Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)

1970-03-28 / nr. 6723

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA f Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6723 Sîmbăta, 28 martie 1970 6 pagini, 30 bani PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In ziua de 27 martie a.c., sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, au avut loc lucră­rile plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetățeni în cam­pania electorală din ianuarie­­martie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consi­liile Frontului Unității liste și principalele sarcini Socia­le le revin în anul 1979. Plena­ra a aprobat materialele prezen­tate­ în aceste probleme și pro­gramul de activitate al Consiliu­lui Național al Frontului Unității Socialiste. Plenara a dezbătut și a aprobat activitatea internațională desfă­șurată de Frontul Unității Socia­liste, precum și planul relațiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul docu­mentului „Cu privire la securita­tea europeană“, care se dă publi­cității. Plenara a hotărît ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității So­cialiste ca reprezentanți ai Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum, să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Birou­lui Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii Virgil Tro­­fin, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Uniunii Naționale a Co­operativelor Agricole de Produc­ție, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia, Valerian Popescu, preșe­dintele Uniunii Societăților de Științe Medicale, și Dumitru Be­jan, președintele Uniunii Centra­le a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, pre­ședintele Consiliului Mehedinți al Frontului județean Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Ki­rály, Zaharia Stancu, Aurelia Dă­­nilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gol­ Iner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascanio­­rei. In încheierea lucrărilor plena­a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăși, Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a dezbătut probleme de mare ac­tualitate. Toți membrii Consiliu­lui carie au luat cuvîntul, aici au evidențiat preocupările consiliilor județene, orășenești și comuunale pentru rezolvări­ea propunerilor oamenilor muncii făcute în tim­pul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor s­esizări și propuneri adresate curent de oamenii mun­cii consiliilor Frontului, diferite­lor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-a­­devăr, in perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai in­tensă preocupare pentru rezolva­rea acestor probleme, pentru sa­ Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a examinat și aprobat în ședința plenară din 27 martie a. c. activitatea desfășurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum și proiectul pla­nului pentru anul 1970 în dome­niul relațiilor internaționale. Consiliul Național consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securită­ții pe acest continent. Opinia pu­blică europeană, tot mai multe organizații politice, profesionale, personalități de prestigiu ale vieții publice, culturale artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate țările continentului, îm­părtășesc mereu mai intens aceas­tă convingere și apreciază că este imperios necesar să se statorni­cească fără intirziere un climat de pace, favorabil dezvoltării coo­perării multilaterale intre popoa­rele europene. Soluționarea pro­blemei securității europene repre­zintă o etapă de cea mai mare im­portanță pe calea promovării co­existenței pașnice între toate ță­rile planetei noastre. Consiliul Național dă o înaltă prețuire acțiunilor întreprinse în această direcție de Partidul Comu­nist Român și Guvernul Republi­cii Socialiste România în spiritul Declarației Consfătuirii de la București din anul 1966 și a Ape­lului de la Budapesta ale Comi­tetului Consultativ al Statelor par­ticipante la Tratatul de la Var­șovia, fuzionarea chestiunilor de muncă și viață care ii privesc nemijlocit pe cetățeni, precum și a proble­melor de ordin gospodăresc-edi­­litar. După cum au arătat mai toți vorbitorii, cu deosebire în dome­niul gospodăresc-redilitar s-au realizat multe lucruri bune — deși trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca orașele și comunele patriei să fie bine întreținute și gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obținut, in acest do­meniu mai persistă destule nea­junsuri. Unele consilii ale Fron­tului, cit și unele consilii popu­lare nu se îngrijesc cu toată aten­ția ca mijloacele pe care le au la dispoziție să fie folosite cu rezul­tate maxime in ridicarea, nivelul Consiliul Național consideră că se dezvoltă in tot mai mare mă­sură condițiile necesare pentru convocarea conferinței statelor eu­ropene in problema securității. Avînd convingerea că securi­tatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici Consiliul Național este de păreri că atît in fazele pregătitoare ale conferinței cit și în etapele urmă­toare, la discutarea și rezolvarea acestei probleme trebuie să parti­cipe, cu drepturi deplin egale, re­prezentanții autorizați ai tuturor țărilor interesate, fie că aparțin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bî sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredințat că atit in perioada premergătoare, cit și în cursul desfășurării conferinței, vor fi examinate cu atenție toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înțelegerii și securității statelor europene, în temeiul concluziilor desprin­se din dezbaterile care au avut loc, ținînd seamă de obiectivele sale programatice și de necesita­tea de a aduce contribuția sa la organizarea conferinței pentru statornicirea securității în Europa, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ,­lui edilitar-gospodăresc al orașe­lor și comunelor, în crearea unor condiții de viață tot mai bune ce­tățenilor patriei noastre. De asemenea, după­­ con s-a subliniat aici, nu toți deputații a­­cordă atenția cuvenită probleme­lor ridicate în întâlnirile avute cu cetățenii. Trebuie să atragem a­­tenția tuturor­­ Deputaților — atît celor ai Marii Adunări Naționale, cit și ai consiliilor populare­— să se preocupe in mai mare măsu­ră de rezolvarea problemelor ri­dicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-și pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar și în acest caz cetățenii trebuie să pri­mească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate și ce nu se poate solu­ționa, explicîndu-li-s­e cu argu­mente cauzele, motivele. Numai­­ însărcinează Biroul Executiv să acționeze pentru stabilirea și dezvoltarea de relații cu formații politice similare Frontului, parti­de politice, organizații sociale, culturale și științifice, reprezen­tanți ai parlamentelor și persona­lități din toate sectoarele vieții sociale din țările Europei, care pot fi interesate în pregătirea confe­rinței guvernelor continentului consacrată soluționării probleme­lor securității europene ; — recomandă organizațiilor de masă, obștești și profesionale, u­­niunilor culturale și științifice care fac parte din Frontul Unității Socialiste să stabilească și să in­tensifice relațiile lor cu organiza­țiile, asociațiile, uniunile obștești, culturale și științifice, din toate țările Europei, care militează sau doresc să acționeze pentru mobi­lizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor și guvernelor în vederea organi­zării conferinței pentru securita­tea europeană. Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste este pe deplin convins că poporul român își va adu­ce și pe viitor contribuția sa la promovarea cooperării intre toate țările, la statornicirea secu­rității în Europa, în Întreaga lume, așa oamenii nimicii simt in mod concret că organele statului, or­ganismele Frontului Unității So­cialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există incă condiții vii pentru re­zolvarea propunerilor făcute, «atu­cind­ problemele ridicate sunt neîntemeiate, trebuie datlî expli­cații pline de răbdare cetățenilor, procedînd astfel vom avea de ciștigat din toate punctele de ve­dere. Așa cum am mai spus și în al­te împrejurări, organele noastre de stat și organele Frontului Uni­tății Socialiste, precum și organe­le «le partid și organizațiile de masă — au ca datorie fundamen­tală să se ocupe permanent de so­luționarea de cetățeni, problemelor ridicate Activiștii organelor d­e stat, «le partid și ai organiza­țiilor obștești — deci și ai consi­liilor Frontului Unității Socialiste — trebuie să înțeleagă că sunt chemați să servească, prin întrea­ga lor activitate, interesele cetă­țenilor. Numai nu măsura în care își îndeplinesc cu răspundere și consecvență aceste atribuțiuni ci se bucură de incr­ederea cetățeni­lor. Numai astfel