Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)

1970-02-21 / nr. 6693

V l PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I­drom nouă Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6693 J Sîmbata, 21 februarie 1970 J 6 pagini, 30 bani SPECIALIȘTI, LUCRĂTORI DIN UNITĂȚILE AGRICOLE Indreptați-vă in mod deosebit atenția in această primăvară către GRIUL DE TOAMNĂ! Dr. ing. Petru TOMOROGA, membru corespondent al Academiei de științe agricole și silvice SONDAJELE DIN TEREN ARATA: 500 FIRE LA­MP PE SOLELE „DESCĂLȚATE" PUNZATOARE „HRANA" ECHILIBRATĂ IN ELEMENTE NUTRI­TIVE RAPACITATEA BURUIENILOR TREBUIE COMBĂ­TUTĂ DIN FAȘĂ ! TOATĂ SUPRAFAȚA­­ TRATATĂ ÎMPOTRIVA PLOȘNIȚELOR ! Condițiile climatice deosebit de vitrege din toamna anului trecut, cu secete ce s-au prelungit mai bine de trei luni, au pus la grea încercare priceperea profesiona­lă și experiența specialiștilor, ale tuturor lucrătorilor din agricul­tură. La indicația Comitetului ju­dețean de partid, au fost l­ate, încă de la semănat, măsuri cores­punzătoare pentru asigurarea in bune condiții a recoltei de grin din acest an. S-a acordat mare a­­tenție pregătirii patului germina­tiv, prin lucrări repetate ale solu­lui, efectuării semănatului in pe­rioada optimă, asigurării unor cantități mai mari de sămânță la hectar decit în anii agricoli nor­mali. Majoritatea unităților a­­gricole au folosit semințe cu o valoare biologică și culturală ri­dicată și au luat cele mai potri­vite măsuri pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Datorită lipsei de precipitații, care a afectat majoritatea zonelor de producție agricolă din județul nostru, la sfîrșitul lunii noiem­brie griul a răsărit abia in pro­porție de 12—14 la sută. Cele mai mari suprafețe nerăsărite s-au în­registrat de-a lungul litoralului, precum și în centrul și sudul ju­dețului, afectând în special zona mare producătoare de griu. Pre­cipitațiile abundente de la înce­putul lunii decembrie au refăcut rezerva de apă, umectînd solul pînă la adincimea de 1—1,5 m, iar temperaturile ridicate din lu­nile de iarnă au dat posibilitatea acumulării unei cantități de cir­ca 300 grade active. Aceasta a permis ca pînă la mijlocul lunii februarie griul și celelalte cerea­le de toamnă să răsară și să se prezinte în majoritatea cazurilor în­ lanuri încheiate. Sondajele e­­fectuate la începutul lunii fe­bruarie au arătat că densitatea medie pe județ este în jur de 500­­ plante la mp, ceea­ ce creează condiții favorabile pentru o pro­ducție bună de ghriu în acest an. Răsărirea griului cu o întîrzie­­re de peste 3 luni față de anii a­­gricoli normali a făcut ca, in ma­joritatea cazurilor, să se prezinte slab dezvoltat, sub formă de „ace“, iar pe unele suprafețe, ca urmare a înghețului succesiv, să fie dezrădăcinat. De aceea, SE CER A FI LUATE GRABNIC U­­NELE MASURI AGROFITOTEH­­NICE, CARE SA FAVORIZEZE CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA CIT MAI RAPIDĂ A PLANTE­LOR DE GRIU, recuperindu-se astfel întârzierea cauzată de con­dițiile nefavorabile din toamnă. Pentru obținerea unei producții bune de griu, a cărei soartă de­pinde în continuare numai de noi, se impune A SE URMĂRI CU TOATĂ ATENȚIA ȘI IN CONTI­NUARE STADIUL DE VEGE­TAȚIE A GRIULUI, PRIN OB­SERVAȚII ȘI NUMĂRĂTORI A­­MĂNUNȚITE IN TIMP ȘI LUA­REA DE PROBE PERIODICE DE PLANTE, iar acolo unde acestea, nu au răsărit în întregime, probe de boabe încolțite. Experiențele efectuate și prac­tica agricolă au arătat că PRIN­TRE MĂSURILE CELE MAI IM­PORTANTE CE SE IMPUN A FI LUATE, ESTE ȘI FERTILIZA­REA DE IARNĂ A GRIULUI. Trebuie subliniat că soiul Bezos­­taia-1, care ocupă în prezent a­­proape în întregime suprafețele cultivate cu griu in județul nos­tru, este un mare consumator de azot. Existenta acestui element în cantități insuficiente face ca re­colta să scadă cantitativ și calita­tiv. Unitățile agricole, atit coope­ratiste, cit și cele de stat, au fer­tilizat pînă acum mari suprafețe de griu. Cu toate acestea, nu pes­te tot această acțiune a fost în­cheiată. De aceea, SE IMPUNE TERMINAREA CIT MAI GRAB­NICA A FERTILIZĂRII DE IAR­NĂ A GRIULUI PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚĂ, folosind doze de 100—200 kg ha azotat de amoniu ■ sau uree. Pe solele cele mai slab dezvoltate, cu o densitate mai mi­că de plante la hectar, se impune repetarea acestei lucrări. în cazul în care din toamnă nu s-au admi­nistrat cantități suficiente de fos­for, pentru a preîntâmpina un dezechilibru de nutriție provocat de îngrășarea unilaterală cu azot, se pot folosi și în cursul iernii în­grășăminte complexe, care conțin