Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)

1969-10-18 / nr. 6588

GtK PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXH, nr. 6588 J Sîmbata, 18 octombrie 1969 j 6 pagini, 30 bani INDUSTRIA LOCALĂ ARE LARGI POSIBILITĂȚI SĂ VALORIFICE RESURSELE MATERIALE ALE JUDEȚULUI ACEASTA A FOST TEMA FI­NEI DISCUȚII LA „MASA RO­TUNDA" ORGANIZATĂ DE ZIARUL ..DOBROGEA NOUĂ“ CU CADRE DE CONDUCE­RE DIN INDUSTRIA LO­CALĂ A JUDEȚULUI ȘI LA­ CARE AU PARTICIPAT TOVĂ­RĂȘII : ING. GHEORGHE BA­­LOȘ ȘI ING. GHEORGHE BOJA, DIRECTORUL ȘI, RESPECTIV, INGINERUL ȘEF AL DIRECȚI­EI JUDEȚENE DE INDUSTRIE LOCALA, ING. ATANASE BOA­­GIU, DIRECTOR AL ÎNTRE­PRINDERII DE PREFABRICA­TE ȘI MATERIALE DE CON­STRUCȚII, ING. CONSTANTIN ALBU, DIRECTOR AL ÎNTRE­PRINDERII DE PRODUSE ALI­MENTARE ȘI TEXTILE. Desigur, ca în orice alt sector economic, activitatea întreprinde­rilor de industrie locală se desfă­șoară pe baza unui plan care, ți­­nând seama de posibilitățile aces­tora, fixează obiectivele economi­ce pe care ele trebuie să le în­deplinească , și din acest punct de vedere, mai sunt de semnalat o serie de greutăți și deficiențe care influențează încă negativ re­zultatele unităților industriei lo­cale. Dar discuția noastră nu s-a referit la asemenea aspecte, ci a urmărit să sondeze posibilități și preocupări menite să aducă în cir­cuitul economic resurse materiale încă ignorate în momentul de fa­ță și — prin aceasta — să dea contur planurilor privind activi­tatea viitoare. S­e știe, de exemplu, că Do­­brogea, județul Constanța reprezintă o bogată și multilaterală sursă de materiale destinate construcțiilor, iar in­dustria locală a județului nostru ocupă un loc important în exploa­tarea acestora. Firesc, deci, ca principalele direcții ale preocu­părilor conducerilor întreprinde­rilor să se refere la asemenea do­meniu. Am reținut, astfel, pro­punerea făcută de interlocutorii noștri de a se extinde simțitor exploatarea carierei de piatră de la Sibioara (unde, de altfel, chiar sub cursul acestui trimestru, ur­mează să intre în funcțiune o in­stalație care permite realizarea unei producții suplimentare anu­ale de 100.000 tone de piatră). A­­ceasta va satisface în mai mare măsură cererile privind piatra de construcție necesară șantierelor industriale, de locuințe, de dru­muri etc. De asemenea, se pre­conizează ca, în colaborare cu D.S.A.P.C. Constanța, să se expe­rimenteze realizarea unor mărci de betoane celulare autoclavizate, exploatîndu-se nisipul de la Cio­­bănița împreună cu alte materiale ușoare (cenușă de termocentrală de la Ovidiu). Nisipul cuarțos de la Sibioara ar putea fi folosit la fabricarea sticlei — activitate complet nouă pentru Dobrogea dar cu largi perspective — în ca­re scop e de semnalat inițiativa forurilor locale de a începe ime­diat studii pentru construirea, în­că în anul viitor, a unei fabrici de sticlă la Constanța; aceasta, în prima etapă, ar urma să realizeze ambalaje din sticlă și alte obiec­te de uz casnic, care nu cer o tehnologie prea pretențioasă, iar ulterior sa treacă la fabricarea u­­nor articole din sticlă semifină și fină. Nisipul de mare, atit de abun­dent pe litoralul nostru, urmează a căpăta o valoare de întrebuin­țare superioară. Pe lângă inițierea unei exploatări organizate, cu mijloace mecanizate, pentru satis­facerea nevoilor curente ale în­treprinderilor de construcții (se prevede ca, anual, în exploatarea amintită să se poată excava cir­ca 100.000 tone de nisip), urmea­ză să se facă experimentări pen­tru producerea de cărămizi ușoa­re, avînd ca materie primă nisi­pul de mare și diferite argile din surse locale, cărămizi ridicate mai ales pentru construcții gos­podărești. Tot în acest scop, in­terlocutorii noștri ne-au vorbit de intenția de a folosi cantitățile în­semnate de cenușe reziduale e­­xistente la U.S.A.S. Năvodari, pentru fabricarea unor cărămizi ridicate în construcțiile ușoare. O preocupare mai veche a industriei locale — și ca­re în ultimul timp a că­pătat mai pregnant conturul re­alității — se referă la exploatarea balastului de Dunăre. Urmează să se instaleze o balastieră la Os­trov și, în momentul de față, se lucrează deja la amenajarea unor bazine de descărcare a balastului la Cernavodă (fiindcă se preconi­zează ca transportul să se facă pe Dunăre). Trebuie să amintim, în­să, că despre balastiera de la Os­trov a mai fost vorba în ziarul nostru și suntem­ nevoiți să sem­nalăm și