Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)
1969-10-10 / nr. 6581
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXII, nr. 6581 Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani ÎNDEPLINIREA CONTRACTULUI, O ÎNDATORIRE CARE TREBUIE ONORATĂ CU PROMPTITUDINE SE UVREAZA RITMIC PRODUSELE ÎNSCRISE ÎN OBLIGAȚIILE PE CARE COOPERATIVELE AGRICOLE ȘI LE-AU ASUMAT LA ÎNCEPUTUL ANULUI ? întrebarea am adresat-o, aproape invariabil, unui mare număr de persoane. Răspunsurile au arătat că, in timp ce numeroase cooperative își îndeplinesc exemplar obligațiile înscrise în contract, altele tărăgănează nejustificat această sarcină. O ÎNDATORIRE PATRIOTICA FATA DE STAT, FATA DE SOCIETATE, PENTRU SPRIJINUL MULTILATERAL ACORDAT ȚĂRĂNIMII Străbătund comuna Cobadin, un adevărat orășel cu magazine, blocuri cu mai multe etaje, liceu, numeroase întreprinderi și unități de deservire, ne oprim în Baza de recepție. Stan VULPE, șeful bazei, cu creionul in mină, calculează: „Spuneți și dv. Uite ! în contul contractelor ne-au fost aduse pînă azi (9 octombrie — n.n.) 2.640 tone de porumb. Cantitatea nu e mică, reprezentînd peste un sfert din obligațiile pe care cele 10 cooperative agricole din țara noastră și le-au luat prin contracte. Așa pare, cînd iei în considerare, cifra medie. Cînd afli, însă, că din această cantitate, 1.700 tone de porumb find aduse numai de cooperatorii din Cobadin, îți dai seama că, celelalte unități n-au adus mai nimic. De altfel, dacă de la Mereni, Viișoara și Negrești, de-abia s-a început livrarea porumbului contractat, de la Conacu, Petroșani, Fîntina Mare, Curcani și Tufani, nu s-a adus nici un bob. Nu este bine Desigur este vorba aici de organizarea muncii, de modul cum sînt folosite mijloacele de transport. Au fost zile cînd cooperatorii din Cobadin au transportat la bază 100—500 tone de porumb, ceea ce a făcut ca treaba să fie terminată intr-un timp record. Față de 1.300 tone porumb cit se prevăzuse în contract ei au livrat 1.700 tone. Și continuă. „Avem producție bogată — ne spunea președintele Sabri EMURSA. Această producție am obținut-o cu ajutorul statului, cu contribuția celor peste 30 de, tractoare pe care le utilizăm, a cantităților tot mai mari de îngrășăminte, a seminței de calitate bună. Dacă obținem peste 10.000 kg porumb știuleți pe unele sole, dacă avem o cooperativă puternică, un sat care tinde vizibil către înfățișarea unui oraș, aceasta o datorăm, fără discuție, ajutorului primit din partea statului. Cum ne-ar sta să nu ne îndeplinim contractele? Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a II-a) NICI O ORĂ PIERDUTĂ LA CULES SI SEMĂNAT 9 Cînd munca în teren nu este organizata de dimineață, randamentul zilei respective este scăzut . Lipsa controlului generează deficiente privind calitatea lucrărilor • Se apropie scandența semănatului , toate forțele la urgentarea acestei lucrări! Ieri dimineață pe întregul județ se însămînțaseră cu grîu peste 80.000 ha, adică 58 la sută din plan, în vizita făcută prin cîteva unități agricole, am constatat alături de lucruri bune și unele deficiențe privind calitatea și ritmul la semănat și recoltat. La Izvoru Mare, de pildă, 5 semănători lucrau din plin. Inginerul Ștefan Mușat, întâlnit la fața locului, părea mulțumit de calitatea lucrărilor executate de mecanizatorii din secția condusă de Aurel Vizan, însoțim, împreună cu inginerul Mușat, două din semănătorile cărora tocmai atunci li se umpluseră buncărele cu sămință. Gh. Oprea și D. Aretin, însămânțau, așa cum era prevăzut în ordinele de lucru. Patul germinativ bine pregătit, sămința tratată, semănătorile reglate, la care se adăugau priceperea oamenilor și controlul permanent al inginerului, contribuiau la realizarea unui semănar de calitate. înmănătoarele 