. 13.20 Interpreți sovietici de muzică ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Din muzica popoarelor. 14.40 „Țară nouă, cîntec nou", emisiune de cîntece. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 Concert de estradă. 15.45 Revista revistelor. 16.00 Balada despre Gheorghe Doja de Constantin Palade, montaj muzical-literar. 16.30 Cîntece și jocuri populare romînești. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.30 Cîntecul săptămînii. 17.45 Muzică ușoară din țări prietene. 18.10 „Succese ale muzicii românești în cei 15 ani de la Eliberare“. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Radioreportaj. 19.20 Din comoara folclorului nostru. 20.00 Teatru la microfon: „Ultima etapă“. 21.40 Cîntece. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Cintă orchestra simfonică de stat a Uniunii Sovietice. 23.10 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Cîntece. 14.30 Caleidoscop muzical. 15.00 Program muzical dedicat fruntașilor în producție din industrie, și agricultură. 15.30 Simfonietta de Ion Dimittrescu. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Bolerouri de concert. 16.30 La cererea tinerilor ascultători. 17.00 Soliști de muzică populară romînească care au concertat peste hotare. 17.15 Știință și producție. 17.30 Sfatul medicului. 17.34 Interpreți romîni de muzică vocală. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cîntece. 18.30 Melodii populare romînești executate la diferite instrumente. 18.45 Anunțuri și muzică. 19.00 Din cele mai cunoscute operele. 19.30 Cîntece ale țărănimii noastre muncitoare. 19.45 Tribuna Radio. 20.00 Tineri interpreți romîni de operă. 20.20 „Noapte bună, copii“. 20.28 Muzică ușoară romînească. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic. 21.15 Muzică populară sovietică. 21.45 Din viața culturală a raionului Sighet. 22.00 Scurt program de melodii ardelenești. 22.10 „Săptămînă muzicii poloneze“. 22.45 Cîntece lirice. 23.00 Radiojurnal. 23.15 Muzică populară romînească. 23.35—24.00 „Pora eroic“ de Jivozov. Marți 21 iulie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiunea pentru sate. 5.30 Cîntece și marșuri patriotice. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 6.15 Muzică populară romînească. 6.45 Melodie și ritm. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Cîntece. 7.30 Salut voios de pionier. 7.45 Anunțuri și muzică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 Prietena noastră; cartea. 9.50 Sonata in re minor opus 40 de Șostakovici. 10.15 Prelucrări și aranjamente de folclor. 10.45 Muzică vocală. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de estradă. 11.45 Radio-Prichindel. 12.00 Muzică populară romînească interpretată de Ion Luican și Ion Murgu. 12.30 Țări și popoare. 12.40 „Numai zîmbet, numai cîntec“ — muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Pagini de mare popularitate din opere. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de estradă. 14.40 „Unitate, pace, prietenie“ — emisiune de cintece. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din program. 15.10 „Compozitorul săptămînii", Zeno Vancea 15.35 Soliști și orchestre de muzică populară romînească. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Cîntecul săptămînii. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.25 „Săptămîna muzicii poloneze“. 18.05 . Limba noastră. 18.15 Valsuri nemuritoare. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Revista economică Radio. 19. Soliști și formații artistice de amatori. 20.00 Radiojurnal. 20.20 „Noapte bună, copii“. 20.30 Jurnalul satelor. 21.00 Muzică populară interpretată,„de soliști și formații de tineret de pretutindeni. 21.30 Cîntarea Romîniei. 21.45 Cîntece. 22.00 Radiojurnal, buletin ,meteorologic și sport. 22.30 Concert de noapte.,23.10 „Lucrări ale tinerilor noștri .compozitori“. 23.52— 23.55 Buletin de știrile lor ,tă 23.: NOTE DE CĂLĂTORIE Gdansk, între insula Hel și coasta de nord-est a Poloniei, echipajele mînuind cu aceeași pricepere traulul și paragatele. Cele mari sînt specializate numai în pescuitul cu traulul de fund sau cu activitate în diferite straturi ale apei, deplasîndu-se de cele mai multe ori în puncte îndepărtate ale Mării Baltice, sau chiar ale Oceanului Atlantic. După spusele pescarilor din Gdynia, Jastarnaia, Hradystowowo, Puck, Gorki, Wschocnie și din alte puncte pescărești de pe coasta Mării Baltice, anul acesta n-a fost abundent în pește. Totuși, ei reușesc să aprovizioneze mulțumitor populația și fabricile de conserve cu cambulă, heringi, anghile și alte specii . La periferia Gdyniei există o crescătorie de vulpi albastre, argintii și albe și de nurci. Aceste animale au fost aclimatizate cu mult succes, iar crescătoria, care se ocupă cu exportul blănurilor in mai multe țări din Europa, a avut anul trecut un beneficiu de 13.000.000 zloți (circa 10.000.000 lei). Cadrul, minunat în care este plasată crescătoria, frumusețea și vioiciunea animalelor, dar mai cu seamă splendoarea blănurilor pregătite pentru export îți lasă amintiri plăcute. j> Acum, ca și la noi, Gdynia are oaspeți din țară și de peste hotare, care-și petrec concediile de odihnă la mare.* Mulți dintre ei au vizitat și litoralul nostru și cei cu care am discutat păstrează amintiri deosebit de frumoase despre clipele petrecute în Romînia. ., V.; ^ ■" . ; (Va urma) Y TIPAR : Intreprinderea Poligrafică ConstanteV