Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)

1969-10-10 / nr. 6581

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXII, nr. 6581 Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani ÎNDEPLINIREA CONTRACTULUI, O ÎNDATORIRE CARE TREBUIE ONORATĂ CU PROMPTITUDINE SE UVREAZA RITMIC PRODUSELE ÎNSCRISE ÎN OBLI­GAȚIILE PE CARE COOPERATIVELE AGRICOLE ȘI LE-AU ASUMAT LA ÎNCEPUTUL ANULUI ? întrebarea am adresat-o, aproape invariabil, unui mare număr de per­soane. Răspunsurile au arătat că, in timp ce numeroase coo­perative își îndeplinesc exemplar obligațiile înscrise în con­tract, altele tărăgănează nejustificat această sarcină. O ÎNDATORIRE PATRIOTICA FATA DE STAT, FATA DE SOCIE­TATE, PENTRU SPRIJINUL MULTILATERAL ACOR­DAT ȚĂRĂNIMII Străbătund comuna Cobadin, un adevărat orășel cu magazine, blocuri cu mai multe etaje, liceu, numeroase întreprinderi și unități de deservire, ne oprim în Baza de recepție. Stan VULPE, șeful bazei, cu creionul in mină, calcu­lează: „Spuneți și dv. Uite ! în contul contractelor ne-au fost a­­duse pînă azi (9 octombrie — n.n.) 2.640 tone de porumb. Can­titatea nu e mică, reprezentînd peste un sfert din obligațiile pe care cele 10 cooperative agricole din țara noastră și le-au­­ luat prin contracte. Așa pare, cînd iei în considerare, cifra medie. Cînd afli, însă, că din această cantitate, 1.700 tone de porumb find aduse numai de cooperato­rii din Cobadin, îți dai seama că, celelalte unități n-au adus mai nimic. De altfel, dacă de la Me­reni, Viișoara și Negrești, de-a­­bia s-a început livrarea porumbu­lui contractat, de la Conacu, Pe­troșani, Fîntina Mare, Curcani și Tufani, nu s-a adus nici un bob. Nu este bine Desigur este vorba aici de or­ganizarea muncii, de modul cum sînt folosite mijloacele de trans­port. Au fost zile cînd cooperato­rii din Cobadin au transportat la bază 100—500 tone de porumb, ceea ce a făcut ca treaba să fie terminată intr-un timp record. Față de 1.300 tone porumb cit se prevăzuse în contract ei au livrat 1.700 tone. Și continuă. „Avem producție bogată — ne spunea președintele Sabri EMURSA. A­­ceastă producție am obținut-o cu ajutorul statului, cu contribuția celor peste 30 de, tractoare pe care le utilizăm, a cantităților tot mai mari de îngrășăminte, a seminței de calitate bună. Dacă obținem peste 10.000 kg porumb știuleți pe unele sole, dacă avem o cooperativă­ puternică, un sat care tinde vizibil către înfățișa­rea unui oraș, aceasta o datorăm, fără discuție, ajutorului primit din partea statului. Cum ne-ar sta să nu ne îndeplinim contractele? Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a II-a) NICI O ORĂ PIERDUTĂ LA CULES SI SEMĂNA­T 9 Cînd munca în te­ren nu este organizata de dimineață, randa­mentul zilei respective este scăzut . Lipsa controlului generează deficiente privind cali­tatea lucrărilor • Se a­­propie scandența se­mănatului , toate forțe­le la urgentarea acestei lucrări! Ieri dimineață pe întregul ju­deț se însămînțaseră cu grîu pes­te 80.000 ha, adică 58 la sută din plan, în vizita făcută prin cîteva unități agricole, am constatat a­­lături de lucruri bune și unele deficiențe privind calitatea și rit­mul la semănat și recoltat. La Izvoru Mare, de pildă, 5 semă­nători lucrau din plin. Inginerul Ștefan Mușat, întâlnit la fața lo­cului, părea mulțumit de calita­tea lucrărilor executate de me­canizatorii din secția condusă de Aurel Vizan, însoțim, împreună cu inginerul Mușat, două din se­­mănătorile cărora tocmai atunci li se umpluseră buncărele cu să­­mință. Gh. Oprea și D. Aretin, însămânțau, așa cum era prevă­zut în ordinele de lucru. Patul germinativ bine pregătit, sămința tratată, semănătorile reglate, la care se adăugau priceperea oa­menilor și controlul permanent al inginerului, contribuiau la re­alizarea unui semănar de calita­te. în­mănătoarele 3—1 zile, pri­mim încredințarea