acum — ca și atunci — greutățile existente in legătură cu acest obiectiv. Dacă s-a reușit, în ultimă instanță, să se procure o bună parte din utilajele balas­tierei, nici pînă în momentul de față Ministerul Industriei Con­strucțiilor de Mașini nu dă certi­tudinea livrării macaralei cu­­ relier de mare tonaj, absolut ne­cesară pentru începerea exploată­rii. Considerăm că, pentru minis­terul amintit nu constituie o pro­blemă imposibil de rezolvat fa­bricarea și livrarea unui aseme­nea utilaj și de aceea așteptăm rezolvarea pozitivă a doleanței industriei locale constănțene. MIHAI MACARIE (Continuare în pag. a II-a) Acte de creație in profesiunea aleasă ÎNSEMNĂRII Orânduirea noastră socia­listă, în procesul participării active a membrilor săi la o­­pera de creare a bunurilor materiale, a avuției naționa­le, asigură toate condițiile manifestării largi a inițiati­vei, priceperii și capacității creatoare a fiecărui individ. De aceea, dăruirea deliberată reprezintă o modalitate fi­rească de comportare a fie­căruia la locul său de mun­că. Pentru a proba cu forța de convingere a faptelor, fie­care domeniu de oferă nenumărate activitate exemple. Noi am ales pentru investiga­ție una dintre cele mai mari întreprinderi din zona por­tuară — ȘANTIERUL NA­Maria RADOVANU (Continuare In pag. a II-a) a lu­-a SISTEMATIZAREA AȘEZĂRILOR OMENEȘTI - PROCES SOCIAL­­ECONOMIC DE COVÎRȘITOARE IMPORTANȚA Pag.IV-V ÎN PAS CU CERINȚELE POPULAȚIE! VA PREZENTĂM ASTĂZI CÎTEVA UNITĂȚI CONSTĂNȚENE CARE ȚIN LA BUNUL LOR RENUME Pag. a VI-a • COMUNICAT CU privire la cea de-a 43-A ședința a ComiTetului E­­Xecutiv al Consi­liului de Ajutor E­­conomic Reciproc . „Soiuz-7" a ateri­zat. în Cosmos mai evoluează nava cosmică „Soiuz-8" ivwvvvwwvvwvv^ j. VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BANGALORE 17. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu și Ion Putinelu, transmit: Pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoane­le oficiale române care îi înso­țesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejuri­mile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul My­sore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dina­mismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, ală­turi de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra ora­șului o undă din strălucirea se­colelor trecute, Mysore se mîn­­drește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavi­lionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contem­porane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire în­­deminarea meșterilor-artizani a­­nonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate o­­pere de artă. Varietatea și inge­niozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului in­dian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Cha­­mundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întin­de, la poalele colinei, pe o supra­față de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează in special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc localita­tea Mysore, înapoindu-se la Ban­galore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj în­­cîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxu­riantă alternează cu podișuri sterpe, pietroase, lanurile geome­trice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul es­te înlănțuit de masive muntoase golașe, cu contururi bizare. Pre­zența omului, efortul de a smul­ge naturii spații cit mai vaste sînt atestate nu numai de supra­fața întinsă a terenurilor culti­vate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foar­te des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fruc­telor lor. La un moment dat, co­loana mașinilor oficiale se opreș­te, și oaspeții români sunt invi­tați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire căl­duroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul sta­tului Mysore, Samanath Lyer, a oferit in saloanele palatului „Raj Bhavan“ din. Bangal are un dineu în cinstea președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușes­cu, și a soției sale, Elena Ceau­șescu. La dineu au luat parte preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Cornelia Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul Ro­mâniei la Delhi, și alte persoana oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Pau­l Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, priete­nească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statu­lui