Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)

1959-07-19 / nr. 3410

Pag. 4-a Epoziția permanentă de produse industriale românești la Alep DAMASC 18 (Agerpres). La Alep, in provincia siriană a R.A.U., s-a deschis o expoziție permanentă de produse industriale românești. Expoziția cuprinde o gamă largă de produse ale industriei noastre grele ți constructoare de mașini, industriei electrotehnice și de ma­­șini-unelte. La festivitatea deschiderii expo­ziției au luat parte guvernatorii re­giunii Alep, primarul orașului Alep, numeroase personalități ale cercu­rilor industriale și bancare, ziariști. Participanții au manifestat un viu interes față de exponatele pre­zentate, admirînd în special mo­toarele electrice, mașinile-unelte, tractorul U.T.O.S.-45 și valtul de grîu. - 1- Procesul lui Manolis Glezos ATENA 18 (Agerpres). TASS anunță : La Tribunalul militar din Atena a luat sfîrșit la 17 iulie audierea de­clarațiilor acuzaților. La 18 iulie pro­curorul regal va rosti rechizitoriul și vor începe pledoariile apărătorilor. Manolis Glezos și ceilalți democrați greci sunt în pericol de a fi condam­nați la moarte. Rechizitoriul procurorului militar ATENA 18 (Agerpres). In ședința din dimineața de 18 iulie a procesului înscenat lui Manolis Gle­zos și celorlalți patrioți greci acuzați de „spionaj“ a luat cuvîntul procurorul tribunalului militar, Skordas, care și-a rostit rechizitoriul. In ciuda faptului că din desfășura­rea de pînă acum a procesului și din depozițiile numeroșilor martori ai a­­părării a ieșit la iveală netemeinicia învinuirilor aduse lui Glezos și celor­lalți acuzați, procurorul a reluat afir­mațiile despre o pretinsă „activitate de spionaj“ desfășurată de Glezos și de ceilalți patrioți, cerînd pedepsirea lor. Este semnificativ însă fapul că, ne­­putuind ignora depozițiile martorilor și uriașa mișcare de protest din Grecia și din străinătate, procurorul nu a îndrăznit să ceară condamnarea la moarte a lui Manolis Glezos. El a cerut condamnarea lui Manolie Gle­zos la 5 ani închisoare, 3 ani depor­tare, o amendă de 10.000 de drahme și privarea de drepturi politice pe timp de 7 ani. In același timp, invo­­cînd prevederile legii prin care Parti­dul Comunist din Grecia este scos în afara legii în această țară, procurorul a cerut condamnarea la moarte a lui Eleftherios Vatsas și Gheorghios Trika­­linos. S-a cerut de asemenea condam­narea la închisoare pe viață a lui Singhelikis și Karkaianis și 15 ani de închisoare pentru Maria Grigoridas. Procurorul a fost nevoit să ceară a­­chitarea a 11 acuzați. In ședința din după-a­mia­za de 18 iulie au început pledoariile avocaților apărării. Popoarele se ridică în apărarea lui Manolis Glezos NEW YORK 18 (Agerpres). TASS Intr-o convorbire cu corespondenții de presă, un purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. a de­clarat că Partidul Comunist a adresat ministrului Justiției din Grecia o te­legramă prin care cere imediata eli­berare a lui Manolis Glezos. In tele­gramă se spune : „Partidul Comunist din Statele Unite exprimă profunda neliniște a tuturor americanilor cu concepții democratice pentru soarta lui Manolis Glezos. Judecarea acestui patriot de către un tribunal militar încalcă toate principiile dreptății. Lupta lui Glezos pentru o politică ex­ternă de pace, democrație și progres a Greciei­­ iată adevărata cauză a persecutării lui. Ne alăturăm tuturor persoanelor și organizațiilor care cer ca Manolis Glezos să fie judecat de către un tribunal civil și cerem elibe­rarea lui imediată și