Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)

1970-03-28 / nr. 6723

Pag. a 2-a DOBROGEA NOUĂ nr. 6723 Stimați tóvárii!» Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activita­tea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, in armonie deplină cu politica in­ternă, servind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării Socialismu­lui, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție. In spiritul politicii consecvente a partidului și statului de pro­fundă iresponsabilitate pentru destinele poporului român, pen­tru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promova­rea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluțio­nării problemelor majore ale­­ via­ții internaționale, statornicirii pă­cii și securității în Europa și in întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român, înscris în viața poporului ca un eveniment de importanță istorică­, a dat­­ o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare. întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndru­marea permanentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România. Considerând că normalizarea reală a vieții internaționale, con­solidarea păcii și securității re­clamă dezvoltarea și întărirea le­găturilor bilaterale. România a acționat și acționează cu perse­verență în vederea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. în anul 1969, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malaye­­zia, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate sta­tele, România așază principiile­­ care capătă o importanță spo­rită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării in­dependenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi, a­­vantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fie­cărui stat de a hotărî de sine stă­tător asupra politicii sale interne și externe. Așezînd neabătut prietenia, a­­lianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările so­cialiste în centrul politicii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adâncire și extindere a relațiilor politice, eco­nomice, cultural-științifice cu sta­tele socialiste. In acest cadru se înscriu întâl­nirile tovarășilor Nicolae Ceau­­șescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Ale­xei Kosîghin, cu tovarășii Wla­­dyslaw Gomulka, Marian Spy­­chalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîl­­niri între tovarășii Nicolae Ceau­șescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi intre președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România și pre­ședintele Vechi Executive Federa­le a Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia. S-au realizat, tot­odată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R.F. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R.P. Albania au evoluat intr-un spirit de înțelegere reciprocă, existând posibilități pentru extinderea lor în viitor, întâlnirile și discuțiile purtate au condus la adâncirea colaboră­rii, au pus în evidență noi posibi­lități de extindere a relațiilor bi­laterale, in avantajul tuturor păr­ților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor ca­re interesează statele socialiste europene, au constituit o contri­buție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei socia­lismului, păcii și colaborării din­tre popoare. S-au dezvoltat legăturile de co­laborare dintre Republica Socia­listă România și Republica Popu­lară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin con­vorbiri ale tovarășului Ion Gheor­­ghe Maurer cu tovarășul Cîu En-laî și cu alți conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcția socialistă în cele doua țări, dezvoltarea relațiilor bilate­rale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfășurat pe fondul spriji­nului multilateral acordat de po­porul român eroicului popor viet­namez in lupta sa dreaptă împo­triva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple pla­nuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în ca­re se desfășoară relațiile cu sta­tele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate do­menii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, colabora­rea și cooperarea in domeniul economic cu toate țările socialis­te. Țara noastră iși dezvoltă rela­țiile de colaborare, pe plan mili­tar, cu statele participante la Tra­tatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte ală­turi de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite în Eu­ropa de forțele imperialiste, împo­triva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lăr­gește colaborarea cu armatele tu­turor statelor socialiste. In cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comite­tului Politic Consultativ al state­lor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întilnirea de la Moscova, din luna decem­brie, a conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.S. România, R. P. Un­gară și U.R.S.S. Aceste întâlniri, precum și cele­lalte reuniuni ale țărilor socia­liste la care România a luat par­te, au dovedit că atunci cînd pro­blemele sunt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțe­legeri acceptabile pentru toate părțile, și — in acest fel — să se aducă o contribuție importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întări­rea solidarității dintre țările so­cialiste. Este ferma noastră convingere că, edificindu-și relațiile lor reci­proce pe principiile marxism-le­­nini­smului și internaționalismu­lui socialist, întrajutorării