Dobrogea Nouă, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6626-6651)
1969-12-03 / nr. 6627
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6627 Miercuri, 3 decembrie 1969 4 pagini, 30 bani LA CENTRALA ELECTRICĂ DE PALAS fisuri“ inadmisibile in relația dintre constructor, montor si beneficiar Ancheta economică Am vizitat, zilele trecute, șantierul de construcție a unuia dintre importantele obiective energetice ale județului: CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE PALAS. Mobilul vizitei a fost unul singur : să vedem care este stadiul lucrărilor de construcții și montaje aflate în plină desfășurare. Parcurgînd șantierul de la un cap la altul, constați cu satisfacție că principalele obiective care compun centrala au fost ridicate. Astfel, imensa sală a mașinilor, de 36 metri înălțime, coșul de fum, primul turn de răcire, stația de epurare și altele au fost terminate. La prima vedere, totul pare normal, inclusiv ...pulsulu1 lucrărilor aflate in plină execuție. Certitudinea desfășurării normale a lucrărilor ne-o dă și tovarășul Vasile Zaharia, inginerul șef al întreprinderii „Electrocentrale“ Constanța. „La grupul I de 50 MW, cu termen de punere în funcțiune în trimestrul II 1970, nu avem probleme. Cazanul 1 — ne precizează interlocutorul — s-a montat in proporție de 90 la sută. Turbogeneratorul a sosit parțial și este în curs de montare. După toate calculele noastre, sunt condiții ca primul grup să fie pus în funcțiune în termenul stabilit. La grupul 2 (tot de 50 MW), se montează cazanul 2, sosit în întregime în șantier. Dar, din turbogeneratorul aferent n-a sosit încă nimic. Dacă nu va sosi pînă la sfîrșitul anului, termenul de punere în funcțiune, stabilit la 30 noiembrie 1970, nu se va putea respecta. Este singura problemăcheie care trebuie rezolvată: în rest, constructorul a început, conform graficului, să asigure închiderea completă a spațiilor pentru desfășurarea normală a lucrărilor și pe timp de iarnă, iar mentorul lucrează la montajul agregatelor și utilajelor sosite“. Intr-adevăr, după această prezentare succintă, totul pare să fie nomal. Ce ne-a confirmat, însă, un alt reprezentant al beneficiarului, respectiv ing. Mircea Ipate, care urmărește stadiul lucrărilor de investiții de la C.E.T. Palas ? Că situația este nesatisfăcătoare. Spre edificare, ne-a explicat că fundația turbogeneratorului 2, care trebuia să fie gata de mult și predată montorului, încă nu-i gata complet, că se decalează termenul de execuție mereu, că sînt rămase in urmă și lucrările de execuție la canalele de cabluri din incinta centralei. „Pînă acum — ne-a precizat interlocutorul — nu s-a executat nici canalul dintre bazinul de neutralizare și stația de epurare, ceea ce va întîrzia punerea în funcție a stației de epurare, unul dintre primele obiective care vor intra în funcțiune în cadrul centralei“. Cu alte cuvinte, am redat pină aici două păreri opuse de la unul și același beneficiar: in timp ce primul interlocutor a susținut că totul decurge normal, al doilea a relatat aspecte demonstrându-ne contrariul. Adevărul este că lucrările de construcții-montaj pe șantierul Centralei electrice de termoficare se desfășoară în ritm nesatisfăcător, dovada cea mai concludentă fiind faptul că planul de construcții-montaj pe cele 10 luni care s-au scurs din acest an a fost realizat în proporție de 77 la sută față de planul anual. Dacă lucrările nu erau intîrziate, procentul de realizare în această perioadă trebuia să fie de cel puțin 80 la sută. Discuțiile ulterioare ne-au confirmat o gamă întreagă de „divergențe“ care continuă să persiste pe șantier din lipsa de colaborare ce există între cei trei factori: constructor — mentor — beneficiar. Iată câteva aspecte, care, după părerea noastră, vin să elucideze adevărata situație. Spuneam la început, după cum ne relatase primul interlocutor, că, din cele două cazane, primul este montat 90 la sută, iar al doilea este in curs de montare. Dar aflăm de la constructor (respectiv, prin ing. Nicolae Filip, ing. Aurel Bucur și ing. Marin Dincă, toți trei șefi de loturi pe șantierul centralei) că beneficiarul n-a reușit să pună la timp la dispoziția montorului (Șantierul „Energomontaj“) ecranele de cazan și panourile de izolare, fapt ce a întirziat lucrările de montaj. Documentația pentru canalele de cabluri electrice a fost