Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-19 / nr. 6870

Anul XXIII, nr. 6870 , Sîmbăta, 19 septembrie 1970 6 pagini, 30 bani Vizita de lucru tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Mureș Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zi­lei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost înso­țit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Pa­­tilineț, membru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al CC. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bă­­neasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Emil Drăganescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cind tovarășul Nicolae Ceaușescu se a­­fla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada in care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic, distrugind așezări o­­menești, căi de comunicații, impor­tante obiective economice. Prezen­ța in mijlocul cetățenilor a con­ducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndem­nurile și indicațiile practice ale to­varășului Nicolae Ceaușescu mobi­­lizind energiile, dînd încredere și putere. Vizita in județ începe cu insăși frumoasa și vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tirnăveni. La Intrarea in Întreprindere, to­varășul Nicolae Ceaușescu și­lalți conducători de partid și cei­de stat sînt salutați de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști a­­plau­dă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dra­goste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului Industrial de chimie Târnăveni, in­ginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat in circuitul productiv ultimele insta­lații ale acestei unități, întreprin­derea cea mai grav afectată din ju­deț, de inundații. Pierderile au fost mari, insă prin muncă perseve­rentă, încordată, continuă au fost realizate incă la sfirșitul lunii iu­lie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează in prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită moder­nizării introduse o dată cu repune­rea in funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit Înainte de calamități. Aceasta creează po­sibilitatea ca până la sfirșitul anu­lui chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combina­tului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform gra­ficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă in funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatu­lui cu 83.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează colectivului Combinatului chimic din Târnăveni țări pentru spiritul de calde felici­abenegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Târnăveni, locui­torii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul a­­cordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea ră­nilor pricinuite de inundații și re­venirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Ro­mân, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Târnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bo­vine aparținînd întreprinderii a­­gricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a com­plexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau infor­mații detaliate asupra capacității de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care per­mite ca în cursul unui an de pro­ducție să se obțină 9.600 viței în­grășați precoce de la greutatea de 45 kg până la 350 kg în timp de maximum 300 zile. Specialiștii com­plexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dota­rea cu utilaje de concepție și fa­bricație exclusiv românească, adop­tarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, efi­ciența unora dintre soluțiile adop­tate și recomandă ca in extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere rea­lizarea treptată a construcțiilor în funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, por­nind de la experiența existentă in alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pen­tru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisface­rea tot mai bună a cerințelor popu­lației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intra­rea în comuna Ogra, și apoi la ho­tarul eofPfuuJ, Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de po­rumb, discută cu specialiștii des­pre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și ma­ghiari — au ieșit să salute pe se­cretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imagini­lor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pen­tru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnifi­cativă : un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceau­șescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului, tine­retului patriei, în cel care, în frun­tea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca lu­minosul țel, mărețul program a­­doptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea in oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o