Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)

1969-10-18 / nr. 6588

Pag. a 2-a SARCINA ACTUALA NUMĂRUL 1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Pentru albumul dumneavoastră, tovarăși președinți! Obiectivul fotografic a surprins două aspecte care nu fac deloc cinste cooperatorilor agricoli din Topraisar și Țepeș Vodă. O grămadă de saci cu îngrășăminte chimice, deteriorați și părăsiți în mijlocul tarlalei de lucernă a cooperativei agri­cole din Topraisar. Deci, arată lipsă totală a simțului gospo­dăresc, ignoranță și dezinteres. Pentru că în loc să se obțină spor de producție, se pierde și o parte din suprafața culti­vată ! Aceeași „carte de vizită" și la cooperativa agricolă din Țe­­peș Vodă. Numai că aici este vorba de substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor, care, după modul cum sunt depozitate, pun în pericol sănătatea omului­­ și a altor vie­țuitoare care vin in contact cu ele! Ce aveți de spus, tovarăși președinți din cooperativele a­­gricole vizate ? Substanțele chimice nu au primit destinația pentru care au fost aduse; mai mult, ele costă și bani. Cine-i va suporta ? Text și foto G. CIOROBEA Zilele trec, dar porumbul continuă V» W w sa ramina pe cimp .(Urmare din pag. S­­tiva agricolă din Lespezi, nu s-au recoltat pînă acum decit 85 de hectare, la Dunărea 150 ha, iar la Șipote 160 ha. In alte coope­rative agricole, ca de pildă cele menționate drept codașe, procen­tul recoltării este cu mult sub 50 la sută. Nu se recoltează cu toate for­țele deoarece unii motivează că în unități există și alte activități. Dar, de ce nu se transportă a­­tunci cu toate forțele porumbul de pe cimp ? Vizităm cîteva sole de porumb aparținînd cooperati­vei agricole Cumpăna. Știuleții, în grămăjoare destul de mici, au început să-și lepede o parte din boabe. In același timp zeci de căruțe stau în sectorul zootehnic, sau în fața curților unor membri cooperatori. La fel se plimbă și unele remorci, în loc ca acestea să fie folosite la transportul re­coltei. La Potimichea, de pildă, din 436 tone porumb pe care a­­ceasta le datorează statului, n-au fost transportate decit 25 tone. Și acesta nu este singurul exem­plu. Pe solele de porum­b apar­ținînd unităților agricole din ju­deț există 88.327 tone știuleți. Bat „recordul“ în această direc­ție cooperativele agricole din ra­zele I.M.A. Independența, Toprai­sar, Cogealac și Adamclisi, care totalizează pe o rază d­­e 3.200 tone. La cooperativele agricole din Straja și Topraisar sunt pe timp peste 800 tone de porumb. Vin ploile, vin „dăunătorii“, care diminuează recolta. Și nu-i pare păcat ca acum după un an de muncă recolta voia Întâmplării ? să fie lăsată la Dacă avem un timp excelent pentru re­coltat, de ce să­ nu-l folosim la maximum ? Iată o între­bare care-și cere rezolvarea prin­­tr-o mobilizare generală a tutu­ror forțelor din sate și comune pentru urgentarea încheierii a­­cestei lucrări, pierd Căruțașii Petre Mogoș, Ion Carciog și Vasile Nessei de la cooperativa agricolă din Plopeni are un șir din timpul prețios de lucru și te mai miri de ce nu „se mișcă“ porumbul de pe cimp ! Păi, singur ? Ziua și noaptea — un îndemn înțeles întocmai la Cochirleni S-a întunecat de-a binelea. Intrăm în biroul președintelui cooperativei agricole din Co­chirleni, Ion TÄNASE, o dată cu ultimul sosit, medicul