3—1 zile, primim încredințarea tuturor celor cu care am discutat, întreaga suprafață de grîu prevăzută în plan va fi insămînțată. din Vizităm și alte unități. Pe masolele cooperatorilor din Ciocîrlia de Sus, facem cunoștință cu mecanizatorii I. Marcu și V. Gepat, care lucrau la semănat. Pe semănători doar câte un singur minuitor, ceilalți doi — B. Amdî și R. Cadir, se odihneau la capul sorei. Cu toate acestea, brigadierului Seitomet Noman, nu i se părea un lucru anormal. Ca urmare, după plecarea noastră. In a doua cursă, semănătorile au plecat tot cu cite un minuitor fiecare... La reședința comunei, intilnim o fluctuație mare de oameni, căruțe, tractoare și autocamioane. Totul îți lăsa impresia că aici s-a terminat campania agricolă. în biroul cooperativei agricole, inginerul Alexandru Drăghici „motivează"" că prezența lui acolo, se datorește faptului luării unui ziar, pentru a se documenta asupra modului cum decurge campania în alte unități. Pare incredibilă această justificare a inginerului, care în loc să urmărească pe teren și să intervină operativ cu priceperea și competența sa asupra modului cum se execută lucrările, se interesează despre alții... Ajungem la Peștera. Interlocutor, tovarășul Petre Stoica, președintele cooperativei agricole. Aflăm din discuțiile purtate că din cele 550 ha cu grîu, au fost însămânțate 370. De astăzi la Peștera mecanizatorii și cooperatorii au trecut la însămînțarea lotului semincer. De asemenea, aici recoltatul porumbului se apropie de sfirșit. Și, ceea ce î important este faptul că mai bine de jumătate din porumbul recoltat a fost transportat la coșare. Așadar, folosindu-se toate mijloacele de transport și un număr mare de oameni, inclusiv cei care lucrează in zootehnie (deși și aici mai sunt mulți care în aceste zile au alte preocupări) la Peștera se reușește a se recolta și transporta, zilnic, însemnate cantități de porumb. La vecinii lor din Izvoru, a fost inițiată o acțiune demnă de toată lauda. La apelul consiliului de conducere, toți cooperatorii au răspuns cu însuflețire, participind la recoltatul strugurilor și depănușatul porumbului. „Aproape 3 vagoane de porumb reușim să depănușăm, zilnic“ — ne informează Nicolae Vilcu, președintele cooperativei agricole. Aici, aproape tot porumbul recoltat pe cele 280 ha, a fost transportat în coșare și la baza de recepție, cocenii tăiați, iar 85 de ha din aceștia, depozitați in sector zootehnic. La Ciocîrlia de Sus n-am văzut acest lucru. Aici, munceau la depănușatul porumbului oameni tineri, care ar fi putut merge în câmp la recoltat și unde randamentul lor ar fi fost mai mare. Nu întâmplător porumbul a fost recoltat pe numai 45 la sută din suprafață, și din acesta o mare parte este incă pe câmp. Președintele Ion Boarea încerca să se scuze că nu vin oamenii, că producția e mare și că mai au da recoltat o mare cantitate de legume și struguri. Oricum, nici o scuză nu poate scuti faptul că munca nu-i temeinic organizată și că forța existentă nu-i folosită rațional. La Ciocîrlia de Jos aceeași situație , președintele Dumitru Priceputu se ocupă la gară de scoaterea unor vagoane cu orz sosite pentru baza furajeră, în loc ca acest lucru să fie făcut de unul din cei 6 contabili pe care, in frunte cu Nicolae Lazăr, i-am întâlnit în birou, răsfoind hîrtii. Cîteva aspecte care trebuie să dea de gîndit factorilor de răspundere din comunele și satele noastre și care trebuie să se soldeze cu măsuri eficiente de a înlătura această stare de lucruri. La semănat și recoltat trebuie să se lucreze zi și noapte, fără întrerupere. Lt. MIHAI JUSTIFICAU: NU ACCELEREAZĂ CU NIMIC RITMUL IA SEMĂNAT ȘI RECOLTAT REVENIRI ECOURI GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ — O NOUA DOVADĂ A GRIJII PE CARE STATUL O POARTA