tovără­șești, pe normele relațiilor dintre statele socialiste, depășind difi­cultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orân­duire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o in­fluență favorabilă și tot mai pu­ternică asupra evoluției relațiilor internaționale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la inte­resele generale ale socialismului, guvernul român este hotărât să facă și un viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaboră­rii frățești cu toate țările socialis­te. In condițiile existenței de state cu orânduiri social-politice diferi­te, unica soluție rațională de or­ganizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoa­relor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor paș­nică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, una­nim recunoscute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului econo­mic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în con­textul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a știin­ței și tehnicii in toate sferele ac­tivității umane și prin accentua­rea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate sta­tele lumii și participarea sa acti­vă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea, contactelor poli­tice, a schimburilor economice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele, manifestând preocu­pare de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reci­proc avantajoase. In anul precedent au fost în­cheiate 16 de noi înțelegeri, acor­duri și convenții de colaborare in diferite domenii, cu state avind altă orânduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personali­tăți politice marcante dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India­ și a primit vizite­le președintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Mi­niștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în An­glia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate precum și contactele la alte niveluri ,s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat am­plificarea relațiilor bilaterale, in­tensificarea colaborării în diferite domenii. Ele au prilejuit schim­­buri utile de păreri asupra unor probleme internaționale impor­tante, au contribuit la mai buna cunoaștere a pozițiilor și puncte­lor de vedere, la îmbunătățirea climatului politic general. Ca țară europeană, vital intere­sată în pacea și securitatea conti­nentului, România promovează o politică de largă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economice, teh­­nico-științifice și culturale dintre România și Franța cunosc o con­tinuă dezvoltare: întâlnirile dintre șefii celor două state au consti­tuit și vor constitui momente im­portante ale acestei evoluții. A­­preciem că­­ sunt create toate con­dițiile ca raporturile tradiționale româno-franceze să se amplifice necontenit, in interesul ambelor popoare, al destinderii și înțele­gerii internaționale. » Se intensifică relațiile Româ­niei cu R.F. a Germaniei, Italia, Elveția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Tur­cia cunosc o dezvoltare ascenden­tă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără îndoială, la fel ca și vizita efectuată în Turcia de președinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contribui la lărgi­rea colaborării multilaterale din­tre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile României cu ță­rile din alte continente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fost în­cheiate noi acorduri de colabora­re economică și tehnico-științifi­­că , s-au înființat comisii guver­namentale și au fost angajate ac­țiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări miniere și petroliere. Intensificarea legăturilor reci­proc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o preo­cupare constantă a guvernului român. Au evoluat favorabil re­lațiile României cu Japonia, s-au dezvoltat legăturile cu Pakistanul, s-au înregistrat progrese în ra­porturile cu țările din Oceania, în Africa, au fost întărite contac­tele cu Republica Democratică Congo­ ,Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuși vicisi­tudinile dominației străine, nu­trește o puternică simpatie față de eforturile popoarelor din a­­ceste continente, consacrate pro­gresului și bunăstării, consolidării independenței lor economice și politice. In cadrul acestei politici, Ro­mânia sprijină cu hotărâre aspi­rațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor independentă, de­mocratică, pe calea progresului economic și social. Guvernul român a acordat în­totdeauna atenție dezvoltării re­lațiilor cu țările arabe. După cum se știe, in cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momen­te nedorite, care, după părerea noastră, au fost generate de fap­tul că nu a fost pe deplin înțe­leasă poziția țării noastre care ac­ționează consecvent pentru pro­movarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea­ statelor arabe și au dus la obținerea de rezultate po­zitive. Noi considerăm că în pre­zent există posibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvolta­rea acestora in interesul poporu­lui român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ceea ce il pri­vește, guvernul român este hotă­rât să facă in acest depinde de el pentru sens tot ce întărirea prieteniei dintre poporul român și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității europene reprezintă una din preocupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român