vete­rinar. Brigadierii, șeful secției I.M.A., Nicolae Goșoiu, secre­tarul organizației de partid, Nicolae Ciohldău, inginerul a­­gronom Gheorghe Țurcanu, vin direct din timp. — Am lucrat pina s-a în­tunecat, ne-a spus brigadiera viticolă Elena IORDACHE. Nu se poate altfel. Trebuie să adu­năm recolta de struguri pînă la ultimul bob. E a noastră și este bună pentru că am mun­cit un an întreg pentru obține­rea ei. Aceleași cuvinte le auzim și de la celălalt brigadier viticol, Aurel Teodorescu. Toți cei prezenți sunt plini de praf dar nu par obosiți. Președintele scoate o foaie de hârtie și, îm­preună cu inginerul, scriu pla­nul pentru ziua următoare. Lu­crările nu diferă prea mult, cu singura deosebire că, semăna­tul celor 600 ha de grîu fiind încheiat, se suplimentează for­țele la transporturi, la recoltat vie, la strânsul porumbului și cocenilor. — S-a lucrat din plin, dar sîntem mulțumiți, ne spune in­ginerul Țurcanu. Seara se mun­cește pînă pe înnoptat la recol­tat vie și porumb, iar diminea­ța pînă ce se ridică rouă tăiem coceni și-i legăm. Azi am ter­minat de recoltat 100 ha vie din cele 120, iar contractul de 787 tone struguri a fost achi­tat. In maximum două zile, nu mai avem ce căuta în vie. Ne mai rămîn doar 150 ha de po­rumb, din 460 ha, pe care le is­prăvim la jumătatea săptămînii viitoare. Președintele trage linie. Toa­tă lumea știe ce are de făcut. Mîine va fi o nouă zi plină la strinsul bucatelor de pe cimp. Este vorba de recolta tuturora, a fiecăruia. Cooperatorii din Cochirleni au înțeles că este o perioadă de muncă intensă, o perioadă de virf. Cum sunt și altele în agricultura noastră. După fiecare an, însă, este o sa­tisfacție. Acum, la sfîrșit de an, satisfacțiile vor fi și mai mari. Se citește pe fețele lor. SÎMBATA Agendă RADIO SIMBATA. 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mie maga­zin muzical. 14,10 Vreau sa știu. 14,33 Din pilnla gramofonului. 13,00 Fotbal minut cu minut. 17,30 Pa­rada vedetelor. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 O melodie pe a­­d­resa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămina unui meloman. 20,03 Ta­bleta de seară. 20,10 Clntă Irina Lo­ghin. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Poșta radio. 21,10 Revista șla­gărelor. 21,30 Moment poetic. 21,35 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojur­nal. 22,20 Sport. 22,30 Muzică de dans. 23,00 Expres melodii. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 16,00 Radiojurnal. 17,00 Toamna muzicală clujană. 17,35 Știință, teh­nică, fantezie. 18,00 Varietăți muzi­cale. 18,30 Oameni de seamă. 18,50 Jocuri populare. 19,00 Pagini alese din muzica ușoară 19,30­ Revista li­terară radio. 20,00 Concertul orches­trei simfonice a Filarmonicii „Geor­ge Enescu“. 22,30 Ciută Ella Fitzge­rald. 22,40 Romanțe interpretate de Ioana Radu. 23,05 Muzică de ca­meră de Beethoven. DUMINICA. 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6,03 Matineu muzical. 7,00 Radio­jurnal. 7,15 Ora satului. 7,45 Drag mi­c jocul românesc. 8,00 Revista presei. 8,10 Ilustrate muzicale. 9,00 Radiomagazinul femeilor. 9,30 Avan­premieră cotidiană. 9,40 Maraton in cheia sol. 11,50 Cotele apelor Du­nării. 12,00 De toate pentru toți. PROGRAMUL II 6.00 Bună dimineața, duminică! 7,00 Cintec și joc. 7,15 Muzică ușoa­ră. 7,30 Sumarul presei. 7,35 Cintă fanfara. 