Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)
1970-09-19 / nr. 6870
Anul XXIII, nr. 6870 , Sîmbăta, 19 septembrie 1970 6 pagini, 30 bani Vizita de lucru tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al CC. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăganescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cind tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada in care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugind așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența in mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizind energiile, dînd încredere și putere. Vizita in județ începe cu insăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tirnăveni. La Intrarea in Întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu șilalți conducători de partid și ceide stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului Industrial de chimie Târnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat in circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, insă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate incă la sfirșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează in prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea in funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit Înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca până la sfirșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă in funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 83.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Târnăveni țări pentru spiritul de calde feliciabenegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Târnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Târnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detaliate asupra capacității de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg până la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca in extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă in alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul eofPfuuJ, Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tineretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea in oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pre(Continuare în pag. a III-a) SPAȚIU Df PRODUCȚIE |_________________________________________| capacitate a eficienței maxime, un loc pentru „REZERVE“! In etapa actuală se pune un accent deosebit pe factorii intensivi ai dezvoltării economice, pe utilizarea integrală a tuturor capacităților de producție la un nivel cit mai ridicat, cit mai deplin și in ce privește timpul de funcționare și in ce privește parametrii posibili. Analiza efectuată la turnătoria Șantierului naval constănțean nu dovedește insă, aplicarea exploatării integrale a suprafețelor de producție. Graficul producției fizice a turnătoriei S.N.C., pe primele 8 luni ale anilor 1969 și 1970, demonstrează, chiar numai el singur, acest fapt. (Vezi pag. a III-a). La suprafața de producție a turnătoriei de 313 mp s-a turnat in 1970 de 3,44 ori mai puțin decit în 1969, producția pe metru pătrat-lună scăzînd de la 0,090 tone la 0,036 tone. Productivitatea muncii pe muncitor Zima se micșorează și ea, în perioadele comparate, cu 1,310 tone. Pe grafic, suprafața hașurată reprezintă scăderea volumului de producție fizică în perioada lucrată prin anul curent față de aceeași perioadă a anului trecut. Această coborîre a producției de piese turnate, de 116,750 tone, este motivată de inginerul Ciucaș Haralambe, șeful turnătoriei, cu faptul că anul trecut, în lunile martie și aprilie, au avut o comandă de calupuri pentru testare — piese simple, care au fost lucrate in serie — pe cind, de obicei, turnătoria lucrează, in restul timpului, unicate și serii mici de piese necesare reparațiilor și construcțiilor navale. De asemenea, preciza că, cu capacitățile prezente, în condițiile varietății și complexități ridicate a pieselor actuale, turnătoria poate produce, in fiecare lună, cel mult 20 tone piese turnate. Realizările din lunile mai, iunie și iulie 1969 îl contrazic, însă, pentru că ele au fost obținute tot in aceleași condiții. Dar, luind in considerare chiar și numai 20 tone pe lună și tot ajungem la 240 I. D. MATEI (Continuare în pag. a TU-n) Mîine, cu toții muncim! 