ura­re de bun venit. Zeci de tineri și tinere oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din mi­litari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pre­(Continuare în pag. a III-a) SPAȚIU­ Df PRODUCȚIE |_________________________________________| capacitate a eficienței maxime, un loc pentru „REZERVE“! In etapa actuală se pune un ac­cent deosebit pe factorii intensivi ai dezvoltării economice, pe utiliza­rea integrală a tuturor capacități­lor de producție la un nivel cit mai ridicat, cit mai deplin și in ce privește timpul de funcționare și in ce privește parametrii posibili. Analiza efectuată la turnătoria Șantierului naval constănțean nu dovedește insă, aplicarea exploată­rii integrale a suprafețelor de pro­ducție. Graficul producției fizice a turnătoriei S.N.C., pe primele 8 luni ale anilor 1969 și 1970, demon­strează, chiar numai el singur, acest fapt. (Vezi pag. a III-a). La suprafața de producție a tur­nătoriei de 313 mp s-a turnat in 1970 de 3,44 ori mai puțin decit în 1969, producția pe metru­ pătrat-lu­­nă scăzînd de la 0,090 tone la 0,036 tone. Productivitatea muncii pe muncitor­ Zima se micșorează și ea, în perioadele comparate, cu 1,310 tone. Pe grafic, suprafața hașurată reprezintă scăderea volumului de producție fizică în perioada lucrată prin anul curent față de aceeași pe­rioadă a anului trecut. Această coborîre a producției de piese turnate, de 116,750 tone, este motivată de inginerul Ciucaș Hara­­lambe, șeful turnătoriei, cu faptul că anul trecut, în lunile martie și aprilie, au avut o comandă de calu­puri pentru testare — piese simple, care au fost lucrate in serie — pe cind, de obicei, turnătoria lucrează, in restul timpului, unicate și serii mici de piese necesare reparațiilor și construcțiilor navale. De aseme­nea, preciza că, cu capacitățile pre­zente, în condițiile varietății și complexități ridicate a pieselor ac­tuale, turnătoria poate produce, in fiecare lună, cel mult 20 tone piese turnate. Realizările din lunile mai, iunie și iulie 1969 îl contrazic, însă, pentru că ele au fost obținute tot in aceleași condiții. Dar, luind in considerare chiar și numai 20 tone pe lună și tot ajungem la 240 I. D. MATEI (Continuare în pag. a TU­-n) Mîine, cu toții muncim! 30 SEPTEMBRIE. Calendarul arată zi de DUMINICA, hărăzită odihnei firești, după o săptămînă de lucru. Dar mîine, duminică, vom fi cu toții in uzine, pe ogoa­re, in instituții, așa cum am fă­cut-o în fiecare lună începînd din primăvara care a încercat atît de greu, prin calamitățile cu care a venit, țara noastră , așa cum am hotărît să facem și de-acum Încolo, in fiecare lună, pină la sfirșitul anului. Duminicile de muncă însufleți­tă ce s-au scurs pină acum au fost spornice ; pe fiecare le-am însoțit cu bilanțuri semnificative. In industrie, s-au produs cantități importante de bunuri materiale. In agricultură, s-a lucrat intens — in fiecare duminică, de alt­fel — la strânsul păioaselor, la insămînțarea celei de-a doua cul­­­­turi, la pregătirea terenului pen­tru o nouă recoltă de grîu, in vie, în grădina de legume sau în liva­dă. In instituții, au fost organi­zate diverse acțiuni de muncă patriotică : s-a strfns fier vechi, s-a săpat pămîntul, s-au cărat materiale, iar valoarea acestor e­forturi, exprimată bănește, a fost vărsată in contul recuperării pa­gubelor suferite. Economia județului nostru — a­­semenea celei din întreaga țară — este în plină dezvoltare. Greută­țile survenite la un moment dat sunt pe cale de a fi depășite și nu multe locuri au și fost. In fiecare zi, mii și mii de oameni întregesc prin munca lor realizările pre­zente. Dar, o zi în plus, raporta­tă la scara întregului județ, a în­tregii Românii, înseamnă pro­ducții în plus de milioane și mi­lioane de lei. Iată de ce, în fiecare unitate, cei ce muncesc vor răspunde și miine, cu același entuziasm, cu aceeași forță de mobilizare, che­mării partidului, de a transforma ziua de odihnă în zi de muncă spornică. Rodul ei va fi închinat, ca și pină acum, progresului și prosperității patriei, fericirii și bunăstării tuturor celor ce trăiesc intre fruntariile ei. Așadar, miine, duminică, la o­­ra cinci de obicei, sună sirenele, cu toți în uzine, pe ogoare, iu instituții ! I9IKI • Ieri, azi, mîine pe litoral • SPORT Pag. a II-a • „Am ținut ședințe educative!