7,45 Radio publicitate. 8,15 Teatru radiofonic pentru copii. 9,00 Avanpremieră cotidiană. 9,10 Casei-­ descop muzical. 10,40 A 7-a artă. 11,00 Festivalul „Toamna muzicală clujană". TELEVIZIUNE 15,00: Fotbal: Dinam­o București — Universitatea Craiova. Transmisiune de la stadionul Dinamo din Capita­lă; 17,00: Film serial: „Belle și Sé­bastien“ — episoadele XI și XII , 18,01­: Buletin de știri; 18,05: Desene animate; 18,15: O nouă intilnire cu tinerii. Bună seara, fete ! Bună sea­ra, băieți 1 ; 19,15: Publicitate; 19,20: La volan — emisiune pentru auto­­mobiliști; 19,30: Telejurnalul de sea­ră; 20,00: Film serial: „Răzbunăto­rii... Strănutul fatal“ ; 20,50: Tele­enciclopedia; 21,50: Monografii con­temporane. Cunoașteți Oașul ?; 22,10: La margine de București. Popas mu­zical la hanul „Prahova“; 22,40: Te­lejurnalul de noapte; 22,55: Clntă formația de muzică ușoară „Savoy“; 23,15: închiderea emisiunii. MUZEE . • Muzeul Marinei, Constanța str. Tratat nr. 53. deschis intre fi­rele 11—18: A bruzeul arheologic. Constanța, str. Muzeelor nr. 23. • Edificiul cu mozaic roman, Constanța, Piața Independenței. • Muzeul „Ion Jalea“ , Con­stanța, str. Muzeelor nr. 26. • Acvariul „Prof. I. Borcea“, Constanța, bulevardul 16 Februa­rie nr. 1 (Ungă Cazino). • Planetariu], Constanța, piața Soveja. • Muzeul arheologic. Mangalia, in parcul orașului Mangalia. SCENA TEATRUL DE DRAMA ȘI DIE CONSTANTA prezintă azi, COME­ora 19,30, la sediu — INVITAȚIE LA CASTEL, la Crucea — O NOAPTE FURTUNOASA. VREMEA Vremea rămine frumoasă, cu ce­rul mai mult senin noaptea și dimi­neața. Vîntul va sufla potrivit, pre­­dominînd din sectorul nord-estic. Temperatura aerului mai mult sta­ționară, fiind cuprinsă noaptea în­tre 5 și 10 grade iar ziua între 16 și 20 grade. Acte de­­ Urmare din pag. 1) creație VAL CONSTANȚA, însem­nările d­e față și-au propus să analizeze rezultatele acelui proces de dăruire, numit miș­carea de inovații, respectiv acea calitate a inginerului, tehnicianului și muncitorului cu preocupări și înclinații pentru acte de creație în pro­fesiunea aleasă, de a găsi noi modalități, mai eficiente, de rezolvare a problemelor activității de producție. Am stat de vorbă aici cu câțiva dintre acești entuziaști constructori, pasionați perma­nenți pentru aflarea noului și aplicarea lui cu rezultate concrete în producție. „Nu­mărul mare al inovațiilor a­­plicate de la începutul anu­lui, care au adus pînă acum economii în valoare de a­­proape 1,5 milioane lei — ne spune inginerul Constantin BOZEA, șeful cabinetului teh­nic, unul din cei mai vechi ingineri ai șantierului, este efectul direct al elanului creator al inginerilor, tehni­cienilor și muncitorilor. Sem­nificativ este faptul că cea mai mare parte a inovațiilor, în special cele care implică cercetări mai ample, propu­se și aplicate în întreprinde­rea noastră, sunt rodul mun­cii colective. Dintre acestea, amintim : procedeul de faso­nare a tablelor prin metoda încălzirii lineare, Îndepărta­rea depunerilor de săruri din caldarine, schimbătoare de căldură pe cale chimică, a­­mararea docului plutitor de 8.000 tone pe­dalbi, executa­rea unor noi matrițe la sec­ția fierărie și altele“. In discuția cu inginerul Bozea s-a reliefat că schim­burile de experiență organi­zate în șantier sau cu alte unități similare din țară, pe toate planurile activității