30 SEPTEMBRIE. Calendarul arată zi de DUMINICA, hărăzită odihnei firești, după o săptămînă de lucru. Dar mîine, duminică, vom fi cu toții in uzine, pe ogoare, in instituții, așa cum am făcut-o în fiecare lună începînd din primăvara care a încercat atît de greu, prin calamitățile cu care a venit, țara noastră , așa cum am hotărît să facem și de-acum Încolo, in fiecare lună, pină la sfirșitul anului. Duminicile de muncă însuflețită ce s-au scurs pină acum au fost spornice ; pe fiecare le-am însoțit cu bilanțuri semnificative. In industrie, s-au produs cantități importante de bunuri materiale. In agricultură, s-a lucrat intens — in fiecare duminică, de altfel — la strânsul păioaselor, la insămînțarea celei de-a doua culturi, la pregătirea terenului pentru o nouă recoltă de grîu, in vie, în grădina de legume sau în livadă. In instituții, au fost organizate diverse acțiuni de muncă patriotică : s-a strfns fier vechi, s-a săpat pămîntul, s-au cărat materiale, iar valoarea acestor eforturi, exprimată bănește, a fost vărsată in contul recuperării pagubelor suferite. Economia județului nostru — asemenea celei din întreaga țară — este în plină dezvoltare. Greutățile survenite la un moment dat sunt pe cale de a fi depășite și nu multe locuri au și fost. In fiecare zi, mii și mii de oameni întregesc prin munca lor realizările prezente. Dar, o zi în plus, raportată la scara întregului județ, a întregii Românii, înseamnă producții în plus de milioane și milioane de lei. Iată de ce, în fiecare unitate, cei ce muncesc vor răspunde și miine, cu același entuziasm, cu aceeași forță de mobilizare, chemării partidului, de a transforma ziua de odihnă în zi de muncă spornică. Rodul ei va fi închinat, ca și pină acum, progresului și prosperității patriei, fericirii și bunăstării tuturor celor ce trăiesc intre fruntariile ei. Așadar, miine, duminică, la ora cinci de obicei, sună sirenele, cu toți în uzine, pe ogoare, iu instituții ! I9IKI • Ieri, azi, mîine pe litoral • SPORT Pag. a II-a • „Am ținut ședințe educative!“...Dar s-a întimplat tot ca-n tîrgul lui Cremene! pag. a IlI-a O.C.L. „Comerțmixt“ Medgidia e UN RODNIC DIALOG CU PUBLICUL CONSUMATOR pag. a IV-a • Cultură pag. a V-a SE APROPIE SEMĂNATUL GRIULUI. Sînteți gata pentru start ? La întrebarea aceasta, suntem siguri, cei mai mulți pot da un răspuns afirmativ. Alții, în schimb, ar fi tentați să argumenteze că mai e timp pină la începerea visămînțărilor și că ceea ce nu au făcut pină acum, se va pune la punct pe parcurs. Ca exemple pot fi dați cei din Straja, 3 Mai și Crișan, care nu condiționaseră nici pina la începutul acestei săptămîni întreaga cantitate de sămînță, și, ca urmare, nu au trimis probele la laborator; cei de la Carvăn, ale căror eșantioane, așa cum am aflat la laboratorul de control, au „căzut“ pentru a doua oară la analiză, din cauza slabei purități și a număului mare de buruieni — 1.100 bucăți la 1 kg. Și răspunsul că încă mai avem timp să facem pregătiri, s-ar putea da și în ceea ce privește amenajarea terenului pe sosele ocupate încă de culturi tîrzii, aplicarea îngrășămintelor și punerea la punct a semănătorilor. La Cobadin, brigadierul Nicolae Gîrtone a ridicat pe bună dreptate problema distribuitoarelor la semănători, care, din cauză că sînt uzate in mod neegal, permit ca sămînța să cadă în cantități diferite, contrar indicațiilor specialiștilor. De fapt, același lucru l-am întîlnit la cîteva semănători din secția condusă de Ion Trandafir, ce deservește cooperativa agricolă din Viișoara. „Economiile“ pe care le fac mecanizatorii de la Cobadin nu înseamnă altceva decit „economie de recoltă“ sau, cu alte cuvinte, pierderi. La C.A.P. Săcele, de pildă, care are în plan 1.Q00 hectare de grîu de semănat pentru 1971, aproape