tuturor celor cu care am discutat, întreaga su­prafață de grîu prevăzută în plan va fi insămînțată. din Vizităm și alte unități. Pe m­a­solele cooperatorilor din Ciocîrlia de Sus, facem cunoștin­ță cu mecanizatorii I. Marcu și V. Gepat, care lucrau la semănat. Pe semănători doar câte un sin­gur minuitor, ceilalți doi — B. Amdî și R. Cadir, se odihneau la capul sorei. Cu toate acestea, bri­gadierului Seitomet Noman, nu i se părea un lucru anormal. Ca urmare, după plecarea noastră. In a doua cursă, semănătorile au plecat tot cu cite un minuitor fi­ecare... La reședința comunei, intilnim o fluctuație mare de oameni, că­ruțe, tractoare și autocamioane. Totul îți lăsa impresia că aici s-a terminat campania agricolă. în biroul cooperativei agricole, ingi­nerul Alexandru Drăghici „moti­vează"" că prezența lui acolo, se datorește faptului luării unui ziar, pentru a se documenta asupra modului cum decurge campania în alte unități. Pare incredibilă a­­ceastă justificare a inginerului, care în loc să urmărească pe te­ren și să intervină operativ cu priceperea și competența sa asu­pra modului cum se execută lu­crările, se interesează despre al­ții... Ajungem la Peștera. Interlocu­tor, tovarășul Petre Stoica, preșe­dintele cooperativei agricole. A­­flăm din discuțiile purtate că din cele 550 ha cu grîu, au fost însămânțate 370. De astăzi la Peș­tera mecanizatorii și cooperatorii au trecut la însămînțarea lotului semincer. De asemenea, aici re­coltatul porumbului se apropie de sfirșit. Și, ceea ce­ î important este faptul că mai bine de jumă­tate din porumbul recoltat a fost transportat la coșare. Așadar, folosindu-se toate mijloacele de transport și un număr mare de oameni, inclusiv cei care lucrea­ză in zootehnie (deși și aici mai sunt mulți care în aceste zile au alte preocupări) la Peștera se re­ușește a se recolta și transporta, zilnic, însemnate cantități de po­rumb. La vecinii lor din Izvoru, a fost inițiată o acțiune demnă de toată lauda. La apelul consi­liului de conducere, toți coopera­torii au răspuns cu însufle­țire, participind la recoltatul strugurilor și depănușatul po­rumbului. „Aproape 3 vagoane de porumb reușim să depănu­­șăm, zilnic“ — ne informează Nicolae Vilcu, președintele coope­rativei agricole. Aici, aproape tot porumbul recoltat pe cele 280 ha, a fost transportat în coșare și la baza de recepție, cocenii tăiați, iar 85 de ha din aceștia, depozi­tați in sector­ zootehnic. La Ciocîrlia de Sus n-am văzut acest lucru. Aici, munceau la depănu­șatul porumbului oameni tineri, care ar fi putut merge în câmp la recoltat și unde randamentul lor ar fi fost mai mare. Nu în­tâmplător porumbul a fost recol­tat pe numai 45 la sută din su­prafață, și din acesta o mare par­te este incă pe câmp. Președin­tele Ion Boarea încerca să se scuze că nu vin oamenii, că pro­ducția e mare și că mai au da recoltat o mare cantitate de le­gume și struguri. Oricum, nici o scuză nu poate scuti faptul că munca nu-i temeinic organizată și că forța existentă nu-i folosită rațional. La Ciocîrlia de Jos ace­eași situație , președintele Dumi­tru Priceputu se ocupă la gară de scoaterea unor vagoane cu orz sosite pentru baza furajeră, în loc ca acest lucru să fie făcut de unul din cei 6 contabili pe care, in frunte cu Nicolae Lazăr, i-am întâlnit în birou, răsfoind hîrtii. Cîteva aspecte care trebuie să dea de gîndit factorilor de răs­pundere din comunele și satele noastre și care trebuie să se sol­deze cu măsuri eficiente de a în­lătura această stare de lucruri. La semănat și recoltat trebuie să se lucreze zi și noapte, fără întrerupere. Lt. MIHAI JUSTIFICAU: NU ACCELEREAZĂ CU NIMIC RITMUL IA SEMĂNAT ȘI RECOLTAT REVENIRI ECOURI GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ — O NOUA DOVADĂ A GRIJII PE CARE STATUL O POARTA CE­LOR CE MUNCESC PE OGOARE. Ne vom înzeci eforturile pentru