Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-23 / nr. 6769
Pag. c* 2-a Jan stăvi Iar SOLIDARITATI de granit cotele I în munca pentru lichidarea DOBROGEA NOUA nr. 6769 Cresc ca nn . ; i • ' . DIN FIECARE LOCALITATE. DE LA FIECARE CETĂȚEAN - AJUTOARE ÎN FOLOSUL SINISTRAȚILOR Cîteva din datele centralizate la comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor Este o autentică revărsare de căldură sufletească, mii de momente emoționante: spre centrele de colectare se îndreaptă sute și sute de oameni, femei și bărbați, tineri și vârstnici, carpeni de vîrste și profesii diferite. Se sortează, se ambalează produse agricole, cereale și furaje, se împachetează obiecte de la simpla batistă pînă la paltoane, unele noi, altele aproape noi, toate strălucind de curățenie, însăși munca fără preget, de dimineață pină seara,, a inimoaselor femei care primesc și așază în ordine, spre a fi expediate în zonele lovite de inundație, zecile de mii de obiecte colectate din fiecare localitate, de la fiecare cetățean, este o ofrandă adusă in numele solidarității umane. Din datele centralizate la comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor am spicuit pentru azi cîteva. • Zeci de vagoane de produse agricole Anunțam acum câteva zile, mai precis la 20 mai, că țărănimea cooperatistă predase spre a fi trimise sinistraților peste 1.700 tone de cereale, produse agroalimentare, furaje și altele. In perioada 20-21 mai acestei cantități i s-au mai adăugat, din donația cooperativelor agricole, 98,5 tone porumb, 125,5 tone grâu, 5,5 tone legume, 3 tone fasole, 17,9 tone făină, 13.900 bucăți oua, 200 kg brânză, 120 purcei, 20 miei, 6 bovine și 10 cai de muncă. De asemenea, țăranii cooperatori din județul nostru, din gospodăriile lor personale, au predat aproape 200 tone griu și porumb, 7,5 tone fasole, 7,1 tone făină, 15,1 tone mălai, peste 27.000 ouă, 538 kg brânză, 1.085 kg cartofi, 218 kg untură, 293 păsări, 822 kg carne, 68 litri ulei comestibil, 1.100 kg ceapă, 193 kg zahăr, 95 kg orez, 45 kg bulion și 7,5 kg șuncă. Stă in această enumerare de cifre unanima și calda solidaritate a țărănimii cooperatiste din județul Constanța cu cei care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. • Sute de mii de obiecte de îmbrăcăminte La centrele de colectare din orașele și comunele județului se adună in fiecare zi, colet lingă colet, sute de mii de obiecte de îmbrăcăminte. Făcând parte dintr-un impresionant sortiment de lucruri necesare vieții, pe care cuvioasele puhoaie le-au înecat, le-au smuls din casele sinistraților și le-au dus cine știe pe unde, aceste obiecte sunt mai intii grupate in trei mari categorii: pentru bărbați, pentru femei, pentru copii, in județul nostru, in cele două zile — 20 și 21 mai — s-au colectat : —7.137 obiecte de îmbrăcăminte pentru bărbați; — 15.641 obiecte de îmbrăcăminte pentru femei; — 12.814 obiecte de îmbrăcăminte pentru copii; — 1.271 obiecte de uz casnic; — 339 kg săpun ; — 251,5 m piiză albită. De la bocanci (173 perechi) la costume (84), de la cămăși (2.207) la paltoane, de la baticuri (4.450) la fuste, de la pieduri și totoșei la costumașe și uniforme școlare, de la căni pentru apă și furculițe, la perne și prosoape, cele peste 40.000 de obiecte colectate din fiecare localitate a județului Constanța înseamnă tot atîtea stringeri de mimi, tot atitea inimi calde ce pulsează laolaltă cu cele ale tutor oameni care, în aceste zile de grea încercare, trebuie să ia totul de la capăt, să privească cu speranța că nu sunt singuri — ȘI NU SUNT ! — dincolo de mormanul de ruine pe care l-au găsit in locul casei. ☆ Potrivit ultimelor date, până la 21 mai, din salariile oamenilor muncii din județul Constanța, pentru luna mai, a fost donată suma de 7.558.442 lei față de 28.493.206 lei cit s-a prevăzut în angajamentul pentru întregul an 1970. S-a mai depus în contul nr. 498, deschis la Banca Națională pentru ajutorarea sinistraților, suma de 405.370 lei. i.fl TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați 7 (Urmare din pag. I) | 7 ...• " i **":T —"i*—----------------general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o dirmă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică, cele mai grele probleme alei acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decit oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care Încing ca o centură Insula, au rezistat și veți rezista. Aici se va lucra, se va dosi lucerna, va rodi porumbul, flooarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămint. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat intr-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean, azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hârtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit, in in timpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primând Brăilei, tovarășul Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spune Uzina „Progresul“... 6e 0‘ parte și de alta a străzilor, brăileni, tineri și vârstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. .,Progresul’, una din principalele intreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariaț!—,muncitori ingineri, tehnicieni, lnoratori in aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici Sntominian^se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul” este cunoscută nu numai in țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu in listele de export ale țării. Itinerariul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată in ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările in legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare stricuri, făcând parte dintr-um lot de 72, sunt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare compresoarelor și excavatoarelor a are loc un schimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse in prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sunt în curs de execuție, urmâd ca in curindul să intre in producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi excavatoare, rulouri compresoare, mașini, grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, in eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a construcțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindenii in secțiile, și in toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului ■ Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegind momentele grele prin care trece țara, iși înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite și totodată indemnul de a depune eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, in vederea depășirii cit mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs in țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și malt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri și vârstnici plantează pe chei sulpi, bat in cuie scinduri, cară pământ și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atita dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor.Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem in privim aceeași imagine pe care am întilnit-o cu numai câteva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tirnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat in realitate povestea biblică a potopului. Cu poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai câta nu vezi altceva decit ape, iar prin ape pete verzi, indicind vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă in abisuri, căi ferate sparte și tinite de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna-Vădeni zace cufundată in mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavind loc in Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul,,. Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, in fața forțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Țiglina, în prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întimpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare, cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu câteva ore mai devreme calea ferată Galați-Tecuci a fost redată traficului, încercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R.Ceaușescu", au ieșit in intimpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sunt femei, elevi și pionieri. Este și firesc : bărbații se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunțate in zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat in plină construcție. In dreptul Șantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aflate in proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații in legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1.000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. In afară de ofranda in munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Combinatului siderurgic Galați contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani sunt date în contul sinistraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate până acum in acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sunt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntimpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efectelor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialomiței, râuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, afectind auit ogoare cu grin înverzit, cât și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cimpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cimpie a Bărăganului este impinzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu in penumbra inserării, difici dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs in insăși grînarul țării. Sunt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dirză, neostenită, strîns unit in jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmind neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cârmaciul încercat al României socialiste. ☆ ■ [UNK] [UNK]’■ Ca și in celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galati un puternic imbold de a munci cu inaltă răspundere patriotică pentru preîntâmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare in lupta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, infruntînd cu hotărire și fermitate încercări prin care trece grelele patria noastră socialistă. N. Popescu-BOGDANEȘTI Paul DIACONESCU I i Hinai lansat întregul popor, la altitudinea vibrantă a patriotismului socialist In zonele sinistrate continuă să se desfășoare o bătălie aspră, plină de bărbăție și curaj, pentru salvarea avutului obștesc, a bunurilor și vieții cetățenilor, pentru ca întreprinderile economice să-și reia ci mai grabnic activitatea. Oamenii muncii din județul Alba, sub conducerea organizațiilor de partid, depun eforturi titanice pentru a reîncepe activitatea in întreprinderile căzute pradă furiei apelor. Muncind fără întrerupere ziua și noaptea, colectivul Fabricii de încălțăminte „Ardeleana“ din Alba lulia a reușit să pună vineri în funcțiune ambele linii tehnologice de producție ale unității afectate de inundații. Au început probele mecanice