necondiționată“. Manevre ale Bonului la conferința de la Geneva BONU 18 (Agerpres). Ministrul Afacerilor Externe al R.F.G., Brentano, care se află la Geneva, cu toate că ignorează conferința Miniș­trilor Afacerilor Externe, a plecat la 16 iulie pe neașteptate la Bonn și tot atît de fulgerător s-a înapoiat la Geneva. Oficial s-a arătat că călă­toria lui Brentano la Bonn­­ se dato­­rește intenției de a participa la tra­tativele duse cu primul ministru al Japoniei, Kisi, care a întreprins o vi­zită la Bonn. Insă, după cum subliniază comen­tatorii politici, aceasta a fost numai un pretext pentru ca Brentano să se întâlnească grabnic cu cancelarul A­­denauer. Cauza adevărată a călătoriei fulger a lui Brentano la Bonn trebuie căutată în primul rând în reacția nefavorabilă pe care a produs-o în rândul opiniei publice memorandumul secret al guvernului de la Bonn adresat puterilor occiden­tale. Acest document a fost caracte­rizat pe bună dreptate ca o nouă manevră obstrucționistă a Bonnului care urmează să submineze încheie­rea unui acord între participanții la conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe și în primul rând a unui acord in problema Berlinului și problema creării comitetului pe în­treaga Germanie. Această manevră a Bonnului a fost primită „fără entuziasm“ chiar și de cercurile puterilor occidentale de la Geneva. Acest lucru a creat primejdia izolării delegației vest-germane la Ge­neva chiar și de aliații R. F. Ger­mane. In aceste condiții, în toiul conferin­ței de la Geneva, Brentano a plecat la Bonn. Aici el a avut o „convorbire îndelungată“ cu cancelarul Adenauer. După cum s-a anunțat Brentano l-a informat pe șeful guvernului său des­pre desfășurarea celei de-a doua eta­pe a conferinței de la Geneva și des­pre „reacțiile aliaților occidentali“ la memorandumul guvernului de la Bonn. După aceasta, Brentano a prezentat o informare in această problemă în ca­drul ședinței guvernului R.F.G. La conferința de presă care a avut loc apoi, conducătorul departamentu­lui presei și informațiilor Eckardt a în­cercat pe toate căile să șteargă im­presia nefavorabilă pe care au pro­vocat-o ultimele măsuri în domeniul politicii externe ale guvernului de la Bonn. După cum se subliniază în cercurile ziaristice, Brentano a primit la Bonn „noi instrucțiuni“. 4 2- Vizita delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S în R. P. Polonă POZNAN 13 (Agerpres). TASS a­­nunță : La 18 iulie delegația sovietică de partid și guvernamentală condusă de N. S. Hrușciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. și președinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., a sosit la Poz­nan. Delegația a fost întîmpinată de E. Nowak, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Polone, și de con­ducători ai organizațiilor voievodale de partid și ai autorităților locale. In piața din fața gării a avut loc un mare miting. Oaspeții sovietici au fost salutați de W. Krasko, prim-secretar al comitetului voievodal Poznan al­­ P.M.U.P. T. Kiselev, președintele Consiliului de Miniștri al R.S.S. Bieloruse, a rostit un cuvânt de răspuns. N. S. Hrușciov a plecat direct de la gară în voievodatul Poznan pentru a lua cunoștință de agricultura regi- Cercurile guvernante din R. F. G. împiedică apropierea celor două state germane BERLIN 18 (Agerpres). La 17 iulie ziarul „NEUES DEUT­SCHLAND“, organul C.C. al P.S.U.G., a demascat într-un articol redacțional încercările cercurilor guvernante ale R. F. Germane de a împiedica apro­pierea celor două state