e­­conomice a întreprinderii, documentarea tehnică bogată a specialiștilor permite atit găsirea unor tehnologii rapi­de la reparații, cât și rezolva­rea sarcinilor ce privesc con­strucțiile de nave, întreaga activitate din șantier s-a în­scris, de altfel, pe linia com­plexelor sarcini prezente, ce decurg din dublul profil al în­treprinderii : de reparații și de construcții, informarea la toate nive­lele, întocmirea trimestrială a unui buletin tehnic infor­mativ, care cuprinde cele mai noi probleme tehnice, permit alegerea pentru aplicare a celor mai oportune și efi­ciente soluții. Despre preocu­pările din ultima vreme ale inovatorilor ne vorbește ing. Iulian VOINEAGU, el însuși coautor al multor inovații. Cel mai recent rezultat al a­­cestei munci este mașina de turnare centrifugală a buc­șelor de protecție, a axelor portelice și a cămășilor de cilindru pentru motoare na­vale de puteri mari. Proiec­tată și construită aici, mași­na se găsește acum in faza de definitivare a experimen­tărilor. Alte inovații se află in faza de propuneri. Așa este, de exemplu, noua me­todă de protecție anticoro­­zivă a tablelor pentru corpul navelor, utilizînd un grund de pasivare ce va asigura o mai bună protecție a aces­tora. De asemenea, avîndu-se în vedere că, prin specificul ei, întreprinderea este o mare consumatoare de metal, con­structorii șantierului, urmând indicațiile date de partid, au reușit să obțină pe cele trei trimestre care au trecut de la începutul anului o econo­mie de metal de 5,7 la sută, față de 3 la sută cât era pre­văzut a se realiza. Antrenarea în această muncă a unui număr câ­ mai mare de ingineri, tehnicieni și muncitori, ca și analizarea cu competență și răspundere a tuturor propunerilor de ino­vații, urmărindu-se, în pri­mul rând, eficiența economi­că a acestora — ne spune secretarul comitetului de partid din șantier, tovarășul istefan POPA, au adus eco­nomii de cîteva ori mai mari față de anul 1968. La aceasta au contribuit gândirea și munca colectivă promovată la toate nivelele în activita­tea constructorilor de nave. Inginerii Ion Amira și Gheor­ghe Tița, maistrul Ștefan Cristea, muncitorii — fierari Gheorghe Brătianu și Nicolae Bolojan sunt numai câțiva dintre cei care și-au înscris, nu o dată, numele pe lista inovatorilor. DOBROGEA NOUA nr. 6588 I Organizarea judicioasă și buna coordonare a muncii la recoltatul porumbului se concretizează în efectuarea simul­tană a recoltatului, tăiatul cocenilor și transportul recoltei din cimp. Exemplul cooperatorilor din Cobadin ar trebui luat și de celelalte unități agricole din județ. w­w mb.hlpb-umlbm-INDUSTRIA LOCALĂ (Urmare din pag. 1) Vorbind tot de folosirea mai e­­ficientă a materialelor de con­strucții, trebuie să semnalăm și preocuparea pentru reînceperea exploatării pietrei de Techirghiol, mult apreciată la realizarea fața­delor și lucrărilor ornamentale a­­le edificiilor publice. Preocupa­rea industriei locale se va îndrep­ta spre găsirea unor posibilități de exploatare cit mai economică, acesta fiind principalul impedi­ment, în momentul de față, in ceea ce privește formularea unor cereri mai mari din partea con­structorilor. Va fi acordată o a­­tenție sporită și surselor de pă­­mînturi colorate existente în ju­dețul Constanța (Gherghina, Hîr­­șova etc.), în care sens trebuie mai întîi prospectate nivelul și structura