și electrice in vederea reluării procesului de producție și la întreprinderea de produse sodice din Ocna Mureș, unitate care a suferit de pe urma inundațiilor pierderi de aproape 5 milioane lei. Comitetul de partid și Consiliul de administrație al Regionalei de căi ferate — Cluj raportează conducerii de partid că, prin eforturi susținute, salariații de aici, cu ajutorul neprecupețit al organelor locale de partid și de stat, al militarilor și al gărzilor patriotice, au repus in funcțiune pină in prezent 61 din cele 110 porțiuni de linii și poduri puternic calamitate, ceea ce a permis reluarea circulației trenurilor de călători și marfă pe liniile Teiiuș-Războieni, Satu Mare-Baia Mare, Satu Mare- Halmeu, Dej-Beclean, Uva Mică- Salva Vișeu. Și-au reluat, de asemenea, activitatea productivă partial sau integral muncitorii din întreprinderile județului Bistrița-Năsăud. Colectivele de muncă din aceste unități au hotărit să organizeze lucrul in două schimburi prelungite, pentru a putea recupera cit mai grabnic pagubele provocate de inundații. Prin munca plină de abnegație, de eroism a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor, în frunte cu comuniștii, toate cele 12 unități și secții ale industriei locale din județul Sălaj, intre care întreprinderile „Silvania“ din Cehul Silvaniei, „Sălăjana“ din Jibou, mina Surduc, cariera Cuciulai, care au fost afectate de inundații, au fost repuse în funcțiune. Muncitorii din Sălaj s-au angajat să îndeplinească integral sarcinile de plan prevăzute pentru acest an. Și minerii din bazinul carbonifer al Căpenilor, care datorită infiltrării apei in galerii și deteriorării căilor de comunicații și-au întrerupt activitatea, iși reiau treptat lucrul. Ei și-au propus să recupereze pagubele înregistrate de pe urma calamității lucrând in zilele de repaus și să realizeze în plus față de plan pină la sfirșitul anului circa 40.000 tone cărbune energetic. Țăranii cooperatori bistrițeni și-au reluat și ei activitatea pe terenurile de unde apele s-au retras. Au fost curățate arăturile pe 300 de hectare și s-au reînsămințat 30 de ha. Țăranii cooperatori din Satu Nou, Șintereag, Monor, Braniște, Viișoara și din celelalte sate afectate lucrează intens la refacerea semănăturilor. Paralel cu activitatea de înlăturare a pagubelor produse in județul Brașov de pe urma calamității, colectivele întreprinderilor industriale și-au luat angajamentul de a obține producții suplimentare peste plan. In acest scop, oamenii muncii din întreprinderile județului Brașov au hotărit să realizeze suplimentar, peste angajamentele inițiate pe acest an, 5.000 tone îngrășăminte azotoase, 600 tone mase plastice și rășini sintetice, 200 tone fenol, 500 motoare electrice, 30 milioane accesorii pentru tractoare, 20 milioane piese turnate din fontă și oțel, 2.500 tone ciment, 750 mc prefabricate din beton, 30.000 mp țesături din lină, 40.000 tricotaje, 17.000 perechi Încălțăminte, precum și însemnate cantități de alte produse. Pe ansamblul județului, angajamentul inițial de a realiza peste plan 250 milioane lei producție marfă a fost suplimentat cu 100 milioane lei. Deși orașul lor continuă să lupte împotriva furiei apelor, colectivul întreprinderii de prefabricate din beton. de la Galați și-a majorat angajamentele inițiale privind depășirea producției cu 3,6 milioane tei. Se prevede a se construi, printre altele, mari cantități de spaliere, prefabricate pentru construcții agrozootehnice și fișii de planșee pentru locuințe. Oamenii muncii din întreprinderile județului Brăila își inzecesc eforturile pentru a da economiei producții suplimentare, înțelegind că aceasta este o înaltă îndatorire patriotică, pentru recuperarea cit mai grabnică a marilor pierderi suferite de economia națională datorită inundațiilor. Muncitorii fabricii de ciment s-au angajat să producă un plus față de angajamentul inițial 2.300 tone de ciment care vor lua drumul regiunilor calamitate pentru a se reface uzinele și întreprinderile avariate, casele cetățenilor și drumurile publice, instituțiile și școlile distruse de ape. Lucrătorii români care își desfășoară activitatea permanent în străinătate și-au exprimat, in adunări generate de partid deschise, atașamentul și devotamentul lor fierbinte față de conducerea de partid și de stat, deplina solidaritate cu populația din zonele sinistrate, angajîndu-se să-și îndeplinească, în mod exemplar, sarcinile ce le revin. La rândul lor studenții din centrul universitar Timișoara participă cu trup și suflet la acțiunile de solidaritate inițiate de organizațiile U.T.C. și asociațiile studențești, pentru ajutorarea sinistraților. In toate facultățile de la institutele politehnic, agronomic, de medicină și de la universitate, sute de studenți s-au inscris voluntar in brigăzi de muncă patriotică, care vor lucra în timpul vacanței la refacerea unor orașe și comune, distruse de inundați. Majoritatea studenților au renunțat la biletele de odihnă in favoarea copiilor și a colegilor din orașele greu lovite de calamități. Studenții și studentele care locuiesc in căminele complexului social au depus din economiile lor, la „Contul omeniei“, suma de 15.200 lei și au dus la centrul de ajutorare a sinistraților 400 de pachete conținând haine, încălțăminte, medicamente, alimente. Membrii cluburilor sportive și ai formațiilor cultural-artistice studențești organizează în aceste zile intilniri sportive și spectacole, încasările urmind să fie donate la fondul de ajutorare a sinistraților. j (Agerpres)