întreaga suprafață a fost arată, fertilizată și pregătită cu polidiscurile. „Cu privește sămînța — ne-a spus tovarășul Constantin CALU, contabilul șef al cooperativei, am selectat și pregătit 300 tone de grîu, care cu cinci zile înainte de semănat va fi tratat conform indicațiilor date de specialiști“. La cooperativa agricolă de producție Istria, unitate vecină cu prima, care are de semănat 900 hectare de grîu, am constatat pe teren, pe numeroase sole, un pat germinativ la fel de bine pregătit. „în prezent se fac ultimele transporturi cu sămînță de grîu, care se aduce de la baza de recepție Cogealac — ne preciza tovarășul Marin CHIRIȚA, președintele cooperativei. Materialul necesar tratării griului a fost procurat, oamenii ce urmează să lucreze la semănat au fost instruiți, iar semănătorile au fost verificate și repartizate pe brigăzile de cîmp. Totul fiind pregătit, așteptăm semnalul de declanșare a semănatului“. Cooperatorii de la C.A.P. Cogealac au de semănat 1.400 hectare cu grîu. Sămînța necesară a fost selectată și pregătită, asigurîndu-se o cantitate de 460 tone față de 433 tone planificate, iar semănătorile au fost verificate pentru a doua oară. „Trebuie să urgentăm treaba cu recoltatul porumbului timpuriu și floarea-soarelui, după care trebuie să semănăm grîu — preciza tovarășul A. HOFMAN, inginerul șef al cooperativei. In afară de 850 hectare pe care am pregătit patul germinativ, restul griului pină la 1.400 hectare va fi cultivat după premergătoare tîrzii. De aceea, in prezent, ne preocupăm de eliberarea acestor sale și pregătirea terenului“. In majoritatea unităților agricole, griul va fi semănat într-o proporție apreciabilă după porumb, floarea-soarelui și alte premergătoare care încă n-au fost recoltate. Urgentarea eliberării acestor suprafețe și pregătirea în timpul optim a patului germinativ după culturile tîrzii sînt sarcini care nu suferă nici o amînare. Pentru că griul trebuie semănat în bune condiții și fără nici o întîrziere pe toate suprafețele planificate. Ștefan ȘIHAI Gengel K&IMî La I.P.M.C. mecanizarea facilitează transportul grinzilor cu deschideri mari spre depozit Bucureștiul concură cu marile tîrguri ale lumii. ” BUCUREȘTI -1970“ O știre laconică, publicată zilele trecute în ziarul nostru (joi, 10 septembrie a.e.) anunța că spre București a plecat mașina de modelat soiul produsă de Uzina de reparații Năvodari, pentru a fi expusă la Tirgul internațional. Astăzi, vă oferim cîteva amănunte în plus despre „Tirgul internațional București — 1970“, amplă expoziție competitivă economică prin care capitala țării noastre intră în circuitul celor mai mari tîrguri comerciale ale lumii. Timp de aproape două săptămîni, între 13 și 24 octombrie, Bucureștiul găzduiește un spațiul expozițional special amenajat în imediata vecinătate a Pieței Scînteii, una dintre cele mai mari confruntări economice europene in domeniul industriei constructoare de mașini, electronicii și electrotehnicii și produse ale industriei ușoare și a lemnului. Prestigiul economic de care țara noastră se bucură peste hotare face ca, deși tîrgul se află la prima sa „ediție“, participarea săfie deosebit de numeroasă. S-au primit pină acum Înscrieri din partea a 36 de țări din 3 continente ale lumii, precum și din partea a 76 de firme care vor expune separat de țara în care își au sediul, în standuri individuale, special amenajate. De altfel, trebuie spus că numărul foarte mare al înscrierilor a presupus un mare efort pentru organizatori, puși in situația să creeze noi spații expoziționale. Lucrările de extindere ale complexului expozițional din Piața Scînteii se află insă acum intr-o fază finală. Suprafața tîrgului atinge astăzi proporții considerabile — 89.000 mp, dintre care 50.000 mp suprafață acoperită (7 noi pavilioane, de mărimi diferite s-au adăugat pavilioanelor cunoscute dumneavoastră de la Expoziția realizărilor economiei naționale). Desigur, la acest Tirg internațional cele mai reprezentative C.ISMAILEANU (Continuare in pag. a IlI-a)