germane. Zia­rul relevă că planul propus de Bonn cu privire la crearea unui organ cvadripartit are drept țel să împiedice crearea Comitetului pe întreaga Ger­manie, bazat pe principii de paritate. Uniunea Sovietică, arată ziarul, a pro­pus să se creeze un comitet pe în­treaga Germanie tocmai pentru că reunificarea Germaniei este o ches­tiune a germanilor înșiși și pentru că germanii trebuie să colaboreze în ela­borarea tratatului de pace și în re­zolvarea problemei Berlinului occiden­tal. Sarcina foștilor aliați constă în a acorda ajutor și nu în a rezolva în locul germanilor probleme exclusiv germane. Ziarul scrie că poziția adoptată de delegația vest-germană la conferința de la Geneva nu este altceva decât un act de discriminare față de po­porul german. Interesele germane, continuă ziarul, cer înțelegere și pace. Este necesar, în sfîrșit, să se deschidă calea spre tratative care a fost în­chisă de Adenauer. De aceea,­­sintem­ pentru un comitet pe întreaga Ger­manie în care cele două state ger­mane să poată duce nestingherit tra­tative intre ele. Uriașă explozie în soare ALMA ATA 18 (Agerpres). TASS anunță : Astrofizicienii din Kazahstan au înregistrat explozii în soare de o forță fără precedent; încă la 18 iulie pe discul solar a fost desco­perit un mare grup de pete. La ora 2:57 minute gmt pe partea de est a meridianului central al soarelui s-a produs o uriașă ex­plozie care a atins maximum de luminozitate la ora 3,8 minute gmi. Explozia a durat aproape 3 ore. Din punct de vedere al suprafeței cuprinse, ea a întrecut de aproape 10 ori exploziile medii. In zilele care au urmat, petele solare s-au dez­voltat impetuos și la 14 iulie in acest grup de pete, la orele 3:19 minute grit, cu ajutorul telescopu­lui cromosferic a fost înregistrată o a doua explozie uriașă. Ea a du­rat aproape 3 ore. Activitatea neobișnuită a soarelui continuă. PRIN POLÓIRA PRIETENA l Gdynia - orașul de pe malul Balticii — Al. COSTÎN — Recent, am avut prilejul să mă conving încă o dată că, folosind mijloacele moderne de transport de astăzi, nimic nu este imposibil cînd este vorba de acoperirea unor distanțe apreciabile : plecat in zori din Constanța, am poposit seara la Gdynia, străbătînd într-o singură zi distanța dintre Ma­rea Neagră și Marea Baltică, înainte de a lua loc în confortabilul avion al liniei polo­neze „Lot“, am asistat fără să vreau la o mică­ scenă de duio­șie ce s-a petrecut în compartimentul vamal al aerogării de la Băneasa. Mircea Crișan, pe care desigur că îl cunoașteți cu toții, întors dintr-un turneu din Bulgaria, a fost asaltat pe neașteptate de micuțul Crișan. De data asta, vă asigur că renumitul actor a interpretat natural rolul de tată, mai a­­les atunci cînd a primit nenumărate sărutări din partea co­pilului, impresionat poate nu atît de revederea cu tatăl, cît de micuța bicicletă primită în dar. Drumul pînă la Budapesta și apoi pînă la Varșovia a decurs fără întîmplări pentru pasageri. In schimb, echipajul polonez a avut un a: stewardesa a trebuit să fie internată la Budapesta pentru o operație urgentă, masa fiindu-ne ser­vită apoi de radiotelegrafist. La orele 17, goneam cu mașina către stația de vest a Varșoviei, pentru a prinde expresul de Gdynia. După 4 ore și jumătate, ieșind pe peroanele gării Gdynia, am avut iluzia că sunt din nou la Constanța. Pe străzi se plimbau mulți marinari, către una din marginile orașului se vedeau vasele comerciale acostate la danele portului, chiar și auto­busele staționau aproape la fel ca în apropierea gării din Con­stanța. Furat