și statului nos­tru. Pacea și securitatea în Eu­ropa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit imense pierderi umane și materiale in cele două războaie mondiale, realizarea securității in Europa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare impor­tanță a desfășurării muncii sale pașnice consacrate construirii so­cietății socialiste multilateral dez­voltate. In ultimul timp, se conturează condiții favorabile, care fac posi­bilă aducerea problemelor securi­tății europene din sfera dezidera­telor și declarațiilor de intenții în sfera acțiunilor practice. Este o realitate că în Europa se dezvoltă un proces de norma­lizare a raporturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a problemelor în sus­pensie prin mijloace pașnice. Cer­curi guvernamentale, personalități politice influente dintr-un număr tot mai mare de țări europene manifestă interes pentru slăbirea încordării, pentru înlăturarea ba­rierelor ridicate in fața colaboră­rii, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa a unui cli­mat de destindere, pace și bună­­vecinătate. In cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convorbiri politice intre reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Germaniei, ai guver­nelor Poloniei și R.F. a Germa­niei, iar, recent, s-a realizat pri­ma întâlnire dintre președintele Consiliului de Miniștri al R.D. Germane, Willi Stoph, și cance­larul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată, organizarea unnei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pronunță cu consecvență pentru rezolvarea tuturor proble­melor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, salută aceste convorbiri. Ne exprimăm speranța că ele vor duce la rezul­tate pozitive, pe linia normaliză­rii relațiilor intereuropene, recu­noașterii și respectării frontiere­lor existente în Europa — inclu­siv a graniței Oder-Neisse și a frontierei dintre cele două state germane —, a recunoașterii R.D. Germane potrivit normelor drep­tului internațional, asigurindu-se participarea celor două state ger­mane, în condiții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezolvarea problemelor europene și mondiale. Factor activ al acestui proces înnoitor în viața politică a conti­­­nenț­ului nostru, România a mili­tat, prin toate acțiunile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, pre­cum și de măsuri concrete care să genereze încredere, certitudine deplină pentru ceea ce privește fiecare stat în securitatea sa, integritatea teritorială, garanția că se află la adăpost de orice pri­mejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța, înfăptuirea securității in Euro­pa reclamă din partea tuturor ță­rilor continentului vuitoare, multiforme eforturi stă­și conver­gente, o politică activă de dezvol­tare a legăturilor reciproce. A­­preciind că securitatea europeană presupune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor econo­mic și social, guvernul român ac­ționează pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-științifice intereuropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalității și eticii internațio­nale. Pornind de la ideile cuprinse in Declarația de la București, a­­doptată in anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost for­mulate importante propuneri pri­vind întărirea securității și cola­borării în Europa, inclusiv iniția­tiva convocării unei conferințe general-europene, România și-a adus contribuția activă, alături de alte țări socialiste, la elaborarea Act­ului de la Budapesta și a do­cumentelor Consfătuirii de la Praga a miniștrilor afacerilor ex­terne, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuie la instaurarea securității in Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate in docu­mentele adoptate la aceste întâl­niri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și desfășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totodată, să dea do­vadă de receptivitate față de orice propuneri constructive cu­ privire la stabilirea ordinei de zi, precum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea con­ferinței. Este profunda convingere a gu­vernului român că securitatea europeană nu poate fi decât opera comună a tuturor statelor conti­nentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în condiții de deplină egalitate toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul român militează pentru ca la înfăptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și convocarea conferin­ței, să participe direct toate sta­tele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte state interesat­e, în concepția noastră, pregătirea conferinței nu trebuie limitată la un grup restrâns de state sau cantonată in tiparele relațiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea ac­tualei divizări a continentului in grupări militare opuse, la in­staurarea unui climat de încre­dere și înțelegere între toate sta­tele europene. Acțiunile întreprinse de țara noastră, vizitele și intîlnirile la nivel înalt, contactele permanen­te la alte niveluri cu țările euro­pene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprind­erea unor apreci­eri și concluzii care converg spre demonstrarea importanței și ac­tualității canalizării preocupărilor generale pe făgașul realizărilor practice, concrete. Problemele numeroase și difici­le care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea securității pe continent constituind un proces de durată. O primă conferință ar