CELOR CE MUNCESC PE OGOARE. Ne vom înzeci eforturile pentru stringerea recoltei din acest an, pentru asigurarea unor producții bogate in anul viitor Apariția in presa de ieri a celor două hotăriri prin care Consiliul de Miniștri aprobă, cu începere de la 1 noiembrie a.c„ generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole, a găsit un larg și puternic ecou in rindurile lucrătorilor ogoarelor județului nostru. Am stat de vorbă cu cîțiva dintre aceștia, în cuvinte calde, spuse din inimă, cei intilniți ne-au declarat că această nouă măsură reprezintă un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile agricole, in vederea utilizării mai eficiente a bazei tehnico-materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții vegetale și animale sporite, pentru ridicarea rentabilității unităților și asigurarea satisfacerii intr-o măsură mai mare a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroalimentare, cit și a industriei cu materii prime. — Lucrătorii din agricultura de stat — ne-a spus ing. horticol ION BADESCU, șeful fermei viticole nr. 7 de la I.A.S. Nazarcea — au beneficiat, in ultimii ani, de îmbunătățiri substanțiale ale salarizării. Noua hotărâre este încă o dovadă a grijii pe care statul nostru o poartă lucrătorilor din acest important sector al economiei naționale. Ferma noastră are sarcina să realizeze, în acest an, 1.450 tone struguri, din care 700 tone struguri de masă la export și să dea statului un beneficiu de 1,5 milioane lei. Rezultatele de pînă acum ne dau garanția depășirii planului total cu cel puțin 200 tone struguri, iar a planului de export cu o cantitate egală. Aceasta ne asigură un beneficiu final de cel puțin 3 milioane lei, dublu față de plan. Toți lucrătorii au depus eforturi stăruitoare pentru executarea in cele mai bune condiții a lucrărilor de fertilizare, irigare, combatere a dăunătorilor. Pentru noi nu este satisfacție mai mare evidezi că eforturile îți sunt apreciate în mod just. La I.A.S. Mihail Kogălniceanu am stat de vorbă cu medicul veterinar MIHAI GEORGESCU, șeful fermei zootehnice nr. 1: „Am venit aici — ne-a spus dânsul — imediat după terminarea facultății, împreună cu soția mea. Suntem amândoi medici veterinari. Ne-am bucurat de condiții deosebite, avem posibilități să aplicăm și să dezvoltăm cunoștințele căpătate. Ferma noastră a realizat pînă acum, in medie, peste 2.700 litri lapte pe cap de vacă. Legarea nemijlocită a veniturilor noastre, ale tuturor lucrătorilor din fermă, de rezultatele economice ale acesteia are o deosebită importanță în cointeresarea noastră pentru creșterea producției și a rentabilității. Ne străduim să depășim beneficiul planificat, avind toate condițiile in acest sens. Acesta este răspunsul nostru la noua măsură de creștere a salariilor noastre". Mecanizatorul VASILE NOVAC, șef de secție la I.M.A. 23 August, ne-a relatat: „Faptul că veniturile noastre vor fi condiționate nu numai de îndeplinirea planului de lucrări, ci și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole, corespunde cu interesul fiecărui tractorist de realiza lucrări de calitate cât mai a bună și la timpul optim. Este și firesc ca, în asemenea condiții, să întărim și mai mult colaborarea C. NICOLAE (Continuare în pag. a II-a) SIHSBHtfflffiHflIHKIRIIBIIfiniCHBIRHn %W SM Acum câteva luni — probabil că cititorii își amintesc — ziarul nostru a organizat o discuție la „masă rotundă“, la care au fost invitați reprezentanți ai TRUSTULUI DE CONSTRUCȚII LOCALE (executantul locuințelor din Constanța) și ai ÎNTREPRINDERII DE GOSPODĂRIE LOCATIVĂ (beneficiarul acestora), pentru a discuta situația acelor blocuri la care nu se făcuse recepția definitivă — deși unele aveau, deja, un stagiu de câțiva ani — din cauza neterminării unor lucrări sau