de, imaginile noi ce mi se înfățișau prin gea­mul taxiului (și aici taxiurile au o dungă în șah, deci încă o asemănare) mi-am privit ceasul abia la sosirea la ho­tel. Mi s-a părut imposibil și totuși așa era: limbile ceasu­lui indicau ora 22, iar afară era ziuă cu adevărat. Ceasul de la hotel indica aceeași oră și, după cine mi-aduceam amin­te, Polonia și Romînia se află pe același fus orar. Dacă ar fi NOTE DE CĂLĂTORIE fost de față profesorul care mi-a predat geografia, m-ar fi muștruluit desigur pentru că mi-am explicat cu întîrziere fenomenul: apropierea de cercul polar face ca în nordul Poloniei soarele să asfințească mai tîrziu. Și pentru că eram în perioadă, solstițiului de vară, amurgul a sosit abia la ora 23, iar zorile s-au arătat începând de la ora 21 Gdynia este o așezare relativ nouă. Mai înainte, pe aces­te locuri exista doar un mic sat pescăresc, iar actualul oraș a fost construit prin 1924. De fapt, este impropriu zis „actua­lul oraș“, pentru că și aici, ca în multe alte părți ale Poloniei, războiul a lăsat urme grele. Orașul a fost distrus în proporție de 90 la sută, dar harnicul popor polonez l-a reconstruit într-un timp record. Bulevarde largi, grădini cu vegetație a­­bundentă, blocuri imense în stil modern, faleze încîntătoare, plăji întinse și înguste, multe monumente, câteva institute de învățământ superior, portul — cel mai mare din Polonia — câteva fabrici de produse alimentare, numeroase locașe de cultură și terenuri de sport, iată pe scurt descrierea orașului în care­ locuiesc peste 130.000 oameni. Portul Gdynia, situat în centrul golfului Gdansk, este ceva mai mic decît portul Constanța. Aș putea să spun că portul nostru este mult mai bine dotat cu utilaje mecaniza­te pentru manipularea mărfurilor decît portul de pe malul Balticii. In schimb,­ datorită poziției sale geografice, portul Gdynia este intro­ci­tva avantajat din punct de vedere al volumului de trafic. Am avut fericitul prilej de a găsi în port vasul „Batory“ cu care polonezii se mândresc pe drept cuvînt. Acest vas de 14.000 tone traversează oceanul de două ori în decurs de o lună, deservind linia po­loneză de pasageri pentru Canada. Peste 1.500 de pasa­geri, care au la dispoziție 800 cabine confortabile, călătoresc în condiții optime. Vasul pe care îl vedeți în fotografie are 5 punți, săli de spectacole, bazin de înot, teren de tenis etc. El a fost decorat în timpul războiului împotriva fasciști­lor, cînd s-a distins efectuînd transporturi de trupe, alimente, muniții și răniți. Decorația, împreună cu o inscripție explica­tivă se află la loc de cinste lîngă portretul lui Batory. Cîteva dane ale portului sînt ocupate de navele pescă­rești ale combinatului piscicol. Pescarii polonezi au la dispo­ziție două feluri de vase : unele mici, asemănătoare întrucît­­va cu cuterele noastre de tipul „Tăka“, și altele mari de 300 tone. Cele mici activează în general numai în golful REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA , telefon 14.73 — 29.79 b-dul Republicii nr. 28 Con­stanța., — 3- DOBROGEA NOUĂ Nr. 3410A A doua zi a criteriului european la tenis de masă juniori Criteriul european de tenis de masă a continuat cu întîlnirile din tururile I și II la dublu fete, dublu băieți și dublu mixt.. Rezultatele partidelor au fost în marea majoritate normale, fa­voriții ieșind învingători. Reprezentan­ții noștri s-au comportat mulțumitor și în special Adalbert Retty, care se pare că și-a revenit la valoarea lui. 1 Păcat însă că în finala pe echipe dis­putată miercuri