cererii. In ceea ce pri­vește argila caolinoasă — care, in prezent, este transportată de la Medgidia la... Fabrica de cera­mică fină de la București — in­dustria locală își propune ame­najarea unor secții proprii de ast­fel de produse în orașul amintit (urmînd a fabrica tuburi de ba­zalt, placaje de ceramică pentru fațade, cahle de teracotă etc.), cel puțin pentru satisfacerea nevoi­lor județului. D­ar posibilități sunt și în alte sectoare. De-ajuns să amintim, de exemplu, de noua fabrică de faină de ciocălăi, de la Medgidia. In momentul de față, industria locală produce a­­cest sortiment în exclusivitate pentru export și nu poate face față tuturor comenzilor — printre altele, și datorită faptului că e­­xistă o dirijare defectuoasă de că­tre bazele de recepție a ciocălăi­­lor. Or­­e un nonsens ca aceștia să fie folosiți drept combustibil, în loc să fie prelucrați și valori­ficați superior, transformați in­tr-un furaj atit de căutat. (De altfel, sugestia interlocutorilor noștri este ca și specialiștii zoo­­tehniști din județul Constanța să se intereseze mai mult de expe­rimentarea acestui furaj ieftin și cu bune rezultate în hrana ani­malelor). In altă ordine de idei, în discu­ția noastră s-a amintit de extin­derea răchităriilor proprii ale în­treprinderilor de industrie locală, care să le asigure o materie pri­mă corespunzătoare calitativ și în cantități suficiente, pentru produ­cerea unor împletituri solicitate pe piața internă, dar în special la export. De asemenea, ținînd seama că de curînd au fost pre­luate o serie de activități de la Combinatul de morărit și panifi­cație, notăm și intenția ca, la sec­ția de zaharoase a I.P.A.T., să se introducă fabricarea unor produ­se tradiționale mult căutate de consumatorii interni, ca și de tu­riștii care ne vizitează. C­um se vede, o mulțime de preocupări, cu o tema­tică variată, cele mai multe fără a ridica probleme deo­sebite în ceea ce privește înfăp­tuirea lor, altele condiționate de un sprijin eficient și mai ales prompt, atit al forurilor locale, cit mai cu seamă al unor organe centrale. Concluzia cea mai fi­rească . INDUSTRIA LOCALA CONSTANTEANA ARE LARGI POSIBILITĂȚI SA VALORIFICE CU EFICIENȚA SPORITA RE­SURSELE MATERIALE ALE JU­DEȚULUI. Revelion ’70 in străinătate Agenția O.N.T. Constanța organizează excursii cu petrece­rea revelionului în străinătate, astfel: — R. P. Bulgaria (Russe) — 31 dec. — 1 ianuarie = 555 lei — R. P. Bulgaria (Sofia) — 39 dec. — 3 ianuarie = 1.189 lei — R. D. Germană (Leipzig) — 37 dec. — 5 ianuarie =­ 2.338 lei — R. P. Ungaria (Budapesta) — 37 dec. — 3 ianuarie — R. P. Polonia (Varșovia) — 39 dec. — 4 ianuarie — R. P. Polonia (Varșovia) — 35 dec. — 3 ianuarie — R. S. Cehoslovacia (Praga) — 27 dec. — 5 ianuarie­­ — R. S. Cehoslovacia, (Praga) — 28 dec. — 6 ianuarie — R. S. Cehoslovacia (Praga) — 38 dec. — 4 ianuarie = 1.708 lei — U.R.S.S. (Moscova) — 33 dec. — 5 ianuarie = 3.030 lei înscrierile se fac pînă la data de 33 noiembrie 1969. Informații, la ghișeul agenției. = 1.467 lei = 1.538 lei = 2.060 lei = 2.161 lei = 2.161 lei Prese de balotat paie și fin produce și livrează pe bază de repartiție ÎNTREPRINDEREA MECANICA DE UTILAJE MEDGIDIA Utilaj de mare productivitate. Presează paie și fin prin adunare directă sau staționar. Lucrează in agregat cu tractoarele U-650 și U-651. y 4 Y 4

Next