Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)
1969-10-18 / nr. 6588
Pag. a 2-a SARCINA ACTUALA NUMĂRUL 1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Pentru albumul dumneavoastră, tovarăși președinți! Obiectivul fotografic a surprins două aspecte care nu fac deloc cinste cooperatorilor agricoli din Topraisar și Țepeș Vodă. O grămadă de saci cu îngrășăminte chimice, deteriorați și părăsiți în mijlocul tarlalei de lucernă a cooperativei agricole din Topraisar. Deci, arată lipsă totală a simțului gospodăresc, ignoranță și dezinteres. Pentru că în loc să se obțină spor de producție, se pierde și o parte din suprafața cultivată ! Aceeași „carte de vizită" și la cooperativa agricolă din Țepeș Vodă. Numai că aici este vorba de substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor, care, după modul cum sunt depozitate, pun în pericol sănătatea omului și a altor viețuitoare care vin in contact cu ele! Ce aveți de spus, tovarăși președinți din cooperativele agricole vizate ? Substanțele chimice nu au primit destinația pentru care au fost aduse; mai mult, ele costă și bani. Cine-i va suporta ? Text și foto G. CIOROBEA Zilele trec, dar porumbul continuă V» W w sa ramina pe cimp .(Urmare din pag. Stiva agricolă din Lespezi, nu s-au recoltat pînă acum decit 85 de hectare, la Dunărea 150 ha, iar la Șipote 160 ha. In alte cooperative agricole, ca de pildă cele menționate drept codașe, procentul recoltării este cu mult sub 50 la sută. Nu se recoltează cu toate forțele deoarece unii motivează că în unități există și alte activități. Dar, de ce nu se transportă atunci cu toate forțele porumbul de pe cimp ? Vizităm cîteva sole de porumb aparținînd cooperativei agricole Cumpăna. Știuleții, în grămăjoare destul de mici, au început să-și lepede o parte din boabe. In același timp zeci de căruțe stau în sectorul zootehnic, sau în fața curților unor membri cooperatori. La fel se plimbă și unele remorci, în loc ca acestea să fie folosite la transportul recoltei. La Potimichea, de pildă, din 436 tone porumb pe care aceasta le datorează statului, n-au fost transportate decit 25 tone. Și acesta nu este singurul exemplu. Pe solele de porumb aparținînd unităților agricole din județ există 88.327 tone știuleți. Bat „recordul“ în această direcție cooperativele agricole din razele I.M.A. Independența, Topraisar, Cogealac și Adamclisi, care totalizează pe o rază de 3.200 tone. La cooperativele agricole din Straja și Topraisar sunt pe timp peste 800 tone de porumb. Vin ploile, vin „dăunătorii“, care diminuează recolta. Și nu-i pare păcat ca acum după un an de muncă recolta voia Întâmplării ? să fie lăsată la Dacă avem un timp excelent pentru recoltat, de ce să nu-l folosim la maximum ? Iată o întrebare care-și cere rezolvarea printr-o mobilizare generală a tuturor forțelor din sate și comune pentru urgentarea încheierii acestei lucrări, pierd Căruțașii Petre Mogoș, Ion Carciog și Vasile Nessei de la cooperativa agricolă din Plopeni are un șir din timpul prețios de lucru și te mai miri de ce nu „se mișcă“ porumbul de pe cimp ! Păi, singur ? Ziua și noaptea — un îndemn înțeles întocmai la Cochirleni S-a întunecat de-a binelea. Intrăm în biroul președintelui cooperativei agricole din Cochirleni, Ion TÄNASE, o dată cu ultimul sosit, medicul veterinar. Brigadierii, șeful secției I.M.A., Nicolae Goșoiu, secretarul organizației de partid, Nicolae Ciohldău, inginerul agronom Gheorghe Țurcanu, vin direct din timp. — Am lucrat pina s-a întunecat, ne-a spus brigadiera viticolă Elena IORDACHE. Nu se poate altfel. Trebuie să adunăm recolta de struguri pînă la ultimul bob. E a noastră și este bună pentru că am muncit un an întreg pentru obținerea ei. Aceleași cuvinte le auzim și de la celălalt brigadier viticol, Aurel Teodorescu. Toți cei prezenți sunt plini de praf dar nu par obosiți. Președintele scoate o foaie de hârtie și, împreună cu inginerul, scriu planul pentru ziua următoare. Lucrările nu diferă prea mult, cu singura deosebire că, semănatul celor 600 ha de grîu fiind încheiat, se suplimentează forțele la transporturi, la