seara, randamentul lui a fost sub posibilități. Iată rezultatele tehnice de vineri di­mineața : Dublu fete turul I Wanek -I- Hausleitner (Austria) - Maxeva + Radu Aurelia (R.P.R.) 2-0 (25-23; 21-16) Jaworschi (R.D.G.) + Kreszek (R.P.P.) - Kojurova + Popova (R.P.B.) 2-0 (21-10; 21-8) Răduică (R.P.R.) -1- Grigassy (R.P.R.) - Crinteanu + Szabó (R.P.R.) 2-1 (19-21 ; 21-7 ; 21-9) Turul II Jaworschi + Kreszek (R.P.R.) - Fri­son + Holmos (R.P.U.) 1-2 (15-21 ; 21-15 ; 12-21) Barasch (R.P.R.) + Romanaskaite (U.R.S.S.) - Jandrescu + Miholca (R.P.R.) 2-0 (21-16 ; 21-6) DUBLU BĂIEȚI TURUL I Bernitz + Rohalmi (R.F.G.) - Do­­miez -I Ovin (R.P.R.) 2-0 (21-10 ; 21-14) Marton­­i- Titorov (R.P.R.) - Kirin­­ f- Ivanov (R.P.B.) 2-0 (21-15 ; 21-16) Mosslein -f- Leskovicz — Opran -j- Hass (R.P.R.) 2-0 (21-9 ; 21-11) Dopperleiter­­ 1- Zezula (Austria) - Bărbulescu­­+­ Gheorghiu 2-0 (22-20 ; 21-19) + Luchian + Ionescu — Bătrînescu + Slavov 0-2 (11-21 ; 11-21) Scigai + Rizeslakowsch (R.P.P.) - Hesse + Vrinceanu 2-0 (21-18 ; 21-17) Rutz -j- Ness (R.F.G.) - Truppt + Kovaci (R.P.R.) 2-1 (21-16 ; - 13-21 ; 21-16) DUBLU BÄIEJI TURUL II Averin (U.R.S.S.) + Indo­eanu (R.P.R.) - Batrinescu + Slavov 2-0 (21-14; 21-10) Apostol -J- Antonescu - Vonczo + Fahari (R.P.U.) 0-2 (11-21 ; 7-21) Marton -f- Titov - Mosslein + Les­­chi 0-2 (15-21 ; 15-21) Doppelreiter +, Zezula - Bernutz -ț- Kőhalmi 2-1 (19-21 ; 24-22) Negulescu + Retty - Tolos­­i- Bă­­cioi­ I 2-0 (21-17; 21-8) Russ­­i- Ness - Szenterany + Hid­­veghi (R.P.R.) 2-0 (21-10; 21-3) Ion Iulian + Dumitriu — Motancec­­i- Angele­scu 0-2 (7-21 ; 2-21) Scigay + Palacovsky - Roszas -f- Biro 0-2 (17-21 ; 17-21) DUBLU MIXT TURUL I Hausleitner + Zezula (Austria) - Popova + Kirin (R.P.B.) 2-0 (21-15 ; 21-15) Radu + Bărbuleecu - Banach -j- Leskovics 0-2 (14-21 ; 14-21) Barasch + Negulescu - Banach -f- Leskovics 2-0 (21-17; 21-9) Hausleitner + Zezula - Mihaka -f- Prezoslavcsky 2-0 (21-14 ; 23-21) Krause - Hesse (R.D.G.) - Max Erna + Gheorghiu (R.P.R.) 2-0 (21-16; 21-15) Krejec -f- Mataneea - Kasvocovska + Ivanovo 2-1 (21-18; 13-21 ; 21-14) Grigassi -f Biro (R.P.U.) - Jarko (R.P.R.) -I- Scigai (R.P.P.) 2-0 (21-17; 21-15) Criteriul european a continuat în după-amiaza zilei de vineri cu dispu­tarea tururilor I și II la simplii băieți și turului I la fete. La fel ca și dimi­neață, nu s-au înregistrat surprize. Cel mai frumos meci al serii a fost acela dintre Averin (U.R.S.S.) și Ber­nitz (R.F.G.). Averin, un jucător foarte ofensiv, am putea spune cel mai ofen­siv, a reușit să întreacă cu scorul de 2-0 pe Bernitz. Disputa a fost foarte aprigă și ea a atras pe bună drep­tate atenția tuturor spectatorilor. Re­zultatele tehnice înregistrate, așa după cum am specificat, au fost cele scon­tate. In turul III, s-au calificat la simplu băieți Negulescu (R.P.R.), Schuller (Austria), Slavov (R.P.B.), Fahazy (R.P.U.), Biro (R.P.U.), Covaci (R.P.R.), Doppe­reiter (Austria), Averin (U.R.S.S.), Rety (R.P.R.), Zezula (Austria), Ange­­lescu (R.P.R.), Roszas (R.P.U.), Mos­slein (R.D.G.), Motancea (R.P.R.), Nes* (R.F.G.), Jancso (R.P.U.). Simplu fete : Barasch (R.P.R.) a cîș­­tigat fără adversar, Janorschi (R.D.G.) a cîștigat fără adversar, Radu (R.P.R.) — Kojuharova 2-1, Halmoș (R.P.U.) a cîștigat fără adversar, Krausse (R.D.G.) s-a calificat fără adversar, Gordes (R.F.G.) - Mihalca (R.P.R.) 2-1, Krejec (R.P.R.) - Grigassi (R.P.U.) 0-2, Venek (Austria) s-a calificat fără adversar, Romanaskafte (U.R.S.S.) s-a calificat fără adversar, Crinteanu (R.P.R.) - Hausleitner (Austria) 0-2, Max (R.P.R.) - Popova (R.P.R.) 1-2, Ehebrecht (R.F.G.) s-a calificat fără adversar, Banach (R.D.G.) s-a calificat fără ad­versar, Răduică (R.P.R.) s-a calificat fără adversar, Jandrescu (R.P.R) - Jako (R.P.R.) 2-0, Frisenhahn (R.P.R.) s-a calificat fără adversar. Luni 20 iulie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteoro­logic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiunea pentru sate. 5.30 La înce­put de săptămînă, spor la muncă, voie bună. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri, sport și buletin me­teorologic. 6.15 Muzică ușoară. 6.45 Cîntece. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Jocuri­ populare­­ romînești.­ 7.30 Salut voios de pionier. 7.45 Anunțuri și muzică.­ 8.00 Concert de dimineață. 8.30 „Fi­­­guri de compozitori din școlile na­ționale“. 9.15 Cîntece­ și marșuri. 9.30 Muzică populară romînească. 10.00 Fragmente din Opera „Idorm­eneo“ de Mozart. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de estradă. 11.30 Vorbește Moscova! 12.00 „Tineri soliști laure­ați ai concursurilor internaționale“. 12.30 Prozatorii noștri. Zaharia Stancu. 12.45 Muzică populară mol­dovenească interpretată de Maria Schipor și Mihai Botofei. 13.00 Bule­tin de știri. 13.05 Cîntece închinate celui de-al VlI-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Viena. 13.20 Interpreți sovietici de muzică­­ ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Din muzica popoare­lor. 14.40 „Țară nouă, cîntec nou", emisiune de cîntece. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Recomandări din pro­gram. 15.10 Concert de estradă. 15.45 Revista revistelor. 16.00 Balada des­pre Gheorghe Doja de Constantin Palade,­­ montaj muzical-literar. 16.30 Cîntece și jocuri populare romî­nești. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Anunțuri și muzi­că. 17.30 Cîntecul săptămînii. 17.45 Muzică ușoară din țări prietene. 18.10 „Succese­ ale muzicii românești în cei 15 ani de la Eliberare“. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Radioreportaj. 19.20 Din comoara folclorului nostru. 20.00 Teatru la microfon: „Ultima etapă“. 21.40 Cîntece. 22.00 Radiojurnal, bu­letin meteorologic și sport. 22.30 Cin­­tă orchestra simfonică de stat a U­­niunii Sovietice. 23.10 Concert de noapte. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Reco­mandări din program. 14.07 Cîntece. 14.30 Caleidoscop muzical. 15.00 Program muzical dedicat fruntașilor în producție din industrie, și agricul­tură. 15.30 Simfonietta de Ion Dimit­­trescu. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Bolerouri de con­cert. 16.30 La cererea tinerilor as­cultători. 17.00 Soliști de muzică popu­lară romînească care au concer­tat peste hotare. 17.15 Știință și pro­ducție. 17.30 Sfatul­ medicului. 17.3­4 Interpreți romîni de muzică vocală. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Cîntece. 18.30 Melodii populare romînești exe­cutate la diferite instrumente. 18.45 Anunțuri și muzică. 19.00 Din cele mai cunoscute operele. 19.30 Cîntece ale țărănimii noastre muncitoare. 19.45 Tribuna Radio. 20.00 Tineri in­terpreți romîni de operă. 20.20 „Noapte bună, copii“. 20.28 Muzică ușoară romînească. 21.00 Radiojur­nal, sport și buletin meteorologic. 21.15 Muzică populară sovietică. 21.45 Din viața culturală a raionului Si­­ghet. 22.00 Scurt program de melodii ardelenești. 22.10 „Săptămînă muzi­cii poloneze“. 22.45 Cîntece lirice. 23.00 Radiojurnal. 23.15 Muzică popu­lară romînească. 