a proastei calități a altora.Ulterior, despre situația construcțiilor de locuințe nerecepționate din Constanța s-a scris și în ziarul „Scânteia”. Analizând aspectele semnalate, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal a stabilit ca sarcină pentru trustul de construcții ca, pînă la 30 septembrie, să fie terminate toate lucrările de acest fel și să se recepționeze definitiv (bineînțeles, dacă vor fi corespunzătoare !...) toate blocurile de locuințe aflate în situația amintită. Iată că 30 septembrie a trecut: Oare e situația actuală ? Trebuie să spunem că, la început, conducerea T.C.L. a luat o serie de măsuri care creaseră premise ca termenul stabilit să fie respectat: un inginer șef al trustului a fost repartizat să se ocupe, să dirijeze și să răspundă personal de problema remedierilor, a fost alcătuită o brigadă complexă, care trebuia să execute in exclusivitate astfel de lucrări. Ca urmare, la o bună parte din blocuri, s-a putut face recepția, ne referim atât la locuințele din Tomis Nord și Tomis III, cit și la cele din cartierul Abator. Dar, la 10 septembrie, mai rămăseseră 14 blocuri (insumind sute de apartamente) la care nu se putuse face recepția și această stare de lucruri se menținea și la 3 octombrie, ultima dată cînd comisia de recepție de la I.G.L. s-a prezentat pentru a lua în primire blocurile, fără a fi însă in măsură să-și îndeplinească misiunea, fiindcă nici unul din blocuri n-a mai fost pregătit, intre timp, pentru recepție, la fiecare au mai rămas multe lucruri de pus la punct. Desigur, justificările de tot felul nu lipsesc. A început deja să se vorbească „de cauze obiective“. Principala se referă la insuficiența mîinii de lucru calificate. Dar cum, până la 10 septembrie, au existat și zidari și tinichigii și tâmplari sau alți meseriași de care a fost nevoie, și acum, dintr-odată, constructorul nu mai are de unde să-i găsească ?... Discutând cu diriginții de șantier ai beneficiarului (cu prilejul unei ședințe la I.G.L., care dezbatea tocmai astfel de probleme) am reținut că, la marea majoritate din blocuri, e vorba de lucrări ce se pot executa în maximum 3—4 săptămâni: tencuieli exterioare, hidroizolații la acoperișuri, infiltrări de apă în apartamente, amenajări de subsoluri tehnice, refaceri de trotuare și pavaje etc. Numai la trei dintre blocuri — cele care poartă indicativul „P“ — blocuri înalte, se pare că nu va fi posibil să se execute refacerea tencuielilor exterioare, în mare parte deteriorate tocmai din cauză că au fost făcute pe timp de iarnă. Pentru aceste blocuri este nevoie să se monteze schele înalte (or, constructorul nu poate realiza schelăria în termen scurt), astfel că, dacă s-ar începe tencuielile, ar trebui ca ele să se execute tot in condiții de umiditate și frig excesiv, ceea ce ar dăuna calității lor. Dar, întrebăm noi. DE CE NU S-A OCUPAT T.C.L. (ȘANTIERUL TOMIS NORD) ÎN PRIMUL RÂND DE ACESTE BLOCURI CARE CEREAU MASURI TEHNICE SPECIALE, DE CE N-AU FOST REPARATE ACESTEA PRIMELE ? Conducerea trustului are datoria să ia de urgență măsuri pentru ca lucrările de remedieri la blocurile... „terminate“ și nerecepționate să fie executate cu maximum de urgență. Să nu se uite că e vorba de locuințe deja ocupate, că cetățenii au avut de suferit și în cursul iernilor trecute din cauza neglijenței cu care s-au făcut unele lucrări, că în curând va veni din nou iarna și că nemulțumirile — e drept într-un număr mai scăzut — din nou vor purta adresa: TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE CONSTANȚA. Ce le veți spune atunci locatarilor, tovarăși din conducerea trustului ? M. MACARIE Din nou despre REMEDIERI Specialistul, în unitățile productive, slujind interesele societății. ____________________________________ _ Ingineri piscicoli, pescuind