Mysore au toastat pentru dez­voltarea dintre cele continuă a relațiilor două țări, pentru prietenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. _____________________ Semnarea unui Ca urmare a tratativelor des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească și de înțelegere reci­procă, la Ministerul Comerțului Exterior a fost semnat­ă vineri protocolul privind schimbul de mărfuri pe anul 1970 intre Ro­mânia și Polonia. Protocolul prevede o creștere cu 13 la sută a volumului schimburilor de mărfuri dintre cele două țări, față de preve­derile protocolului pe anul in curs. România va livra în Polonia: mașini unelte, utilaje de foraj, locomotive Diesel electrice și hidraulice, nave maritime, ar­mături industriale, rulmenți, motoare electrice, autocamioa­ne și autoturisme de teren, ele­mente de injecție, produse pe­trolifere, diverse chimicale, roc­­hită și alte mărfuri. Polonia va livra în România: nave de pescuit oceanic, echi­pament naval, motoare și agre­gate „Wola“, produse electro­tehnice, utilaj minier, mașini textile, mașini pentru construc­ții și drumuri, mașini unelte, aparate și instrumente medica­le, rulmenți, vagoane de per­soane și de bagaje, laminate de oțel, cocs, sulf, diverse chi­micale, articole industriale și alte mărfuri. protocol comercial româno-polonez Sunt prevăzute, de asemenea, schimburi de sortimente, de produse siderurgice, cabluri și bunuri de larg consum. Documentul a fost semnat din partea română de Al. Al­­bescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, iar din partea poloneză de M. Dmo­­chowski, adjunct al ministrului comerțului exterior. Printre cei prezenți la sem­nare se aflau V. Răuță, adjunct al ministrului comerțului exte­rior, J. Ocieduszko, ambasado­rul R.P. Polone la București, membrii celor două delegații guvernamentale. (Agerpres) SARCINA ACTUALĂ NUMĂRUL 1 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Zilele trec, dar porumbul continua sa ramina pe cîmp . De necrezut și totuși asta-î realitatea, abia jumătate din viteza zilnică planificată se realizează la recoltat • Cantitățile de porumb recoltate și râmase pe cîmp sînt echivalente cu o garnitură de tren de peste 8.500 vagoane . Pe cîmp cauți oamenii cu luminarea, dar prin unele sate bufetele au un deger accentuat­­. „N-au intrat zilele-n sac" - justifică unii pre­ședinți întîrzierea recoltării porumbului; rău este că nici recolta n-a intrat... Peste o săptămină se va con­semna împlinirea a două luni de cînd se lucrează la recoltatul po­rumbului. Față de perioada scur­să, ar fi fost normal, chiar și cu „necazul“ de anul acesta, cînd producția e mai mare, ca porum­bul să fie recoltat în întregime. Totuși, abia 75.000 ha cu porumb au fost recoltate pînă ieri dimi­neață în unitățile agricole din județul nostru, în procente, față de plan, cooperativele agricole de producție au realizat la recol­tat numai 58 la sută, iar între­prinderile agricole de stat 80 la sută. Atrage atenția un fapt, de care ne-am convins că nu prea se ține seama în unele unități. Astfel, în timp ce în întreprin­derile agricole de stat, porumbul a fost recoltat pînă acum cu mij­loace mecanice pe 75 la sută din suprafață, în cooperativele agri­cole de producție, aceasta repre­zintă 20 la sută. Or, sunt în județ multe combine C. T.2. R care stau la brigăzi, în loc să fie folosite la recoltat. Se invoca fel de fel de motive : insuficiența remorci­lor, risipa mare de porumb, etc. Faptele au demonstrat că există suficiente remorci, numai că a­­c­es­tea nu sunt folosite rațional, iar în ceea ce privește risipa de porumb, combinele bine reglate pot evita acest lucru. Urmărim modul cum au fost folosite pînă acum combinele la recoltatul po­rumbului în faza I.M.A. Toprai­­sar, în cooperativa agricolă Cum­păna, nu s-a recoltat nici un hec­tar de porumb cu combina (?!?), în timp ce la Straja, realizările reprezintă 190 de hectare; în ce­lelalte unități, suprafețele recol­tate cu combinele reprezintă doar preț de cîteva zile. Părerea noastră este că aceste mijloace mecanice trebuiau să lucreze ne­întrerupt de la începerea campa­niei, pentru a suplini forțele de muncă care, fie că sînt insufi­ciente, fie că sunt antrenate în alte activități de sezon, nu pot face față onorabil sarcinilor ac­tuale. Nu intîmplător la coopera­ St. Mi­HAI (Continuare în pag. a II-a) i.

Next