fosfor in forme ușor solubile. Densitatea și vigoarea mai re­duse pe care le vor avea plantele de griu la desprimăvărare vor fa­voriza o dezvoltare puternică a (Continuare în pag. a V-a) MASURI CORES­ Au fost definiti­vate studiile de amplasare pentru primele vile și ca­se de odihnă tu­ristice proprietate personală pe lito­ral. Pentru a în­tregi această nou­tate ne-am adre­sat inginerului Gheorghe BOBE, șeful Oficiului pentru construirea locuințelor pro­prietate personală din Constanța, cu rugămintea să ne răspundă la cîteva întrebări. — Mai întîi vă rugăm să preci­zați în care zone de pe litoral vor fi construite case de vacanță pro­prietate persona­lă. — In prima e­­tapă, care începe chiar din acest an, vom construi vile turistice in două zone mai im­portante. La Efo­rie Sud, în apro­pierea promonto­­riului cunoscut sub numele de „Capul Turcului“ și in orașul Man­galia, între artera principală de cir­culație și actua­lul sanatoriu bal­near. Vom conti­nua, apoi, această acțiune la Con­stanța în zona si­tuată pe malul Lacului Tăbăcărie. — V-ați gîndit, probabil, și la sis­temele construc­tive ale acestor o­­biective turistice. — Desigur, sun­tem­ chiar și în po­sesia unor parti­­uri pe care să le punem la dispozi­ția celor intere­sați. Am stabilit, de pildă, să reali­zăm două catego­rii de vile, indi­viduale și colec­tive, alcătuite din una, două și trei camere prevăzute, bineînțeles, cu de­pendințele nece­sare: bucătărie, grup sanitar și în unele cazuri ve­rande. Soluția con­structivă care va fi folosită se în­scrie pe linia ge­nerală de indus­trializare a con­strucțiilor, fiind prevăzută în acest sens utilizarea e­­lementelor prefa­bricate, care asi­gură o durată mi­nimă de execuție și un preț de cost cit mai redus. ■— Despre con­fortul ce-i vor oferi aceste vile ce puteți spune ? — In primul rând, locuibile suprafețele vor fi mai încăpătoare. Așa, de pildă, a­­partamentele cu o cameră vor dis­pune de o supra­față între 14 și 18 mp. In al doilea rind, toate vilele vor fi prevăzute cu instalații elec­trice care să per­mită montarea boilerelor electri­ce pentru încălzi­rea apei și a altor mijloace electrice pentru Încălzirea încăperilor. In ve­cinătatea vilelor sânt prevăzute spații de parcare a autovehiculelor și, bineînțeles, drumuri de acces spre plajă și arte­rele principale de circulație. Lucrările de construcție la pri­mele case de va­canță le vom în­cepe în trimestrul II al acestui an. Pentru 1970 am prevăzut să reali­zăm astfel de con­strucții in valoare de 6 milioane lei. C. L L Investiții sporite pentru întreținerea fondului de locuințe De la întreprinderea de gospodărie locativă aflăm că in anul 1969 au fost executate lucrări de reparații (curente și capitale) la un număr de 1.567 de locuințe. Pentru anul în curs sunt prevăzute lucrări de reparații capitale în valoare de 1.442.000 lei, iar valoarea reparațiilor curente se va ridica la suma de 7.100.000 lei. De asemenea, a crescut și volumul prestărilor către populație, de la 109 mii lei în 1969 la 500.000 lei în anul 1970. Primirea membrilor Prezidiului Academiei de Știinte Sociale și Politice e­­­e la secretarul general al partidului Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a A­­cademiei de Științe Sociale și Po­litice a Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, secretarul general al Parti­dului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat, s-a intți­­nit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Acade­mii. La întilnire au luat parte tova­rășii Emil Bodnaraș, Paul Nicu­­lescu-Miza, Gheorgh­e Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Manea Mănescu, Dumitru Po­­pescu, Leonnte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrări­lor Adunării generale și, in nu­mele membrilor Prezidiului Aca­demiei, a exprimat conducerii partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîr­­șit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbito­rul a arătat că, dînd glas gân­durilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimen­tele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel în­tregul nostru popor, le poartă se­cretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gindirii sociale din țara noastră, Adunarea generală a ales in unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe se­cretarul general al partidului să accepte această funcție. Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice repre­zintă un eveniment deosebit de important în viața patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și in trecut activități pozitive, s-au ob­ținut rezultate bune in diferitele discipline reunite astăzi in cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, in aces­te domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor pro­funde care au loc in societatea noastră și in lume ; numai ținind seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atit la înțelegerea fenomenelor sociale, cit și la orientarea activității de transformare a societății. Consti­tuirea Academiei va marca — sfnt convins de aceasta — o coti­tură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dez­baterile care au avut loc în prea­labil in centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate in adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la pre­cizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Acade­mia constituită astăzi. E de în­țeles că era greu, în timpul celor două zile câ­ a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate pro­blemele de fond ale activității in domeniul științelor sociale și po­litice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau u­nele dorințe ex­primate de tovarăși constituie doar cîteva aspecte ale probleme­lor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale in țara noastră. Sunt convins că Prezidiul Aca­demiei de Științe Sociale și Poli­tice, secțiile nou constituite, vor­­ trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universități, in centrele sociale și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm în­crederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sunt multe probleme care tre­buie abordate de Academie, ince­­pind cu cercetarea in domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuție mai mare la Înțelegerea atit a momentelor esențiale din istoria patriei cit și a marilor evenimen­te din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul isto­riei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cerce­tare se deschide in domeniul eco­nomiei, al filozofiei, sociologiei și in­ toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei, o muncă foarte intensă, foarte rod­nică. Dorim ca în munca Acade­miei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libe­re a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre ma­­teralist dialectice despre natură și societate. Numai astfel Acade­mia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și popo­rul nostru. Doresc ca în numele Comitetu­lui Central, al Comitetului Execu­tiv să vă felicit pe dumneavoas­tră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii par­tidului, propunindu-mă președin­te de onoare al Academiei, nu pot decis să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptând această cinste sunt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoa­re, ci ca activist pe tărîmul știin­țelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxist­­leniniste. Luind­ NICOLAE cuvin­tul, CEAUȘESCU tovarășul a spus : In pagina I Cultură, știință, artă, învățămînt Februarie — Hârtie 1945: 0 FILA­T MASA I CARTEA BE An­ A ISTORII PATRU­ Clocotul incandescent al acestor zile (Pagina a V-a) încheierea lucrărilor Adunării Generale de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice (Pagina a V-a) Umblă prin țară duhul ano­timpului înnoitor. Molcom sau în rafale, cu adieri de zefir sau în ritm amețitor. Ca într-un veritabil duel, în care, pe rând, partenerii se află în gardă sau în atac. Iar primăvara atacă tot mai vertiginos. De partea ei se află o galerie fantastică, uriașă, formată din cooperatori, meca­nizatori, gospodari și ingineri, care au și început să măsoare pulsul și temperatura pămîntu­­lui, să numere semințele răsă­rite, să pună altele la încolțit, să asfalteze drumurile și tro­tuarele, să răsădească pomi și trandafiri. Dar iată cîteva fap­te: „La Topalu, ne spune ingine­rul Radu ROMAN, prima grijă a cooperatorilor a fost și este griul — pîinea anului 1970. S-au luat pînă acum cîteva pro­be. Pămîntul are suficientă u­­mezeala, compensînd seceta din toamnă. Dar multe semințe au intrat în iarnă nerăsărite. A­­cum, griul arată bine și o spe­ranță de recoltă bună. Iar spe­ranța devine certitudine prin intervenția plină de răspundere a cooperatorilor. Peste 1.100 de hectare de griu din 1.350 câte a semănat cooperativa au fost tonificate, in mod diferențiat, cu 1.200 tone de azotat de amo­niu. In zootehnie, zvonul primă­verii l-au dat ciobanii Enache Virgil și Vasile Nicolae, care au apărut purtînd în primii miei. Acum, stîna brațe s-a mărit cu peste 2.000 de miei albi ca ghioceii, dar în curînd vor fi 6.000. Urmează ca puter­­nițele, văruite și curate ca niș­ ÎNSEMNĂRI de farmacii, să