înmuiată constructorului abia în luna aprilie a.c., în loc să fie asigurată încă de anul trecut. De aici se trage rămînerea în uzină a lucrărilor de execuție a canalelor de care aminteam: „Chiar dacă am vrea noi să urgentăm închiderea canalelor, nu putem, pentru că — preciza ing. Nicolae Filip — „Energomontajul" mai are kilometri de cabluri electrice de introdus în canale". Și pare-se că are dreptate acesta din urmă, pentru că așa a fost grăbită treaba și la montarea grinzilor metalice de la fațada castanelor, acum existind mari divergențe intre constructor și montor. Acesta din urmă avînd încă de lucru la poziționarea și montajul cazanelor, „operează“ la diverse cote cu aparate de sudură și dă jos grinzile deja montate. Evident ca se nasc discuții pentru că ce montează constructorul demontează montorul. Așa s-a procedat chiar și cu citeva chesoane de beton de 18 mp fiecare, montate de constructor la cota finală de 36 metri pentru acoperirea cazanelor și care au fost date jos pentru a se putea executa în interior unele Geuget RAZALI (Continuare in pag. a II-a) nic3aei<K»'9«as«es)axi*aiB CU PLANUL ÎNDEPLINIT Producția globală și marfă — depășită Colectivul Fabricii de celuloză și hirtie Palas Constanța raportează, pe unsprezece luni care au trecut din acest an, importante realizări. Astfel, planul producției marfă și al producției globale, a fost îndeplinit și depășit, atit la celuloză, cit și la hirtie. Astfel, la producția globală sarcinile de plan s-au depășit cu 975 mii tei, iar la producția marfă depășirile sunt de 1.0SS mii tei. Sunt rezultate ce confirmă eforturile depuse, justețea măsurilor luate in vederea organizării superioare a producției și a muncii. [naassiianaisaiai* In bazinul noului port maritim, lucrările de construcție a postului II de petrol, cu o capacitate dublă față de postul I, sînt pe sfirșite. Aci vor putea, acosta petroliere cu un deplasament de peste 15.000 tone. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, r f - a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecând spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la intîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Sile Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dimalache, Constantin Dragan, Emil Draganescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Manescu, Rautu, Gheorghe Stoica, Leonte Vasile Vilcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, șî membri ai ambasadei. SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2.. — Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite: Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întimpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România in Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. PROGRESUL ZOOTEHNIEI este determinat de conjugarea eforturilor cercetătorilor și practicienilor Pe marginea sesiunii de referate și comunicări științifice Deși in ultimii ani, in județul nostru s-au obținut rezultate bune pe linia dezvoltării sectorului zootehnic, totuși, producțiile înregistrate, eficiența economică a acestui sector continuă să fie încă nesatisfăcătoare față de investițiile mari făcute de stat. Experiența unităților fruntașe din județ arată că acolo unde s-a acordat o mai mare grijă selecției, reproducției, furajării, calificării oamenilor zootehnia s-a dovedit a fi un sector aducător de mari venituri. Urmărind continua dezvoltare a agriculturii, Congresul al X-lea al partidului nostru a stabilit sarcini importante pentru mărirea numărului de animale, pentru extinderea industrializării creșterii acestora, în scopul obținerii unor producții sporite de lapte, lină, carne și ouă. Acțiunile întreprinse în județul nostru de Comitetul județean de partid privind extinderea bazei furajere, organizarea unor complexe de îngrășare a porcilor, îmbunătățirea raselor, generalizarea rezultatelor cercetării științifice dovedesc preocuparea pentru ca în toate unitățile crescătoare de animale să se obțină producții sporite, zootehnia să devină un sector rentabil. Pe linia acestor preocupări se înscrie și sesiunea de referate și comunicări științifice organizază zilele trecute la Comitetul județean de partid. PUBLICĂM IN PAGINA A III-A PRINCIPALELE CONCLUZII DE LA ACEASTĂ SESIUNE. . INFORMAȚII * INFORMAȚII * INFORMAȚII . INFORMAȚII * ieri și astăzi in Județ * ieri și astăzi