stringerea recoltei din acest an, pentru asigurarea unor producții bogate in anul viitor Apariția in presa de ieri a ce­lor două h­otăriri prin care Con­siliul de Miniștri aprobă, cu înce­pere de la 1 noiembrie a.c„ gene­ralizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, pre­cum și a specialiștilor din coope­rativele agricole, a găsit un larg și puternic ecou in rindurile lu­crătorilor ogoarelor județului nostru. Am stat de vorbă cu cî­­țiva dintre aceștia, în cuvinte calde, spuse din inimă, cei intil­­niți ne-au declarat că această nouă măsură reprezintă un pu­ternic stimulent pentru salariații din toate unitățile agricole, in vederea utilizării mai eficiente a bazei tehnico-materiale și a for­ței de muncă pentru obținerea unor producții vegetale și anima­le sporite, pentru ridicarea ren­tabilității unităților și asigurarea satisfacerii intr-o măsură mai mare a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroali­­mentare, cit și a industriei cu materii prime. — Lucrătorii din agricultura de stat —­ ne-a spus ing. horticol ION BADESCU, șeful fermei vi­ticole nr. 7 de la I.A.S. Nazarcea — au beneficiat, in ultimii ani, de îmbunătățiri substanțiale ale salarizării. Noua hotărâre este încă o dovadă a grijii pe care statul nostru o poartă lucrători­lor din acest important sector al economiei naționale. Ferma noas­tră are sarcina să realizeze, în a­­cest an, 1.450 tone struguri, din care 700 tone struguri de masă la export și să dea statului un be­neficiu de 1,5 milioane lei. Rezul­tatele de pînă acum ne dau ga­ranția depășirii planului total cu cel puțin 200 tone struguri, iar a planului de export cu o canti­tate egală. Aceasta ne asigură un beneficiu final de cel puțin 3 mi­lioane lei, dublu față de plan. Toți lucrătorii au depus eforturi stăruitoare pentru executarea in cele mai bune condiții a­ lucrări­lor de fertilizare, irigare, combat­­ere a dăunătorilor. Pentru noi nu este satisfacție mai mare evid­­­ezi că­ eforturile îți sunt apre­ciate în mod just. La I.A.S. Mihail Kogălniceanu am stat de vorbă cu medicul ve­terinar MIHAI GEORGESCU, șe­ful fermei zootehnice nr. 1: „Am venit aici — ne-a spus dânsul — imediat după terminarea facultă­ții, împreună cu soția mea. Sun­tem­ amândoi medici veterinari. Ne-am bucurat de condiții deo­sebite, avem posibilități să apli­căm și să dezvoltăm cunoștințele căpătate. Ferma noastră a reali­zat pînă acum, in medie, peste 2.700 litri lapte pe cap de vacă. Legarea nemijlocită a veniturilor noastre, ale tuturor lucrătorilor din fermă, de rezultatele econo­mice ale acesteia are o deosebită importanță în cointeresarea noas­tră pentru creșterea producției și a rentabilității. Ne străduim să depășim beneficiul planificat, a­­vind toate condițiile in acest sens. Acesta este răspunsul nostru la noua măsură de creștere a sala­riilor noastre". Mecanizatorul VASILE NO­VAC, șef de secție la I.M.A. 23 August, ne-a relatat: „Faptul că veniturile noastre vor fi condi­ționate nu numai de îndeplinirea planului de lucrări, ci și de rea­lizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperati­vele agricole, corespunde cu in­teresul fiecărui tractorist de realiza lucrări de calitate cât mai a bună și la timpul optim. Este și firesc ca, în asemenea condiții, să întărim și mai mult colaborarea C. NICOLAE (Continuare în pag. a II-a) SIHSBHtfflffiHflIHKIRIIBIIfiniCHBIRHn %W SM Acum câ­te­va luni — probabil că cititorii își amintesc — zia­rul nostru a organizat o discu­ție la „masă rotundă“, la care au fost invitați reprezentanți ai TRUSTULUI DE CONSTRUC­ȚII LOCALE (executantul lo­cuințelor din Constanța) și ai ÎNTREPRINDERII DE GOS­PODĂRIE LOCATIV­Ă (benefi­ciarul acestora), pentru a dis­cuta situația acelor blocuri la care nu se făcuse recepția de­finitivă — deși unele aveau, deja, un stagiu de câțiva ani — din cauza neterminării unor lu­crări sau a proastei calități a altora.