putea con­tribui la statornicirea unei atmos­fere de încredere europene, la crearea între statele condițiilor prielnice abordării graduale și so­luționării treptate, de la simplu la complex, a problem­elor în sus­pensie. România manifestă o preocu­pare permanentă pentr­u instaura­rea în zona Balcanilor a unui cli­mat de încred­ere, bună-vecinăta­­te și cooperare fructuoasă. Est­e îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau considerați „butoiul cu pulbere al Europei“, aria de confruntare a unor inte­rese străine de aspirațiile de prietenie și colaborare pașnică ale popoarelor din regiune. Ve­chea metodă a puterilor imperia­liste de a învrăjbi popoarele pen­tru a se putea domina, facilitată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instru­mentul manevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgînd învățămintele necesare din experiența istorică și acționând în consonanță cu in­teresele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statorni­cirea în zonă a unor relații cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei­ vecinătăți. A­­ceastă preocupare este ilustrată de eforturile consecvente ale țării noastre de a dezvolta relațiile po­litice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de ini­țiativele vizând colaborarea bal­canică multilaterală, de propune­rile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Bal­canilor într-o zonă a păcii, lip­sită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor ac­tualitate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea ra­porturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale privin­ contribuția activă a tuturor țărilor din această zonă, cores­punzător intereselor popoarelor balcanice, cauzei păcii și securi­tății in Europa și in lume. După cum arăta tovarășul Ni­colae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor, pentru a-și aduce întreaga contribuție la asi­gurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, iși va consacra eforturile promo­vării susținute a colaborării și cooperării internaționale în inte­resul civilizației mondiale, al pro­gresului tuturor popoarelor și În­tregii umanități“. Stimați tovarăși, Țara noastră atribuie o deose­bită însemnătate înfăptuirii dez­armării generale și, în primul rând, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în aceas­ta direcție sunt interzicerea folo­sirii armelor nucleare, încetarea experiențelor cu asemenea arme in mediul subteran, crearea d­­rone denuclearizate prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, încetarea producției, re­ducerea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mijloacelor de transportare a lor la țintă. Că stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, îm­preună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iubitoare de pace, pentru adoptarea și înfăptuirea u­­nor măsuri concrete de dezarmare, menite să ducă la reducerea trep­tată și, în cele din urmă, la elimi­narea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor internaționale. înfăptuirea unor măsuri efici­ente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai ne­cesară, cu cât cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijo­rătoare —­ fabricarea de noi tipuri de arme și mijloace de luptă nucleare și convenționale conti­nuă —, iar negocierile asupra dez­armării nu înregistrează decât re­zultate modeste. Povara înarmări­lor apasă din ce în ce mai greu a­­supra nivelului de trai al popoa­relor, pune în primejdie pacea și securitatea internațională, ame­nință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generații. Armele continuă să fie folosite de cercurile impe­rialiste, reacționare, ca instrumen­te ale politicii de forță împotriva libertății și independenței popoa­relor. Această situație impune ca toate statele să participe activ, să depună eforturi sporite în reali­zarea de măsuri practice de înce­tare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dez­armarea generală constituie ca­lea radicală pentru rezolvarea in­tegrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează și le întreține cursa înarmărilor, pen­tru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la ac­țiunile colaterale dezarmării, cum este Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de țara noastră, deși vizează limi­tarea dezvoltării înarmării atomi­ce, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nucle­ară nu va fi folosită intr-un even­tual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pen­tru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Co­mitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cu­noscut, tovarăși deputați, propu­nerile noastre au în vedere înghe­țarea și reducerea bugetelor mili­tare ale tuturor statelor ; asuma­rea, printr-un document interna­țional cu forță obligatorie și vo­cație universală, a unor angaja­mente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folo­sirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împreju­rare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state ; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a ba­zelor militare străine ; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclusiv in regiu­nea Balcanilor ; elaborarea unui program de acțiuni și măsuri al deceniului dezarmării; asigurarea unui cadru adecvat particiipării la dezbaterile comitetului a tutu­ror statelor care doresc să-și ex­prime poziția în legătură cu pro­blemele dezarmării, intensificarea ritmului negocierilor și