ei vor reuși să unească elanul și energia tuturor cetățenilor in înfăptuirea sarcini­lor privind dezvoltarea societății, ridicarea nivelului d­e viață și de civilizație al orașelor și satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aș dori să mă refer la necesitatea ca deputații Marii Adunări Națio­nale să prezinte în mod mai or­ganizat dări de seamă in fața alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai—iunie să aibă loc asemen­ea întâlniri în întreaga țară. Cu a­­cest prilej să se dezbată atît pro­blemele legate de activitatea de­putaților, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alegători, ci­, mai cu seamă, problemele ho­tărî­te de ultima plenară a Comi­tetului Central al partidului pri­vind dezvoltarea agriculturii, pre­cum și hotaririle Marii Adunări Naționale privind calitatea pro­duselor, organizarea și disciplina muncii. Este necesar ca înseși Consilii­le Frontului să exercite un con­trol mai operativ asupra felului în care deputații mențin contac­tele cu alegătorii, îi informează asupra activității lor și asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetă­țenii. In Frontul Unității Socialiste sunt prezente toate organizațiile obștești, de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dez­bată modul in care aceste orga­nizații participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am pre­zentat în alegeri in fața poporu­lui, realizarea politicii partidului și statului. In această privință, cred că atît Consiliul Național, "(Continuare în pag. a II-a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANĂ CONSILIUL NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA LUCRĂRILE SESIUNII MĂRII ADUNĂRI NAȚIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale a fost consacrată dezbaterii poli­ticii internaționale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputații mare­lui sfat al țării, precum și nu­meroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, zia­riști. Printre invitați se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și numeroși cores­pondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întâm­pinat cu vii și puternice aplauze pe conducătorii partidului și sta­tului, tovarășii : Nicolae Ceaușes­cu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Bergheanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lu­­pu, Manea Mănescu, Dumitru Po­pa, Dumitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. Deschizînd lucrările, președinte­le Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, a dat cuvîntul depu­tatului Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu pri­vire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputații : Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru po­litica externă a Marii Adunări Naționale, Gheorghe Roșu, prim­­secretar al Comitetului județean — Bacău al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia și Africa, Mi­hail Cupșan, maistru la Combi­natul siderurgic din Reșița, ge­­neral-locotenent Ion Com­an, ad­junct al ministrului forțelor arma­te, Eduard Eisenburger, președin­tele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate germană, Ion Ur­­su, președintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ște­fan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară, Ion Spătă­­relu, președintele Cooperativei a­­gricole de producție „Gheorghe Doja““, județul Ialomița, Ion Du­mitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor, și Maria Groza, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, vicepreședintă a Con­siliului Național al Femeilor. în numele Biroului M.A.N., to­varășul Ștefan Voitec a propus a­poi adoptarea unei hotărîri a Ma­rii Adunări Naționale cu privire la activitatea internațională a Re­publicii Socialiste România în a­­nul 1969, hotărîre care a fost exa­minată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Națională a Re­publicii Socialiste România a a­­probat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la ac­tivitatea internațională a Republi­cii Socialiste România in anul 1969. Deputații supremului for al țării, invitații aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, a­­deziunea integrală a poporului la politica externă a Republicii So­cialiste România, politică ce co­respunde pe deplin intereselor și năzuințelor națiunii noastre so­cialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca urmă­toarea ședință plenară a