­­Ulterior, despre situa­ția construcțiilor de locuințe nerecepționate din Constanța s-a scris și în ziarul „Scânteia”. Analizând aspectele semnala­te, Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal a stabilit ca sarcină pentru trus­tul de construcții ca, pînă la 30 septembrie, să fie terminate toate lucrările de acest fel și să se recepționeze definitiv (bine­înțeles, dacă vor fi corespunză­toare !...) toate blocurile de lo­cuințe aflate în situația aminti­tă. Iată că 30 septembrie a trecut: Oare e situația actuală ? Tre­buie să spunem că, la început, conducerea T.C.L. a luat o se­rie de măsuri care creaseră premise ca termenul stabilit să fie respectat: un inginer șef al trustului a fost repartizat să se ocupe, să dirijeze și să răspun­dă personal de problema reme­dierilor, a fost alcătuită o bri­gadă complexă, care trebuia să execute in exclusivitate astfel de lucrări. Ca urmare, la o bu­nă parte din blocuri, s-a putut face recepția, ne referim atât la locuințele din Tomis Nord și Tomis III, cit și la cele din cartierul Abator. Dar, la 10 septembrie, mai rămăseseră 14 blocuri (insumind sute de apar­tamente) la care nu se putuse face recepția și această stare de lucruri se menținea și la 3 oc­tombrie, ultima dată cînd co­misia de recepție de la I.G.L. s-a prezentat pentru a lua în primire blocurile, fără a fi însă in măsură să-și îndeplinească misiunea, fiindcă nici unul din blocuri n-a mai fost pregătit, intre timp, pentru recepție, la fiecare au mai rămas multe lu­cruri de pus la punct. Desigur, justificările de tot felul nu lipsesc. A început de­ja să se vorbească „de cauze o­­biective“. Principala se referă la insuficiența mîinii de lucru calificate. Dar cum, până la 10 septembrie, au existat și zidari și tinichigii și tâmplari sau alți meseriași de care a fost ne­voie, și acum, dintr-odată, con­structorul nu mai are de unde să-i găsească ?... Discutând cu diriginții de șantier ai benefi­ciarului (cu prilejul unei ședin­țe la I.G.L., care dezbatea toc­mai astfel de probleme) am re­ținut că, la marea majoritate din blocuri, e vorba de lucrări ce se pot executa în maximum 3—4 săptămâni: tencuieli exte­rioare, hidroizolații la acoperi­șuri, infiltrări de apă în apar­tamente, amenajări de subso­luri tehnice, refaceri de trotua­re și pavaje etc. Numai la trei dintre blocuri — cele care poartă indicativul „P“ — blocuri înalte, se pare că nu va fi posi­bil să se execute refacerea ten­cuielilor exterioare, în mare parte deteriorate tocmai din cauză că au fost făcute pe timp de iarnă. Pentru aceste blocuri este nevoie să se monteze sche­le înalte (or, constructorul nu poate realiza schelăria în ter­men scurt), astfel că, dacă s-ar începe tencuielile, ar trebui ca ele să se execute tot in condiții de umiditate și frig excesiv, ceea ce ar dăuna calității lor. Dar, întrebăm noi. DE CE NU S-A OCUPAT T.C.L. (ȘANTIERUL TOMIS NORD) ÎN PRIMUL RÂND DE ACESTE BLOCURI CARE CEREAU MASURI TEH­NICE SPECIALE, DE CE N-AU FOST REPARATE ACESTEA PRIMELE ? Conducerea trustului are da­toria să ia de urgență măsuri pentru ca lucrările de reme­dieri la blocurile... „terminate“ și nerecepționate să fie execu­tate cu maximum de urgență. Să nu se uite că e vorba de lo­cuințe deja ocupate, că cetățe­nii au avut de suferit și în cursul iernilor trecute din cau­za neglijenței cu care s-au fă­cut unele lucrări, că în curând va veni din nou iarna și că ne­mulțumirile — e drept într-un număr mai scăzut — din nou vor purta adresa: TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE CONSTANȚA. Ce le veți spune atunci locatarilor, tovarăși din conducerea trustului ? M. MACARIE Din nou despre REMEDIERI Specialistul, în unitățile productive, slujind interesele societății. ____________________________________ _ Ingineri piscicoli, pescuind posturi