în Județ * ieri și astăzi în Județ Preocupări gospodărești Ieri, harnicii gospodari din comuna Crucea au terminat pregătirea pentru iernat a trandafirilor țeată drumul ce înfrumusenațional Constanța ■— Hirșova. Un grup de cooperatori au lucrat pentru extinderea rețelei de apă, prin dublarea conductelor, lucrări efectuate prin muncă patriotică. S-au terminat lucrările de amenajare a cășiminului cultural. Cooperatorii din Șiria și Crișan nu s-au lăsat mai prejos, efectuînd citeva sute de ore de munca patriotică, la construcția unui nou pod. ACȚIUNE MODEL In comuna Negru Vodă a avut loc o acțiune model la care au luat parte directorii de cămine culturale din județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Ialomița, Teleorman, Tulcea și Vrancea. Cu acest prilej, in fața participanților, au fost expuse o serie de teme, ca : „Cercetarea, conservarea punerea in valoare a patrisimoniului cultural-artistic local“ și „Monografii ale localităților rurale“. Au luat cuvîntul Adrian Rădulescu, directorul Muzeului de arheologie din Constanța, și lector univ. Ion Bădică, decanul Facultății de filologie a Institutului pedagogic din Constanța. Participanții au asistat la un program prezentat de Ansamblul folcloric „Pandelașul“ și de către actori și balerini de la Teatrul liric. SCHIMB METODIC Astăzi, 3 decembrie 1969, in cadrul săptămânii consacrate schimburilor de experiență organizate de Consiliul județean Constanța al Organizației pionierilor, la Medgidia se vor intelni comandanții de unități din școlile aflate în raza orașului. Punctul principal pe agenda dezbaterilor — schimbul metodic referitor la activitățile practice desfășurate în cadrul cercurilor pionierești. RIMRiai RMI I I II III RfeMII I II III IMIIBIIIIIIB III Biaiar vEUERE DI ZONA INDUSTRIALA PALAS-CQ\*TANȚ V Meseria de a toca timpul altora Timpul... Măsurat cu leneșa curgere a nisipului in clepsidre sau cu precizia ceasornicului atomic, timpul rămîne unica valoare ireversibilă care însoțește și fixează cronologic și valoric existența, activitatea umană. E, așadar, societatea socialistă, firesc ca în societate prin excelență a explorării și ridicării pe trepte superioare a tuturor valorilor potențiale, timpul să fie înțeles nu numai ca un bun pe care nu ne este îngăduit a-l risipi fără finalitate, dar mai ales ca un aliat influențabil, care se trăiește comprimat de virtuți și de rațiuni inalte, care se raliază celor luii existența aproape anacronică a unor manifestări depășesc simpla absenta» care de la, comandamentele sociale ale timpului, acea ocupație de a nu face nimic sau de a „tăia frunză crinilor," cum plastic o denumește poporul nostru. E vorba despre niște oameni, cooperatori agricoli, șoferi, mecanizatori, care nu se mărginesc la a-și pierde propriul timp, ci de a-l sili și pe alții să-și piardă ore, uneori zile întregi. Notăm la intimplare citeva cazuri: cooperatorii Elena și Marin Țențu din satul Țibrinu, prezenți de cite șase ori închi- Constatări și reflecții pe teme sociale mai înalte ritmuri de dezvoltare, de travaliu fizic și spiritual. Respectul față de timp devine, așadar, o rațiune de a exista și de a fi, o condiție etică, în care dorința, strădania de a-ți lega zilele, anii de fapte pe măsura reală a posibilităților unitare se Îmbină cu respectul față de timpul semenilor, contopindu-se in izbutiri fără seamăn și fără precedent in istoria ascensiunii umanității. Există insă și abateri de la această regulă statornicită din proprie convingere in relațiile individ-societate, abateri care îmbracă cele mai variate aspecte. Simpla răsfoire a dosarelor de lucru ale unei comisii de împăciuire și a însemnărilor de audiențe ale președintelui Consiliului popular comunal Mircea Vodă ne-a dezrăviditat și de cam tot atîtea ori împreună în „vizite de lucru“ la secretarul și la președintele consiliului popular spre a-și reclama reciproc lipsa de fidelitate matrimonială, după mai bine de 20 de ani de căsnicie. Cîteva zile de lucru răpite celor doi funcționari publici, zile in care s-ar fi putut rezolva atîtea probleme ale comunei, atîtea probleme majore ale locuitorilor săi. Pentru ca, pînă la urma, după împăcarea realizată cu prețul îndelungatelor dezbateri din comisia de împăciuire, cei doi să-șî „refacă“ viețile și căminele, fiecare după cum l-a tăiat capul» Nicolae FATU (Continuare in pagana)