îmbună­tățirea activității, structurii și for­melor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tu­turor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate a­­junge la transpunerea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea ge­nerală și, în primul rând, interzi­cerea și lichidarea armelor nucle­are, guvernul român va milita și în viitor, cu toată hotărârea, pen­tru înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tova răii deputați, ți­ O trăsătură caracteristică a vie­politice contemporane este creșterea aportului tuturor state­lor la soluționarea probl­emelor­­internaționale. Firește, înțelegem răspunderea deosebită pe care ță­rile mari o au pe arena mondială in rezolvarea problemelor ce con­fruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi proble­mele majore ale lumii pot fi so­luționate numai in condițiile par­ticipării și conjugării eforturilor tuturor statelor, mari sau mici. In moca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui climat de ex­tindere, încredere și cooperare in­tre popoare, pentru promovarea unor raporturi eliberate de spec­­trul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Din­ glas sentimentelor unani­me ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea ne­întârziată a războiului din Viet­nam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui ames­tec în treburile interne ale popo­rului vietnamez. Pentru soluționa­rea pașnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliție care să permită dezvoltarea demo­cratică, independentă a Vietna­mului de sud. Guvernul român ține să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și in viitor întregul său sprijin material, po­litic și moral eroicului popor viet­namez în lupta dreaptă pentru a­­părarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apariția u­­nor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, intensi­ficarea bombardamentelor ameri­cane asupra teritoriului Laosului, precum și situația creată in Cam­­bodgia ca urmare a recentei lovi­turi de stat, ele complică și agra­vează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de eliberare a popoarelor, luptei lor pentru apă­­rarea libertății și independenței naționale. Guvernul român a apreciat in repetate rânduri că perpetuarea și agravarea încordării in Orientul Apropiat afectează negativ situa­ția internațională, mențin un se­rios focar de război, generează ne­liniște și îngrijorare. Evoluția e­­venimentelor din această zonă pune în evidență faptul că inten­sificarea ostilităților militare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepărtează perspectivele solu­ționării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă și independentă a popoarelor respective. Aseme­nea acțiuni nu pot fi decit în a­­vantajul cercurilor imperialiste, interesate în menținerea și conso­lidarea pozițiilor lor în această parte a lumii. In acest spirit, gu­vernul român a exprimat deza­probarea sa față de atacul aerian israelian asupra unor obiective ci­vile din R.A.U. și provocarea de victime în rândul populației. Ro­mânia consideră că rezoluția Con­siliului de Securitate, din noiem­brie 1967, oferă o bază rațională pentru rezolvarea pașnică a situ­ației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupe­lor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la existență independentă și integri­tate teritorială a fiecărui stat din această regiune, pentru rezolvarea problemei refugiaților palestini­eni, potrivit intereselor lor legi­time. Pe agenda vieții internaționale stăruie sarcina lichidării definiti­ve a colonialismului și neocolonia­­lismului. Poporul român urmă­rește cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominația im­perialistă, de consolidare a inde­pendenței lor politice și economi­ce. România condamnă discrimi­narea rasială practicată în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din An­gola, Mozambic, Namibia și din alte teritorii aflate încă sub asu­­prire colonială. Solidar cu poporul Zimbabwe, guvernul rev­vân pro­­damna cu hotărîre actul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-nu­­mitei „Republici Rhodesia“ și a declarat că nu o re­ unziște. România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotări singure soarta, căile de dezvoltare economică și socială, de a fi stăpîne pe resursele proprii și de a se folosi spre binele pro­gresului lor, al colaborării și se­curității internaționale. Tovarăși deputați, în ultimul sfert de veac, conco­mitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilaterale, a crescut ponderea activității organizațiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare însem­nătate organizațiilor internațio­nale, în special Organizației Na­țiunilor Unite, rolului lor în lăr­girea cooperării dintre state, în respectarea dreptului internațio­nal, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații inter­naționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale, tara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea co­­­aborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efec­tuării unui bilanț al activității desfășurate de Organizația Națiu­nilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de I­ infernei­l­e ei Pentru a răspunde speranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U. să (Continuare în pag. a III-a) DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 — prezentată de tovarășul Corneliu Menescu, ministrul afacerilor externe — Á A > < l â

Next