fie populate zi­lele acestea cu noroadele de pui care vor sosi de la incuba­toare". Zvonul noului anotimp se face simțit aici, în această mare cooperativă, și la ferma hortiviticolă. Iată ce ne de­clară șeful ei, Nicolae RADOI: — In răsadnițe, culturile de varză și roșii sunt măricele. Zi­lele acestea trecem la repicat. Vom scoate pe piață recolta de pe un hectar de varză și două de roșii timpurii. Tot în aceste zile, se seamănă în răsadnițe ardei gras și vinete, se pregă­tesc paturi calde pentru alte culturi care vor însuma 60 de hectare. Declarațiile șefului de fermă, ale cărui griji pentru dezvoltarea normală și vigu­roasă a plantelor sunt dublate acum de calculul eficienței e­­conomice a muncii, sunt întărite de hărnicia unor cooperatori ca : Lina Decu, Tudor Dan, To­ma Franț, Vancea Gheorghe și alții. La Crucea, una din cele mai frumoase comune ale județului, in care munca gospodarilor se asociază cu atenția pentru fru­mos, semnele primăverii au fost receptate deopotrivă pe o­­goare, dar și la consiliul popu­lar. In ziua de 6 februarie s-a ți­nut o ședință cu toți deputații, după care s-a trecut la acțiu­ne. Comuna trebuie să fie și mai frumoasă. Se vor planta. încă 3.500 de pomi și 1.500 de trandafiri pe marginea șosele­lor ce duc spre Șiriu, Gălbiori, Băltăgești, se va asfalta șoseaua spre Crișan. In acest scop, s-au și săpat primele gropi, s-au și extras primii metri cubi de pia­tră din cei 1.400 necesari, iar în curînd vor sosi puieții de trandafiri și de pomi de la pe­piniera Agigea. Pe alocuri, gos­podarii își întrețin gardurile construite în anii trecuți, des­fundă șanțurile împotmolite de noroaiele iernii. Grijă pentru griu și pentru trandafiri! Pen­tru pîine și pentru frumos ! Acestea sunt preocupările lo­cuitorilor de la sate, în aceste zile. George MIHĂESCU PUNE ȘI TRANDAFIRI O ANTICIPAȚIE LA MODA PRIMĂVERII Ieri soară, in eleganta clădi­re a Casei de mode din Con­stanța, s-a desfășurat prima prezentare a modei de primă­vară, «n prim contact intre creatori și public, o confrunta­re a bunului gust, a celor două curente — mini și maxi, in moda anului 1970. Cu această ocazie, am avut o discuție des­pre această primă prezentare a modei de primăvară cu tovară­șul Andrei MINEA, maistru-șef in cadrul atelierului de creație. — Așadar, după o lungă aș­teptare, cooperativa „Îmbrăcă­mintea“ a făcut un prim pas, venind în întîmpinarea sezonu­lui de primăvară cu un „festi­val“ al modei. Care au fost ja­loanele in munca de creație a colectivului cooperativei „îm­brăcămintea“ ? — După părerea mea și a co­legilor din sectoarele confecții femei, confecții bărbați și tri­cotaje, am prezentat tot ceea ce considerăm noi că va consti­tui o noutate in moda sezonu­lui de primăvară, tot ce poate constitui linia modei îin acest an. Mai precis, peste 70 de mo­dele de rochii, tatoare, parde­­sie, mantouri, pelerine, costume pentru bărbați etc., mini și maxi, la un rind de nasturi sau două. Aș vrea să remarc, însă, că toate modelele au o pronun­țată tendință spre linia modei românești, atât de mult apre­ciată peste hotare pentru sim­plitate, eleganță și bun gași. — V-aș propune să delimi­tăm discuția la nivelul celor două mari grupe de solicitanți — femei și bărbați — modele prezentate cu precădere în a­­ceastă seară. — După oua» vedeți, există, în prezent, tendința folosirii în continuare a rochiilor scurte, dar a mantourilor lungi, evaza­­te. De asemenea, își fac din ce in ce mai mult simțită prezen­ța pelerinele.­ Rochiile sunt con­fecționate în culori vii, îndrăz­nețe, in care predomină în con­tinuare elementele accesorii (nasturi mari, catarame, cor­doane foarte late). De aseme­nea, imitațiile de piele își fac simțită prezența din ce în ce mai mult. In­ privința culorilor, fres­ul și olivul sunt în orice caz m­ârt­țele cele mai indicate pentru sezonul de primăvară. Mantourile și pelerinele folo­sesc deopotrivă țesăturile vni și­ în carouri. Se poartă, de ase­menea, în continuare, tricota­jele și jerseurile, rochia de a­­ceeași culoare cu pantoful și poșeta. — Dar bărbații, ce vom purta în această perioadă ? — Au fost prezentate costu­me vni și in carouri, la două rînduri de nasturi, din stofe subțiri din lină sau fibre sinte­tice. Haina lungă, largă, cu șu­ț și nasturi metalici sau îm­brăcați în stofă. Pardesiile vor fi scurte, mulate pe corp (deci, atenție la siluetă — n.n.). Cu­loarea, cit mai variată, de la griul foarte deschis, la negru — in funcție de împrejurări. Așadar, ieri seară, în frumoa­sa clădire a Casei de modă, maiștrii croitori au făcut o pri­mă invitație noului m­ modă, L. B.

Next