Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-17 / nr. 6868

> > adunările fenerale ale salariaților SARCINILE CINCINALULUI mobilizează vrednicul colectiv de la I.M.U.M. In 1970, ÎNTREPRINDEREA ME­CANICA DE UTILAJE MEDGIDIA are posibilitatea să-și îndeplineas­că sarcinile din planul anual cu cel puțin 10 zile înainte de termen. Aceasta va însemna, fată de cifrele planificate inițial, o depășire cu do­uă milioane lei la producție globa­lă și cu 9 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată. Sînt­ realizări pe măsura experi­enței și simțului organizatoric de care a dat dovadă în nenumărate rînduri colectivul uzinei și ele con­stituie o bună bază de pornire pen­tru activitatea din cincinalul ce se inaugurează in anul viitor. E de­ ajuns să spunem că, față de 1970, la sfirșitul cincinalului, produc­ția globală a I.M.U.M. va fi cu 178 la sută mai mare, avînd un ritm mediu anual de creștere de 11—15 la sută. De asemenea, in perioada care urmează, vor fi asimilate și introduse în fabricație numeroase produse noi, printre care combina de recoltat porumb, remorca mono­­ax pentru legumicultura, remorcile de 7 și 10 tone (se știe că, pînă a­­cum, întreprinderea a produs re­morci de 3 și 5 tone), încărcătorul hidraulic pentru agricultură etc. Prezentind asemenea aspecte in fata adunării generale a reprezen­tanților salariaților, ce a avut loc acum două zile, comitetul de direc­ție a ținut să sublinieze că sarcinile primite din partea Centralei indus­triale de mașini agricole creează posibilitatea asigurării întregului necesar al agriculturii noastre, cu utilaje și piese de schimb ce urmea­ză a fi fabricate in uzină, renun­­țîndu-se complet la importul unor astfel de mărfuri. De asemenea, un element demn de reținut este acela că, 85 la sută din creșterea producției va fi ob­ținută pe seama sporirii productivi­tății muncii, iar restul ca urmare a înfăptuirii unui amplu program de investiții. De altfel, așa cum bi­ne știau toți cei prezenți la aduna­rea generală a salariaților, încă din 1969 la I.M.U.M. au început pregă­tirile pentru ridicarea tehnicității produselor, pentru obținerea unui progres general al întregii activități productiv-economice. La indicația comitetului de partid, conducerea uzinei a însărcinat un colectiv de specialiști care a întocmit un com­plex studiu tehnico-economic pri­vind organizarea pe baze științifice a producției și a muncii, studiu îm­bunătățit pe parcurs. A fost reor­ganizat astfel fluxul tehnologic ge­neral, avîndu-se în vedere ca dez­voltările ulterioare ale întreprinderii să afecteze cu­ mai puțin activita­tea curentă, au fost reorganizate secțiile de producție obținindu-se o mai mare ritmicitate in îndepli­nirea lunară a sarcinilor de plan, un decalaj corespunzător intre sec­torul cald, cel de prelucrări meca­nice și cel de montaj, ridicîndu-se indicii de folosire a utilajelor și a fondului de timp. Anul acesta, da­torită asimilărilor unor noi produ­se, studiul tehnico-economic a fost completat și în momentul de față în întreprindere sunt în curs de e­­xecuție numeroase obiective de in­vestiții, printre care depozitul des­coperit de laminate și semifabrica­te, hala pentru vopsit, montaj, pro­be și rodaj, atelierul de tratament, termic, sculăria" etc. A fost organi­zat montajul general pe flux in trei linii. Ia forjă s-a instalat un cio­can matrițor de 3,15 tone-forță, au fost aduse numeroase alte utilaje. Investițiile aflate în plină desfășu­rare urmează să-și exprime efici­ența deplină in cursul anului 1973, cind întreprinderea va deveni una din principalele unități producătoa­re de mașini agricole din țară. In perspectiva sarcinilor deosebit de importante și ținind seamă de programul de investiții, atit darea de seamă a comitetului de direc­ție, cât și numeroși participanți la dezbateri — amintim, dintre ei, pe tovarășii Vasile Piticu, muncitor la tratamentul termic, ing. Dima Paucă, șeful secției 51, ing. Ion Zdrobiș, sculer șef, maistrul Ion Andrei, ing. Valentin Ciochină, șe­ful serviciului de organizare științi­fică a producției și a muncii­­ și dis­cuțiile ar fi fost poate și mai fruc­tuoase, dacă printre participanți s-ar fi numărat mai mulți salariați angrenați direct în activitatea pro- Mihai MACARIE i ———————— 4. (Continuare în pag.