recoltat vie, la strânsul porumbului și cocenilor. — S-a lucrat din plin, dar sîntem mulțumiți, ne spune inginerul Țurcanu. Seara se muncește pînă pe înnoptat la recoltat vie și porumb, iar dimineața pînă ce se ridică rouă tăiem coceni și-i legăm. Azi am terminat de recoltat 100 ha vie din cele 120, iar contractul de 787 tone struguri a fost achitat. In maximum două zile, nu mai avem ce căuta în vie. Ne mai rămîn doar 150 ha de porumb, din 460 ha, pe care le isprăvim la jumătatea săptămînii viitoare. Președintele trage linie. Toată lumea știe ce are de făcut. Mîine va fi o nouă zi plină la strinsul bucatelor de pe cimp. Este vorba de recolta tuturora, a fiecăruia. Cooperatorii din Cochirleni au înțeles că este o perioadă de muncă intensă, o perioadă de virf. Cum sunt și altele în agricultura noastră. După fiecare an, însă, este o satisfacție. Acum, la sfîrșit de an, satisfacțiile vor fi și mai mari. Se citește pe fețele lor. SÎMBATA Agendă RADIO SIMBATA. 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mie magazin muzical. 14,10 Vreau sa știu. 14,33 Din pilnla gramofonului. 13,00 Fotbal minut cu minut. 17,30 Parada vedetelor. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămina unui meloman. 20,03 Tableta de seară. 20,10 Clntă Irina Loghin. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Poșta radio. 21,10 Revista șlagărelor. 21,30 Moment poetic. 21,35 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Muzică de dans. 23,00 Expres melodii. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16,00 Radiojurnal. 17,00 Toamna muzicală clujană. 17,35 Știință, tehnică, fantezie. 18,00 Varietăți muzicale. 18,30 Oameni de seamă. 18,50 Jocuri populare. 19,00 Pagini alese din muzica ușoară 19,30 Revista literară radio. 20,00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. 22,30 Ciută Ella Fitzgerald. 22,40 Romanțe interpretate de Ioana Radu. 23,05 Muzică de cameră de Beethoven. DUMINICA. 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6,03 Matineu muzical. 7,00 Radiojurnal. 7,15 Ora satului. 7,45 Drag mic jocul românesc. 8,00 Revista presei. 8,10 Ilustrate muzicale. 9,00 Radiomagazinul femeilor. 9,30 Avanpremieră cotidiană. 9,40 Maraton in cheia sol. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toți. PROGRAMUL II 6.00 Bună dimineața, duminică! 7,00 Cintec și joc. 7,15 Muzică ușoară. 7,30 Sumarul presei. 7,35 Cintă fanfara. 7,45 Radio publicitate. 8,15 Teatru radiofonic pentru copii. 9,00 Avanpremieră cotidiană. 9,10 Casei- descop muzical. 10,40 A 7-a artă. 11,00 Festivalul „Toamna muzicală clujană". TELEVIZIUNE 15,00: Fotbal: Dinamo București — Universitatea Craiova. Transmisiune de la stadionul Dinamo din Capitală; 17,00: Film serial: „Belle și Sébastien“ — episoadele XI și XII , 18,01: Buletin de știri; 18,05: Desene animate; 18,15: O nouă intilnire cu tinerii. Bună seara, fete ! Bună seara, băieți 1 ; 19,15: Publicitate; 19,20: La volan — emisiune pentru automobiliști; 19,30: Telejurnalul de seară; 20,00: Film serial: „Răzbunătorii... Strănutul fatal“ ; 20,50: Teleenciclopedia; 21,50: Monografii contemporane. Cunoașteți Oașul ?; 22,10: La margine de București. Popas muzical la hanul „Prahova“; 22,40: Telejurnalul de noapte; 22,55: Clntă formația de muzică ușoară „Savoy“; 23,15: închiderea emisiunii. MUZEE . • Muzeul Marinei, Constanța str. Tratat nr. 53. deschis intre firele 11—18: A bruzeul arheologic. Constanța, str. Muzeelor nr. 23. • Edificiul cu mozaic roman, Constanța, Piața Independenței. • Muzeul „Ion Jalea“ , Constanța, str. Muzeelor nr. 26. • Acvariul „Prof. I. Borcea“, Constanța, bulevardul 16 Februarie nr. 1 (Ungă Cazino). • Planetariu], Constanța, piața Soveja. • Muzeul arheologic. Mangalia, in parcul orașului Mangalia. SCENA TEATRUL DE DRAMA ȘI DIE CONSTANTA prezintă azi, COMEora 19,30, la sediu — INVITAȚIE LA CASTEL, la Crucea — O NOAPTE FURTUNOASA. VREMEA Vremea rămine frumoasă, cu cerul mai mult senin noaptea și dimineața. Vîntul va sufla potrivit, predominînd din sectorul nord-estic. Temperatura aerului mai mult staționară, fiind cuprinsă noaptea între 5 și 10 