23.35—24.00 „Pora eroic“ de Jivozov. Marți 21 iulie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteoro­logic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiunea pentru sate. 5.30 Cîntece și marșuri patriotice. 5.55 Sfatul me­dicului.­ 6.00 Radiojurnal și buletin meteorologic.­ 6.15 Muzică populară rom­înească. 6.45 Melodie și ritm. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Cîntece. 7.30 Salut vo­ios de pionier. 7.45 Anunțuri și mu­zică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 Prietena noastră; cartea. 9.50 Sonata in re minor opus 40 de Șostakovici. 10.15 Prelucrări și aranjamente de folclor. 10.45 Muzică vocală. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Muzică de es­tradă. 11.45 Radio-Prichindel. 12.00 Muzică populară rom­înească inter­pretată de Ion Luican și Ion Murgu. 12.30 Țări și popoare. 12.40 „Numai zîmbet, numai cîntec“ — muzică u­­­șoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Pagini de mare popularitate din ope­re. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert de estradă. 14.40 „Unitate, pace, prietenie“ — emisiune de cin­­tece. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Re­comandări din program. 15.10 „Com­pozitorul săptămînii", Zeno Vancea­­­ 15.35 Soliști și orchestre de muzică populară rom­înească. 16.15 Vorbește Moscova . 16.45 Cîntecul săptămî­nii. 17.00 Radiojurnal și buletin me­teorologic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.25 „Săptămîna muzicii poloneze“. 18.05 . Limba noastră. 18.15 Valsuri nemuritoare. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Revista economică Radio. 19.­ Soliști și formații artistice de ama­tori. 20.00 Radiojurnal. 20.20 „Noap­te bună, copii“. 20.30 Jurnalul sate­lor. 21.00 Muzică populară interpreta­tă,„de soliști și formații de tineret de pretutindeni. 21.30 Cîntarea Romîniei. 21.45 Cîntece. 22.00 Radiojurnal, bu­­­letin ,meteorologic­­ și sport. 22.30­­ Concert de noapte­.,23.10 „Lucrări ale tinerilor noștri .compozitori“. 23.52— 23.55 Buletin de știri­­le lor ,tă 23.: NOTE DE CĂLĂTORIE Gdansk, între insula Hel și coasta de nord-est a Poloniei, echipajele mînuind cu aceeași pricepere traulul și paraga­­tele. Cele mari sînt specializate numai în pescuitul cu traulul de fund sau cu activitate în diferite straturi ale apei, depla­­sîndu-se de cele mai multe ori în puncte îndepărtate ale Mării Baltice, sau chiar ale Oceanului Atlantic. După spu­sele pescarilor din Gdynia, Jastarnaia, Hradystowowo, Puck, Gorki, Wschocnie și din alte puncte pescărești de pe coasta Mării Baltice, anul acesta n-a fost abundent în pește. Totuși, ei reușesc să aprovizioneze mulțumitor populația și fabricile de conserve cu cambulă, heringi, anghile și alte specii­ . La periferia Gdyniei există o crescătorie de vulpi albas­tre, argintii și albe și de nurci. Aceste animale au fost a­­climatizate cu mult succes, iar crescătoria, care se ocupă cu exportul blănurilor in mai multe țări din Europa, a avut anul trecut un beneficiu de 13.000.000 zloți (circa 10.000.000 lei). Cadrul, minunat în care este plasată crescătoria, frumusețea și vioiciunea animalelor, dar mai cu seamă splendoarea blă­nurilor pregătite pentru export îți lasă amintiri plăcute. j> Acum, ca și la noi, Gdynia are oaspeți din țară și de peste hotare, care-și petrec concediile de odihnă la mare.* Mulți dintre ei au vizitat și litoralul nostru și cei cu care am discutat păstrează amintiri deosebit de frumoase despre clipele petrecute în Romînia. ., V.; ^ ■" . ; (Va urma) Y TIPAR : Intreprinderea Poligrafică ConstanteV

Next