posturi călduțe Constanța... nn Rememorăm un fapt, consumat cu doi ani in urmă. La grupul de șantiere Giurgeni—Vadu Oii, acolo unde se construiește podul rutier peste Dunăre, s-a prezentat un tânăr inginer, proaspăt absolvent al unui institut bucureștean. Directorul grupului nu l-a prezentat simplu. — I vedeți ? E șeful promoției ! I s-a propus să rămână în București, asistent la catedra de betoane a institutului. I s-a promis apartament, i s-au dat asigurări că va fi promovat. Și a refuzat: Adică a dorit să fie aici, pe malul Dunării, la construirea unui asemenea obiectiv care rămîne o punte peste ape și peste vreme. L-am întâlnit mai târziu, șef de sector, specialist de primă mină, in echipa de podari. N-avea, ce-i drept, „flori la butonieră“ și nici costum cu o linie împrumutată din promenada bucureșteană. Purta simplu, pufoaică, căciulă și cisme ca orice constructor. Dar avea, în schimb, marea satisfacție de a se fi realizat profesional, de a putea spune mai târziu că acest pod rutier, unic în felul lui, prin soluțiile tehnice adoptate, poartă și semnătura lui. Mărturisirea o citeai in privirea lui, o confirmau podarii mai vechi. Am reținut, totuși, din spusele tânărului inginer, doar atât: „Acesta este idealul meu, pentru această meserie m-am calificat. Și apoi, încă din facultate, am știut că poduri se vor construi pretutindeni in țară". Simplu: „Acesta este idealul meu..." Sute, mii de oameni, duc cu ei, pe toate magistralele socialismului, acest crez de viață. Ii găsești pretutindeni, in toate domeniile vieții noastre sociale, sunt pilde autentice, modele care rezistă oricărei uzuri a timpului. Cititorii acestui articol sunt, credem, insă, de acord că mai găsim, și nu cazuri izolate, oameni care poartă in buzunar diplome de specialiști, care nu se sfiesc s-o afirme că sunt ingineri (ca să ne referim, astăzi, doar la această categorie), dar care nu mai efectuează de mult o activitate pentru care s-au calificat. Aducem, aici, in discuție un caz despre care am mai vorbit, inginerul Octavian Căpriță. Precizăm, inginer piscicol, trimis, după absolvirea facultății, la specializare, în străinătate. Și, evident, pe cheltuiala statului. S-a investit, așadar, un credit material și moral cu unicul scop să avem un specialist capabil, prin competența lui să determine, să influențeze creșterea producției în sectorul respectiv. Cei cu care am discutat despre inginerul O. C., și care-l cunosc din „sector“ spun că era un specialist de certă competență în tehnica pescuitului, că adusese, atunci, cu ani în urmă, rezolvări noi, eficiente, tehnologiei pescărești. Și, totuși, anii aceștia l-au găsit pe specialistul în cauză „arhitect“ de un sezon la Mangalia, șef al unor servicii... edilitare sau în dispeceratul unei întreprinderi de comerț exterior. Spunem „l-au găsit" pentru că anul acesta l-a găsit in altă parte, „salariat sezonier“, după spusele tovarășului Dumitru Ivan, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport — „metodist cu problemele de relații internaționale“. Ni s-a spus că C. C. nu este singurul inginer piscicol care „pescuiește“ pe unde poate... posturi bune în Constanța și care n-au nici o contingență cu specializarea atestată pe diplome. Și faptul este pe deplin adevărat. La I.G.L., bunăoară, ni s-a spus că ani de-a rindul un inginer piscicol, V. Artamon, a lucrat ca Mihai VASILESCU (Continuare în pag. a II-a) De la Cabinetul județean de partid Luni, 13 octombrie 1969, la ora 17,60, în sala de ședințe a Comitetului județean de partid, din str. Costache Burcă nr. 2, va avea loc deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism. Vor participa studenții de la toți anii și toate secțiile. CIRCULAȚIA PE DRUMURILE PUBLICE IMPLICA O MARE RESPONSABILITATE SOCIALĂ