­a III-a) Savanți de renume mondial la Conferința „MATEMATICA ÎN ARHEOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE ISTORICE“ Ieri dimineața, în marele salon al hotelului „Internațional“ din Ma­maia, în prezența a numeroși oa­meni de știință, savanți de renume mondial din Anglia, România, S.U.A., Franța, R.F.G., India, Italia, Suedia, a avut loc deschiderea fes­tivă a conferinței anglo-române ,,Matematica în arheologie și știin­țele istorice“ — inedită confruntare științifică pe această temă deosebit de interesantă. In prezidiul ședinței de deschide­re au luat loc : ing. ION TUDOR, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Constanța, acad. ȘERBAN ȚIȚEICA, prof. D. G. KENDALL, din partea Academiei Marii Britanii, acad. GRIGORE MOISIL, acad. GH. MIHOC, prof. F. R. HODSON — Anglia. Declarînd deschise lucrările Con­ferinței, acad. ȘERBAN ȚIȚEICA, vicepreședinte al Academiei Repu­blicii Socialiste România, a spus : „Prin activitatea deosebită a mul­tora dintre dv., care ne onorau­ cu prezența la această conferință, gra­nițele și distanțele care separau cu destulă strășnicie matematica de științele istorice sau de arheologie au dispărut în bună măsură. Iată de ce cred in succesul Conferinței. Ea este o expresie a modificărilor petrecute în structura generală a științelor și este efectul noilor re­lații interdisciplinare. Mi se pare evident deci că activitatea crea­toare depusă in aceste domenii de graniță are o semnificație majoră pentru întreaga știință“. Conferința a fost salutată, in nu­mele gazdelor, de către ing. ION TUDOR, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, care a urat tuturor oaspeților un căldu­ros „bun venit“ pe litoralul româ­nesc. „Țara noastră — a spus dom­nia sa — acordă o atenție deosebită creației științifice și tehnice, asigu­ră condiții materiale pentru desfă­șurarea muncii de cercetare, de per­fecționare continuă a acesteia, pen­tru a-și aduce din plin contribuția la sporirea — prin noi cuceriri ști­ințifice — a avuției materiale a oa­menilor, îmi exprim satisfacția că o manifestare științifică de o ase­menea importanță se desfășoară în orașul Constanța, important centru economic, turistic și cultural al ță­rii noastre, care vă va oferi posibi­­ l. ISMAILEANU (Continuare în pag. a III-a) m SPORT pag. a II-a ■ Foileton Ursitoarele și cozile de topor ■ 0 „pășune“ pe timpul iernii pag. a III-a mmmmimm intîlnirea tovarășului NICOLAE CE cu cadre din invățăm­intul economic­­ superior și alți economiști Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit la sediul C.C. al P.C.R., în­­tr-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice și de conducere in invăță­­m­intul superior economic și alți e­­conomiști din institute de cercetări, ministere și mari întreprinderi. Au participat tovarășii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum și Mircea Malița, ministrul învățămin­­tului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Român — propuneri privind perfecționarea învățămîntului eco­nomic. Participanții au înfățișat realiză­rile obținute în ultimii ani in dez­voltarea invățămîntului economic din țara noastră, in pregătirea ca­drelor de specialiști, precum sarcinile tot mai importante ce re­și vin economistului in actualul sta­diu de dezvoltare a economiei na­ționale. Vorbitorii au relevat în a­­celași timp deficiențele care se ma­nifestă în desfășurarea învățămîn­­tului economic, au făcut propuneri pentru perfecționarea lui in conti­nuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenților să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele mo­derne privind știința și tehnica conducerii, organizarea producției și a muncii, calculul economic, analiza și prognoza economică, prospectarea piețelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea și îmbogățirea cunoștințelor de spe­cialitate prin reciclarea economiști­lor, pentru perfecționarea activității cadrelor didactice care lucrează in invățămintul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a subliniat crescînd al cadrelor didactice rolul în formarea viitorilor economiști și a dat indicații și recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiștilor din economie. Secre­tarul general al