Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)
1969-10-18 / nr. 6588
GtK PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXH, nr. 6588 J Sîmbata, 18 octombrie 1969 j 6 pagini, 30 bani INDUSTRIA LOCALĂ ARE LARGI POSIBILITĂȚI SĂ VALORIFICE RESURSELE MATERIALE ALE JUDEȚULUI ACEASTA A FOST TEMA FINEI DISCUȚII LA „MASA ROTUNDA" ORGANIZATĂ DE ZIARUL ..DOBROGEA NOUĂ“ CU CADRE DE CONDUCERE DIN INDUSTRIA LOCALĂ A JUDEȚULUI ȘI LA CARE AU PARTICIPAT TOVĂRĂȘII : ING. GHEORGHE BALOȘ ȘI ING. GHEORGHE BOJA, DIRECTORUL ȘI, RESPECTIV, INGINERUL ȘEF AL DIRECȚIEI JUDEȚENE DE INDUSTRIE LOCALA, ING. ATANASE BOAGIU, DIRECTOR AL ÎNTREPRINDERII DE PREFABRICATE ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII, ING. CONSTANTIN ALBU, DIRECTOR AL ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI TEXTILE. Desigur, ca în orice alt sector economic, activitatea întreprinderilor de industrie locală se desfășoară pe baza unui plan care, ținând seama de posibilitățile acestora, fixează obiectivele economice pe care ele trebuie să le îndeplinească , și din acest punct de vedere, mai sunt de semnalat o serie de greutăți și deficiențe care influențează încă negativ rezultatele unităților industriei locale. Dar discuția noastră nu s-a referit la asemenea aspecte, ci a urmărit să sondeze posibilități și preocupări menite să aducă în circuitul economic resurse materiale încă ignorate în momentul de față și — prin aceasta — să dea contur planurilor privind activitatea viitoare. Se știe, de exemplu, că Dobrogea, județul Constanța reprezintă o bogată și multilaterală sursă de materiale destinate construcțiilor, iar industria locală a județului nostru ocupă un loc important în exploatarea acestora. Firesc, deci, ca principalele direcții ale preocupărilor conducerilor întreprinderilor să se refere la asemenea domeniu. Am reținut, astfel, propunerea făcută de interlocutorii noștri de a se extinde simțitor exploatarea carierei de piatră de la Sibioara (unde, de altfel, chiar sub cursul acestui trimestru, urmează să intre în funcțiune o instalație care permite realizarea unei producții suplimentare anuale de 100.000 tone de piatră). Aceasta va satisface în mai mare măsură cererile privind piatra de construcție necesară șantierelor industriale, de locuințe, de drumuri etc. De asemenea, se preconizează ca, în colaborare cu D.S.A.P.C. Constanța, să se experimenteze realizarea unor mărci de betoane celulare autoclavizate, exploatîndu-se nisipul de la Ciobănița împreună cu alte materiale ușoare (cenușă de termocentrală de la Ovidiu). Nisipul cuarțos de la Sibioara ar putea fi folosit la fabricarea sticlei — activitate complet nouă pentru Dobrogea dar cu largi perspective — în care scop e de semnalat inițiativa forurilor locale de a începe imediat studii pentru construirea, încă în anul viitor, a unei fabrici de sticlă la Constanța; aceasta, în prima etapă, ar urma să realizeze ambalaje din sticlă și alte obiecte de uz casnic, care nu cer o tehnologie prea pretențioasă, iar ulterior sa treacă la fabricarea unor articole din sticlă semifină și fină. Nisipul de mare, atit de abundent pe litoralul nostru, urmează a căpăta o valoare de întrebuințare superioară. Pe lângă inițierea unei exploatări organizate, cu mijloace mecanizate, pentru satisfacerea nevoilor curente ale întreprinderilor de construcții (se prevede ca, anual, în exploatarea amintită să se poată excava circa 100.000 tone de nisip), urmează să se facă experimentări pentru producerea de cărămizi ușoare, avînd ca materie primă nisipul de mare și diferite argile din surse locale, cărămizi ridicate mai ales pentru construcții gospodărești. Tot în acest scop, interlocutorii noștri ne-au vorbit de intenția de a folosi cantitățile însemnate de cenușe reziduale existente la U.S.A.S. Năvodari, pentru fabricarea unor cărămizi ridicate în construcțiile ușoare. O preocupare mai veche a industriei locale — și care în ultimul timp a căpătat mai pregnant conturul realității — se referă la exploatarea balastului de Dunăre. Urmează să se instaleze o balastieră la Ostrov și, în momentul de față, se lucrează deja la amenajarea unor bazine de descărcare a balastului la Cernavodă (fiindcă se preconizează ca transportul să se facă pe Dunăre). Trebuie să amintim, însă, că despre balastiera de la Ostrov a mai fost vorba în ziarul nostru și suntem nevoiți să semnalăm și acum — ca și atunci — greutățile existente in legătură cu acest obiectiv. Dacă s-a reușit, în ultimă instanță, să se procure o bună parte din utilajele balastierei, nici pînă în momentul de față Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini nu dă certitudinea livrării macaralei cu relier de mare tonaj, absolut necesară pentru începerea exploatării. Considerăm că, pentru ministerul amintit nu constituie o problemă imposibil de rezolvat fabricarea și livrarea unui asemenea utilaj și de aceea așteptăm rezolvarea pozitivă a doleanței industriei locale constănțene. MIHAI MACARIE (Continuare în pag. a II-a) Acte de creație in profesiunea aleasă ÎNSEMNĂRII Orânduirea noastră socialistă, în procesul participării active a membrilor săi la opera de creare a bunurilor materiale, a avuției naționale, asigură toate condițiile manifestării largi a inițiativei, priceperii și capacității creatoare a fiecărui individ. De aceea, dăruirea deliberată reprezintă o modalitate firească de comportare a fiecăruia la locul său de muncă. Pentru a proba cu forța de convingere a faptelor, fiecare domeniu de oferă nenumărate activitate exemple. Noi am ales pentru investigație una dintre cele mai mari întreprinderi din zona portuară — ȘANTIERUL NAMaria RADOVANU (Continuare In pag. a II-a) a lu-a SISTEMATIZAREA AȘEZĂRILOR OMENEȘTI - PROCES SOCIALECONOMIC DE COVÎRȘITOARE IMPORTANȚA Pag.IV-V ÎN PAS CU CERINȚELE POPULAȚIE! VA PREZENTĂM ASTĂZI CÎTEVA UNITĂȚI CONSTĂNȚENE CARE ȚIN LA BUNUL LOR RENUME Pag. a VI-a • COMUNICAT CU privire la cea de-a 43-A ședința a ComiTetului EXecutiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc . „Soiuz-7" a aterizat. în Cosmos mai evoluează nava cosmică „Soiuz-8" ivwvvvwwvvwvv^ j. VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BANGALORE 17. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putinelu, transmit: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndeminarea meșterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea și ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează in special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit in saloanele palatului „Raj Bhavan“ din. Bangal are un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Cornelia Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoana oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea dintre cele continuă a relațiilor două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. _____________________ Semnarea unui Ca urmare a tratativelor desfășurate într-o atmosferă prietenească și de înțelegere reciprocă, la Ministerul Comerțului Exterior a fost semnată vineri protocolul privind schimbul de mărfuri pe anul 1970 intre România și Polonia. Protocolul prevede o creștere cu 13 la sută a volumului schimburilor de mărfuri dintre cele două țări, față de prevederile protocolului pe anul in curs. România va livra în Polonia: mașini unelte, utilaje de foraj, locomotive Diesel electrice și hidraulice, nave maritime, armături industriale, rulmenți, motoare electrice, autocamioane și autoturisme de teren, elemente de injecție, produse petrolifere, diverse chimicale, rochită și alte mărfuri. Polonia va livra în România: nave de pescuit oceanic, echipament naval, motoare și agregate „Wola“, produse electrotehnice, utilaj minier, mașini textile, mașini pentru construcții și drumuri, mașini unelte, aparate și instrumente medicale, rulmenți, vagoane de persoane și de bagaje, laminate de oțel, cocs, sulf, diverse chimicale, articole industriale și alte mărfuri. protocol comercial româno-polonez Sunt prevăzute, de asemenea, schimburi de sortimente, de produse siderurgice, cabluri și bunuri de larg consum. Documentul a fost semnat din partea română de Al. Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, iar din partea poloneză de M. Dmochowski, adjunct al ministrului comerțului exterior. Printre cei prezenți la semnare se aflau V. Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior, J. Ocieduszko, ambasadorul R.P. Polone la București, membrii celor două delegații guvernamentale. (Agerpres) SARCINA ACTUALĂ NUMĂRUL 1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Zilele trec, dar porumbul continua sa ramina pe cîmp . De necrezut și totuși asta-î realitatea, abia jumătate din viteza zilnică planificată se realizează la recoltat • Cantitățile de porumb recoltate și râmase pe cîmp sînt echivalente cu o garnitură de tren de peste 8.500 vagoane . Pe cîmp cauți oamenii cu luminarea, dar prin unele sate bufetele au un deger accentuat. „N-au intrat zilele-n sac" - justifică unii președinți întîrzierea recoltării porumbului; rău este că nici recolta n-a intrat... Peste o săptămină se va consemna împlinirea a două luni de cînd se lucrează la recoltatul porumbului. Față de perioada scursă, ar fi fost normal, chiar și cu „necazul“ de anul acesta, cînd producția e mai mare, ca porumbul să fie recoltat în întregime. Totuși, abia 75.000 ha cu porumb au fost recoltate pînă ieri dimineață în unitățile agricole din județul nostru, în procente, față de plan, cooperativele agricole de producție au realizat la recoltat numai 58 la sută, iar întreprinderile agricole de stat 80 la sută. Atrage atenția un fapt, de care ne-am convins că nu prea se ține seama în unele unități. Astfel, în timp ce în întreprinderile agricole de stat, porumbul a fost recoltat pînă acum cu mijloace mecanice pe 75 la sută din suprafață, în cooperativele agricole de producție, aceasta reprezintă 20 la sută. Or, sunt în județ multe combine C. T.2. R care stau la brigăzi, în loc să fie folosite la recoltat. Se invoca fel de fel de motive : insuficiența remorcilor, risipa mare de porumb, etc. Faptele au demonstrat că există suficiente remorci, numai că acestea nu sunt folosite rațional, iar în ceea ce privește risipa de porumb, combinele bine reglate pot evita acest lucru. Urmărim modul cum au fost folosite pînă acum combinele la recoltatul porumbului în faza I.M.A. Topraisar, în cooperativa agricolă Cumpăna, nu s-a recoltat nici un hectar de porumb cu combina (?!?), în timp ce la Straja, realizările reprezintă 190 de hectare; în celelalte unități, suprafețele recoltate cu combinele reprezintă doar preț de cîteva zile. Părerea noastră este că aceste mijloace mecanice trebuiau să lucreze neîntrerupt de la începerea campaniei, pentru a suplini forțele de muncă care, fie că sînt insuficiente, fie că sunt antrenate în alte activități de sezon, nu pot face față onorabil sarcinilor actuale. Nu intîmplător la coopera St. MiHAI (Continuare în pag. a II-a) i.