grade iar ziua între 16 și 20 grade. Acte de Urmare din pag. 1) creație VAL CONSTANȚA, însemnările de față și-au propus să analizeze rezultatele acelui proces de dăruire, numit mișcarea de inovații, respectiv acea calitate a inginerului, tehnicianului și muncitorului cu preocupări și înclinații pentru acte de creație în profesiunea aleasă, de a găsi noi modalități, mai eficiente, de rezolvare a problemelor activității de producție. Am stat de vorbă aici cu câțiva dintre acești entuziaști constructori, pasionați permanenți pentru aflarea noului și aplicarea lui cu rezultate concrete în producție. „Numărul mare al inovațiilor aplicate de la începutul anului, care au adus pînă acum economii în valoare de aproape 1,5 milioane lei — ne spune inginerul Constantin BOZEA, șeful cabinetului tehnic, unul din cei mai vechi ingineri ai șantierului, este efectul direct al elanului creator al inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor. Semnificativ este faptul că cea mai mare parte a inovațiilor, în special cele care implică cercetări mai ample, propuse și aplicate în întreprinderea noastră, sunt rodul muncii colective. Dintre acestea, amintim : procedeul de fasonare a tablelor prin metoda încălzirii lineare, Îndepărtarea depunerilor de săruri din caldarine, schimbătoare de căldură pe cale chimică, amararea docului plutitor de 8.000 tone pedalbi, executarea unor noi matrițe la secția fierărie și altele“. In discuția cu inginerul Bozea s-a reliefat că schimburile de experiență organizate în șantier sau cu alte unități similare din țară, pe toate planurile activității economice a întreprinderii, documentarea tehnică bogată a specialiștilor permite atit găsirea unor tehnologii rapide la reparații, cât și rezolvarea sarcinilor ce privesc construcțiile de nave, întreaga activitate din șantier s-a înscris, de altfel, pe linia complexelor sarcini prezente, ce decurg din dublul profil al întreprinderii : de reparații și de construcții, informarea la toate nivelele, întocmirea trimestrială a unui buletin tehnic informativ, care cuprinde cele mai noi probleme tehnice, permit alegerea pentru aplicare a celor mai oportune și eficiente soluții. Despre preocupările din ultima vreme ale inovatorilor ne vorbește ing. Iulian VOINEAGU, el însuși coautor al multor inovații. Cel mai recent rezultat al acestei munci este mașina de turnare centrifugală a bucșelor de protecție, a axelor portelice și a cămășilor de cilindru pentru motoare navale de puteri mari. Proiectată și construită aici, mașina se găsește acum in faza de definitivare a experimentărilor. Alte inovații se află in faza de propuneri. Așa este, de exemplu, noua metodă de protecție anticorozivă a tablelor pentru corpul navelor, utilizînd un grund de pasivare ce va asigura o mai bună protecție a acestora. De asemenea, avîndu-se în vedere că, prin specificul ei, întreprinderea este o mare consumatoare de metal, constructorii șantierului, urmând indicațiile date de partid, au reușit să obțină pe cele trei trimestre care au trecut de la începutul anului o economie de metal de 5,7 la sută, față de 3 la sută cât era prevăzut a se realiza. Antrenarea în această muncă a unui număr câ mai mare de ingineri, tehnicieni și muncitori, ca și analizarea cu competență și răspundere a tuturor propunerilor de inovații, urmărindu-se, în primul rând, eficiența economică a acestora — ne spune secretarul comitetului de partid din șantier, tovarășul istefan POPA, au adus economii de cîteva ori mai mari față de anul 1968. La aceasta au contribuit gândirea și munca colectivă promovată la toate nivelele în activitatea constructorilor de nave. Inginerii Ion Amira și Gheorghe Tița, maistrul Ștefan Cristea, muncitorii — fierari Gheorghe Brătianu și Nicolae Bolojan sunt numai câțiva dintre cei care și-au înscris, nu o dată, numele pe lista inovatorilor. DOBROGEA NOUA nr. 6588 I Organizarea judicioasă și buna coordonare a muncii la recoltatul porumbului se concretizează în efectuarea simultană a recoltatului, tăiatul cocenilor și transportul recoltei din cimp. Exemplul cooperatorilor din Cobadin