sesiunii a patra a celei de-a șasea legisla­turi a Marii Adunări Naționale să fie anunțată din timp. Președintele Marii Adunări Na­ționale, Ștefan Voitec, a anunțat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) IN PAGINILE A II-A $1 A III-A • DAREA DE SEAMA CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA INTERNAȚIONALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ÎN ANUL 1969 • HOTĂRÎREA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE CU PRIVIRE LA ACTIVITA­TEA INTERNAȚIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DE RETIÍIUI ÎN ACTUALA CAMPANIE! (unele indicații privind tehnologia acestei culturi) Ing. Dan ȘERBU, directorul Direcției agricole județene Datorită rentabilității ridicate, dar mai ales datorită fap­tului că floarea-soarelui este principala plantă producătoare de ulei din țara noastră, importanța acestei culturi a crescut de la un ala la altul. Ca urmare a aplicării unei agrotehnici superioare, producțiile au sporit, ajungând ca în anul 1969, în sectorul cooperatist, aceasta să fie de 1.839 kg la hectar. Rezultatele obținute de unitățile fruntașe (Cobadin — 3.070 kg, Darabani — 2.604 kg,­ Negru Vodă — 2.476 kg etc.), do­vedesc că producția medie poate crește în condițiile aplicării de către toate unitățile a unei agrotehnici superioare. Ținînd seama de condițiile anului 1970, precum și de sar­cinile importante ce revin județului nostru în sporirea pro­ducției la floarea-soarelui, este necesar ca toată atenția să fie îndreptată pentru aplicarea măsurilor agrotehnice speci­fice acestei culturi. Amplasarea culturii Cercetările întreprinse și re­zultatele practice din unități au arătat că un rol deosebit în ob­ținerea unor producții ridicate revine amplasării culturii. Tre­buie avut in vedere că, pe ace­lași teren, floarea-soarelui să re­vină după o perioadă de cel pu­țin 6 ani. Aceasta deoarece cul­tivarea florii-soarelui mai mulți ani la rând pe aceeași sală duce la înmulțirea exagerată a unor boli și dăunători, care diminuea­ză producțiile și pot duce la com­promiterea totală a culturii (ma­na florii-soarelui, lupoaia Experiențele au demonstrat etc.), cultivîndu-se floarea-soarelui că, doi ani pe aceeași sală, procen­ta­jul plantelor atacate de mană a fost de 18,1 la sută, inregistrin­­du-se un minus de producție de 570 kg/ha; cind a revenit după 3 ani, procentul plantelor atacate a fost de 12 la­ sută, cu un minus de producție de 400 kg ha, iar după 5 ani, procentul plantelor a­­tacate de mană a fost de numai 1 la sută. Din aceste date se des­prinde ușor concluzia că pentru floarea-soarelui, mai mult ca pentru oricare altă plantă, o a­­tenție deosebită trebuie acordată rotației. La această culturi, cele mai bune rezultate s-au obținut atunci cînd au fost asigurate ca plante premergătoare cerealele păioase și porumbul. Fertilizarea terenului Ținînd seama de faptul că floarea-soarelui consumă mari cantități de fosfor și azot din sol, se recomandă fertilizarea­ supra­fețelor destinate acestei culturi cu 200—300 kg superfosfat și 100- 150 kg azotat de amoniu la hec­tar. In cazul când îngrașămintele nu au fost aplicate o dată cu a­­zatura de bază, acestea vor fi în­corporate cel mai tîrziu o dată­ cu pregătirea­ patului germinativ. In condiții de irigare, se vor a­­plica 80-100 kg fosfor și 80-100 kg azot substanță activă la hec­tar. Pregătirea patu­lui germinativ Lucrările solului au importanță deosebită în pregătirea unui me­diu optim d­e germinare, de ră­sărire, de creștere și dezvoltare a plantelor, întrucât arăturile au fost executate din toamnă, toată atenția trebuie îndreptată asupra lucrărilor ce se execută înainte de semănat, ele urmărind pe cit posibil nivelarea cât mai bună a solului, distrugerea buruienilor, crearea la suprafață a unui strat protector care să împiedice era­(Continuare in pag. a V-a) . A In I.A.S. s-a încheiat însămînțarea culturilor din prima urgență Ieri, așa cum ne-a informat inginerul șef al Inspectoratu­lui zonal al I.A.S., Sergiu Chiriacescu, unitățile agricole de stat au încheiat campania de însâmînțări care a cu­prins suprafața de 12.090 hec­tare de mazăre, măzărichie, borceaguri etc. Printre uni­tățile care au terminat pri­mele însămiințatul, amintim pe cele din Agigea, Amzacea, Cogealac și Stupina. In pre­zent, mecanizatorii, ajutați de specialiști, fertilizează ulti­mele suprafețe de culturi de toamnă și pregătesc terenul pentru semănatul florii-soa­relui. \\ V

Next