partidului a subli­niat necesitatea pregătirii unor ca­dre cu o înaltă calificare profesio­nală, capabile să dea soluții optime problemelor complexe pe care le ri­dică producția, întreaga viață eco­nomică a țării, să lupte pentru în­lăturarea a tot ceea ce urm­ează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creș­terii eficienței economice in toate sectoarele, să se preocupe de pu­nerea în valoare a tuturor rezer­velor, să organizeze in bune con­diții activitatea întreprinderilor, a unităților de producție în care lu­crează. Vorbitorul a relevat, de a­­semenea, îndatoririle ce revin ca­drelor didactice din invățămintul economic și altor economiști in a­­nalizarea științifică a problemelor dezvoltării economiei noastre națio­nale, in promovarea continuă a cer­cetării științifice economice, in concordanță cu cerințele mereu crescînde ale progresului societății românești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate in continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecționarea învățămintului e­­conom­ic, la creșterea rolului și a­­portului economiștilor in rezolvarea problemelor pe care se ridică con­strucția societății socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. In timpul desfășurării Conferinței. T­rufandale de toamnă La Palazu Mare, Agigea, Viile Noi, Tuzla, Ovidiu, 23 August, Mangalia și în alte cooperative agricole se obțin ve­nituri sporite prin însămințarea legu­melor in cultură succesivă. La spa­nac, de pildă, s-au insămînțat 60 ha fa­ță de 45, iar la sa­lată, 24 ha in loc de 19, cit era pre­văzut în plan. Su­prafețe apreciabile au fost plantate cu ceapă. Cind termo­metrul va coborî cu mult sub zero gra­de, gospodinele vor aprecia, așa cum se cuvine, noile canti­tăți de legume proaspete produse de harnicii grădi­nari. tarabagiii de ocazie și „man­a înșelătoare a chilipirului Dominanta psihică a inșilor care fac obiectul rindurilor de față este ușor de descifrat : tendința de a „agonisi“, fără muncă — deci pe ” căi ilegale — niște bani care, s-o spunem din capul locului, au în­totdeauna soarta lucrului dobîndit strîmb, de haram vin, de haram se duc, vorba poporului... O trecere în revistă a faptelor arată că, în ulti­mele săptămini, peste douăzeci de inși s-au făcut vinovați de comite­rea unor acte de contrabandă, cali­ficare cu care cei in cauză nu vor, in ruptul capului, să se declare de acord, născocind fel de fel de ter­tipuri și de „etichete“ în vederea justificării acțiunilor lor, de altfel limpezi ca ziua. Prinși cu bunuri de proveniență străină asupra lor, ei declară, in majoritatea cazurilor. ..Le-am strins să le dau doctorului, știți, soția (sau fratele, sau veri­­șoara, sau el personal) este bolnavă și...“. „Am cumpărat bunurile de mai sus în vederea internării mele în spital“, scrie cu patos într-o de­clarație Cornel Izbășescu, de mese­rie expeditor la D.N.M. „Navrom“. „Bunurile“ sunt 200 de lame de chewing-gam, preț de aproximativ 400 de lei. Este greu de crezut că „pacientul“ colecționase o aseme­nea cantitate de gumă de mestecat pentru un doctor... gamofag și nu in vederea speculei; suntem­ încli­nați să dăm crezare, mai degrabă, unei evidențe care precizează că același C.I. a fost găsit la 25 de­cembrie 1969 cu 15 pachete de ți­gări „Pall-Mall“, marcă pe care a înlocuit-o, la 5 mai a.c., cu „Marl­­iboro“, un fleac de alte 20 (două­zeci) de pachete... Povestea cu „doctorul“ este, evident, o gogori­ță. O folosește însă, în ciuda cusă­turii cu ață albă, și Ion Agopian, salariat la „Navlomar“. „Cele zeci pachete de țigări străine, declară I.A. cu seninătate, îmi trebuiau pentru doctor, mi-e soția bolnavă!