călduțe Constanța... nn Rememorăm un fapt, consumat cu doi ani in urmă. La grupul de șantiere Giurgeni—Vadu Oii, a­­colo unde se construiește podul rutier peste Dunăre, s-a prezen­tat un tânăr inginer, proaspăt ab­solvent al unui institut bucureș­­tean. Directorul grupului nu l-a prezentat simplu. — I­ vedeți ? E șeful promo­ției ! I s-a propus să rămână în București, asistent la catedra de betoane a institutului. I s-a pro­mis apartament, i s-au dat asi­gurări că va fi promovat. Și a refuzat: Adică a dorit să fie aici, pe malul Dunării, la construirea unui asemenea obiectiv care ră­­mîne o punte peste ape și peste vreme. L-am întâlnit mai târziu, șef de sector, specialist de primă mină, in echipa de podari. N-avea, ce-i drept, „flori la butonieră“ și nici costum cu o linie împrumutată din promenada bucureșteană. Purta simplu, pufoaică, căciulă și cisme ca orice constructor. Dar avea, în schimb, marea satisfac­ție de a se fi realizat profesional, de a putea spune mai târziu că a­­cest pod rutier, unic în felul lui, prin soluțiile tehnice adoptate, poartă și semnătura lui. Mărtu­risirea o citeai in privirea lui, o confirmau podarii mai vechi. Am­ reținut, totuși, din spusele tână­rului inginer, doar atât: „Acesta este idealul meu, pentru această meserie m-am calificat. Și apoi, încă din facultate, am știut că poduri se vor construi pretutin­deni in țară". Simplu: „Acesta este­ idealul meu..." Sute, mii de oameni, duc cu ei, pe toate magistralele socia­lismului, acest crez de viață. Ii găsești pretutindeni, in toate do­meniile vieții noastre sociale, sunt pilde autentice, modele care re­zistă oricărei uzuri a timpului. Cititorii acestui articol sunt, cre­dem, insă, de acord că mai găsim, și nu cazuri izolate, oameni care poartă in buzunar diplome de specialiști, care nu se sfiesc s-o afirme că sunt ingineri (ca să ne referim, astăzi, doar la această categorie), dar care nu mai efectuează de mult o activi­tate pentru care s-au calificat. Aducem, aici, in discuție un caz despre care am mai vorbit, ingi­nerul Octavian Căpriță. Preci­zăm, inginer piscicol, trimis, du­pă absolvirea facultății, la spe­cializare, în străinătate. Și, evi­dent, pe cheltuiala statului. S-a investit, așadar, un credit mate­rial și moral cu unicul scop să a­­vem un specialist capabil, prin competența lui să determine, să influențeze creșterea pro­ducției în sectorul respectiv. Cei cu care am discutat des­pre­ inginerul O. C., și care-l cunosc din „sector“ spun că era un specialist de certă com­petență în tehnica pescuitu­lui, că adusese, atunci, cu ani în urmă, rezolvări noi, eficiente, tehnologiei pescărești. Și, totuși, anii aceștia l-au găsit pe specia­listul în cauză „arhitect“ de un sezon la Mangalia, șef al unor servicii... edilitare sau în dispe­ceratul unei întreprinderi de co­merț exterior. Spunem „l-au gă­sit" pentru că anul acesta l-a gă­sit in altă parte, „salariat sezo­nier“, după spusele tovarășului Dumitru Ivan, președintele Con­siliului județean pentru educație fizică și sport — „metodist cu problemele de relații internațio­nale“. Ni s-a spus că C. C. nu este singurul inginer piscicol care „pescuiește“ pe unde poate... pos­turi bune în Constanța și care n-au nici o contingență cu spe­cializarea atestată pe diplome. Și faptul este pe deplin adevărat. La I.G.L., bunăoară, ni s-a spus că ani de-a rindul un inginer piscicol, V. Artamon, a lucrat ca Mihai VASILESCU (Continuare în pag. a II-a) De la Cabinetul județean de partid Luni, 13 octombrie 1969, la ora 17,60, în sala de ședințe a Comitetului județean de partid, din str. Costache Burcă nr. 2, va avea loc des­chiderea cursurilor Univer­sității serale de marxism-le­ninism. Vor participa stu­denții de la toți anii și toate secțiile. CIRCULAȚIA PE DRUMURILE PUBLICE IMPLICA O MARE RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Next