ar trebui luat și de celelalte unități agricole din județ. ww mb.hlpb-umlbm-INDUSTRIA LOCALĂ (Urmare din pag. 1) Vorbind tot de folosirea mai eficientă a materialelor de construcții, trebuie să semnalăm și preocuparea pentru reînceperea exploatării pietrei de Techirghiol, mult apreciată la realizarea fațadelor și lucrărilor ornamentale ale edificiilor publice. Preocuparea industriei locale se va îndrepta spre găsirea unor posibilități de exploatare cit mai economică, acesta fiind principalul impediment, în momentul de față, in ceea ce privește formularea unor cereri mai mari din partea constructorilor. Va fi acordată o atenție sporită și surselor de pămînturi colorate existente în județul Constanța (Gherghina, Hîrșova etc.), în care sens trebuie mai întîi prospectate nivelul și structura cererii. In ceea ce privește argila caolinoasă — care, in prezent, este transportată de la Medgidia la... Fabrica de ceramică fină de la București — industria locală își propune amenajarea unor secții proprii de astfel de produse în orașul amintit (urmînd a fabrica tuburi de bazalt, placaje de ceramică pentru fațade, cahle de teracotă etc.), cel puțin pentru satisfacerea nevoilor județului. Dar posibilități sunt și în alte sectoare. De-ajuns să amintim, de exemplu, de noua fabrică de faină de ciocălăi, de la Medgidia. In momentul de față, industria locală produce acest sortiment în exclusivitate pentru export și nu poate face față tuturor comenzilor — printre altele, și datorită faptului că există o dirijare defectuoasă de către bazele de recepție a ciocălăilor. Ore un nonsens ca aceștia să fie folosiți drept combustibil, în loc să fie prelucrați și valorificați superior, transformați intr-un furaj atit de căutat. (De altfel, sugestia interlocutorilor noștri este ca și specialiștii zootehniști din județul Constanța să se intereseze mai mult de experimentarea acestui furaj ieftin și cu bune rezultate în hrana animalelor). In altă ordine de idei, în discuția noastră s-a amintit de extinderea răchităriilor proprii ale întreprinderilor de industrie locală, care să le asigure o materie primă corespunzătoare calitativ și în cantități suficiente, pentru producerea unor împletituri solicitate pe piața internă, dar în special la export. De asemenea, ținînd seama că de curînd au fost preluate o serie de activități de la Combinatul de morărit și panificație, notăm și intenția ca, la secția de zaharoase a I.P.A.T., să se introducă fabricarea unor produse tradiționale mult căutate de consumatorii interni, ca și de turiștii care ne vizitează. Cum se vede, o mulțime de preocupări, cu o tematică variată, cele mai multe fără a ridica probleme deosebite în ceea ce privește înfăptuirea lor, altele condiționate de un sprijin eficient și mai ales prompt, atit al forurilor locale, cit mai cu seamă al unor organe centrale. Concluzia cea mai firească . INDUSTRIA LOCALA CONSTANTEANA ARE LARGI POSIBILITĂȚI SA VALORIFICE CU EFICIENȚA SPORITA RESURSELE MATERIALE ALE JUDEȚULUI. Revelion ’70 in străinătate Agenția O.N.T. Constanța organizează excursii cu petrecerea revelionului în străinătate, astfel: — R. P. Bulgaria (Russe) — 31 dec. — 1 ianuarie = 555 lei — R. P. Bulgaria (Sofia) — 39 dec. — 3 ianuarie = 1.189 lei — R. D. Germană (Leipzig) — 37 dec. — 5 ianuarie = 2.338 lei — R. P. Ungaria (Budapesta) — 37 dec. — 3 ianuarie — R. P. Polonia (Varșovia) — 39 dec. — 4 ianuarie — R. P. Polonia (Varșovia) — 35 dec. — 3 ianuarie — R. S. Cehoslovacia (Praga) — 27 dec. — 5 ianuarie — R. S. Cehoslovacia, (Praga) — 28 dec. — 6 ianuarie — R. S. Cehoslovacia (Praga) — 38 dec. — 4 ianuarie = 1.708 lei — U.R.S.S. (Moscova) — 33 dec. — 5 ianuarie = 3.030 lei înscrierile se fac pînă la data de 33 noiembrie 1969. Informații, la ghișeul agenției. = 1.467 lei = 1.538 lei = 2.060 lei = 2.161 lei = 2.161 lei Prese de balotat paie și fin produce și livrează pe bază de repartiție ÎNTREPRINDEREA MECANICA DE UTILAJE MEDGIDIA Utilaj de mare productivitate. Presează paie și fin prin adunare directă sau staționar. Lucrează in agregat cu tractoarele U-650 și U-651. y 4 Y 4