“ „Explicația« atinge culmea ridico­lului în cazul lui angajat la I.C.L.P.P. Traian Bratu. Avea „niște țigări, acolo“, să se dea doctorului etc. Dimensiunile mistificării devin însă perceptibile în clipa în care este dezvăluită cantitatea de țigări străine pe care T.B. „se pregătea“ plocon pentru „doctor“: 90 (nouă­­­eci) de pachete sustrase de la ope­­ațiunile de vămuire după cum ur­mează: 40 de bucăți la 26 august, T.J. M.A. (Continuare în pag. a III-a) Constatări și reflecții pe teme sociale Plenara Consiliului municipal al sindicatelor ORGANIZARE ȘI DISCIPLINĂ 9 două noțiuni cu sensuri largi în procesul muncii In recenta sa plenară, Consiliul municipal al sindicatelor Constanța a luat în dezbatere o problemă cu profunde implicații economice și sociale : activitatea politico-organi­­zatorică desfășurată de biroul exe­cutiv și comitetele sindicatelor pen­tru respectarea și aplicarea preve­derilor legii organizării și discipli­nei muncii. Astfel, s-a relevat că, folosind sprijinul unor cadre de e­­conomiști, ingineri, conferențiari, propagandiști de partid etc. s-au ți­nut 240 de expuneri pe teme ca „Etica profesională“, „îndeplinirea îndatoririlor profesionale și ob­ștești față de societate“, „Perfec­ționarea conducerii și producției“, „Formarea și organizării dezvol­tarea conștiinței socialiste a mase­lor“ etc. In colaborare cu Univer­sitatea populară, biroul executiv al Consiliului municipal al sindicate­lor a organizat lectorate pe teme de educație moral-cetățenească. Prin dezbaterile organizate în uni­tăți, secții și grupele sindicale membrii de sindicat au luat cunoș­tință de normele de disciplină a muncii și producției. Și in prezent, un obiectiv de sea­mă al activității organizatorice politice a sindicatelor din munici­pi­piu] Constanța îl constituie crește­rea răspunderii salariaților față de îndatoririle lor profesionale, res­pectarea normelor de conduită, for­marea și dezvoltarea atitudinii noi față de muncă. Cu mijloacele spe­cifice activității lor, sindicatele ur­măresc promovarea trăsăturilor și însușirilor pozitive ca: hărnicia, competența profesională, spiritul de exigență și responsabilitate, com­­bătind în același timp atitudinile reprobabile, tendințele de încălcare a legii, fenomenele de lipsă de gri­jă față de avutul obștesc, insufi­cienta utilizare a timpului de mun­că etc. Deplasarea biroului executiv in unele sindicate ca D.N.M. „Nav­rom“, întreprinderea 12 construcții­­montaj. Șantierul naval Constanța in vederea verificării și analizei la fața locului a stilului și metodelor de muncă ale comitetelor sindicatelor respective, organizarea unor colecti­ve de studiu privitoare la modul cum se aplică legea organizării și disci­plinei muncii precum și a unor fe­­nomene care generează insuficienta utilizare a capacităților de produc­ție și a fondului de timp, organiza­rea a două manifestări gen masă rotundă pe teme ale păstrării și manipulării mărfurilor și transpor­tului uzinal sunt cîteva din acțiunile mai deosebite întreprinse în ultima perioadă. La Uzina de superfosfați și acid sulfuric, Întreprinderea de construcții hidrotehnice, I.C.S.P.P. și alte unități se organizează săp­­tămînal. la stațiile de radioficare, dezbateri, expuneri și discuții refe­ritoare la lege. La D.N.M. „Nav­rom“, colectivul stației împreună cu redacția ziarului „Portul“ a or­ganizat trei raiduri-anchetă și in­terviuri pe tema „Vă cunoașteți în­datoririle de salariați ! Respectați Legea nr. 1?“ Comitetul sindicatu­lui de la șantierul naval a organi­zat in sectoarele sudură și meca­nică consultații juridice și discuții pe tema „Cum poate fi sporită opi­nia de masă pentru utilizarea mai eficientă a timpului de lucru“. In ultima perioadă au luat ființă ga­zete satirice sau fotogazete care prezintă în mod critic diverse as­pecte privind încălcări ale norme­lor de disciplină în muncă. Multe comitete ale sindicatelor au organi­zat dezbateri și analize pe tema a­­plicării și respectării legii. Contribuția adusă de sindicatele constănțene în respectarea norme­lor de conduită și dezvoltarea ati­tudinii noi față de muncă se re­flectă la indicatorii economici rea­­lizați pe cele 8 luni care s-au în­cheiat : la producția globală s-a ob­ținut un spor de peste 72 milioane lei și o producție suplimentară de Gh. STOIOVIGI % (Continuare in pag. a III-a) a Primul surîs al Giocondei Pășeam in incinta Sanato­riului Eforie Sud, într-o zi obișnuită din această toamnă blîndă. Aici atmosferă de spi­tal, oameni care scrîșnesc de durere, dar tot aici descoperi și zfmbete luminoase,­ochi u­­­meziți de speranțe, gesturi, o­­menești de încredere și recu­noștință. Pătrundem cu un sentiment, la inceput, circum­spect pe aleile acestei oaze a speranței și sănătății. Și ima­ginea realizată este una din vecinătatea celui optimism omenesc. mai robust Ajungem Emil ZĂLOG (Continuare în pag. a Hl-a)

Next