“...Dar s-a întimplat tot ca-n tîrgul lui Cremene! pag. a IlI-a O.C.L. „Comerț­­mixt“ Medgidia e UN RODNIC DIALOG CU PUBLICUL CONSUMATOR pag. a IV-a • Cultură pag. a V-a SE APROPIE SEMĂNATUL GRIULUI. Sînteți gata pentru start ? La întrebarea aceasta, suntem­ si­guri, cei mai mulți pot da un răs­puns afirmativ. Alții, în schimb, ar fi tentați să argumenteze că mai e timp pină la începerea visă­­mînțărilor și că ceea ce nu au fă­cut pină acum, se va pune la punct pe parcurs. Ca exemple pot fi dați cei din Straja, 3 Mai și Crișan, care nu condiționaseră nici pi­na la începutul acestei săptămîni întreaga cantitate de sămînță, și, ca urmare, nu au trimis probele la laborator; cei de la Carvăn, ale că­ror eșantioane, așa cum am aflat la laboratorul de control, au „căzut“ pentru a doua oară la analiză, din cauza slabei purități și a num­ău­­­lui mare de buruieni — 1.100 bu­căți la 1 kg. Și răspunsul că încă mai avem timp să facem pregătiri, s-ar putea da și în ceea ce privește amenajarea terenului pe sosele ocupate încă de culturi tîr­­zii, aplicarea îngrășămintelor și pu­nerea la punct a semănătorilor. La Cobadin, brigadierul Nicolae Gîrto­­ne a ridicat pe bună dreptate pro­blema distribuitoarelor la semănă­tori, care, din cauză că sînt uzate in mod neegal, permit ca sămînța să cadă în cantități diferite, con­trar indicațiilor specialiștilor. De fapt, același lucru l-am întîlnit la cîteva semănători din secția condusă de Ion Trandafir, ce deservește co­operativa agricolă din Viișoara. „E­­conomiile“ pe care le fac mecaniza­torii de la Cobadin nu înseamnă altceva decit „economie de recol­tă“ sau, cu alte cuvinte, pierderi. La C.A.P. Săcele, de pildă, care are în plan 1.Q00 hectare de grîu de semănat pentru 1971, aproape în­treaga suprafață a fost arată, ferti­lizată și pregătită cu polidiscurile. „Cu­ privește sămînța — ne-a spus tovarășul Constantin CALU, conta­bilul șef al cooperativei, am selec­tat și pregătit 300 tone de grîu, ca­re cu cinci zile înainte de semănat va fi tratat conform indicațiilor da­te de specialiști“. La cooperativa agricolă de producție Istria, unitate vecină cu prima, care are de semă­nat 900 hectare de grîu, am con­statat pe teren, pe numeroase sole, un pat germinativ la fel de bine pregătit. „în prezent se fac ultimele transporturi cu sămînță de grîu, ca­re se aduce de la baza de recepție Cogealac — ne preciza tovarășul Marin CHIRIȚA, președintele coo­perativei. Materialul necesar tra­tării griului a fost procurat, oa­menii ce urmează să lucreze la se­mănat au fost instruiți, iar semă­­n­ătorile au fost verificate și repar­tizate pe brigăzile de cîmp. Totul fiind pregătit, așteptăm semnalul de declanșare a semănatului“. Cooperatorii de la C.A.P. Cogea­lac au de semănat 1.400 hectare cu grîu. Sămînța necesară a fost se­lectată și pregătită, asigurîndu-se o cantitate de 460 tone față de 433 tone planificate, iar semănătorile au fost verificate pentru a doua oară. „Trebuie să urgentăm treaba cu recoltatul porumbului timpuriu și floarea-soarelui, după care trebuie să semănăm grîu — preciza tova­rășul A. HOFMAN, inginerul șef al cooperativei. In afară de 850 hectare pe care am pregătit patul germi­nativ, restul griului pină la 1.400 hectare va fi cultivat după premer­gătoare tîrzii. De aceea, in prezent, ne preocupăm de eliberarea acestor sale și pregătirea terenului“. In majoritatea unităților agricole, griul va fi semănat într-o propor­ție apreciabilă după porumb, floa­­rea-soarelui și alte premergătoare care încă n-au fost recoltate.­­ Ur­gentarea eliberării acestor suprafe­țe și pregătirea în timpul optim a patului germinativ după culturile tîrzii sînt sarcini care nu suferă nici o amînare. Pentru că griul tre­buie semănat în bune condiții și fă­­ră nici o întîrziere pe toate supra­­fețele planificate. Ștefan ȘIHAI Gengel K&IMî La I.P.M.C. mecanizarea facilitează transportul grinzilor cu deschideri mari spre depozit Bucureștiul concură cu marile tîrguri ale lumii. ” BUCUREȘTI -1970“ O știre laconică, publicată zi­lele trecute în ziarul nostru (joi, 10 septembrie a.e.) anunța că spre București a plecat mașina de modelat soiul produsă de U­­zina de reparații Năvodari, pen­tru a fi expusă la Tirgul inter­național. Astăzi, vă oferim cîteva amănunte în plus despre „Tirgul internațional București — 1970“, amplă expoziție competitivă eco­nomică prin care capitala țării noastre intră în circuitul celor mai mari tîrguri comerciale ale lumii. Timp de aproape două săptămîni, între 13 și 24 octom­brie, Bucureștiul găzduiește un spațiul expozițional special ame­najat în imediata vecinătate a Pieței Scînteii, una dintre cele mai mari confruntări economice europene in domeniul industriei constructoare de mașini, electro­nicii și electrotehnicii și produse ale industriei ușoare și a lem­nului. Prestigiul economic de care țara noastră se bucură peste hotare face ca, deși tîrgul se află la prima sa „ediție“, participarea să­fie deosebit de numeroasă. S-au primit pină acum Înscrieri din partea a 36 de țări din 3 conti­nente ale lumii, precum și din partea a 76 de firme care vor expune separat de țara în care își au sediul, în standuri indivi­duale, special amenajate. De alt­fel, trebuie spus că numărul­­ foarte mare al înscrierilor a pre­supus un mare efort pentru or­ganizatori, puși in situația să creeze noi spații expoziționale. Lucrările de extindere ale com­plexului expozițional din Piața Scînteii se află insă acum intr-o fază finală. Suprafața tîrgului a­­tinge astăzi proporții considera­bile — 89.000 mp, dintre care 50.000 mp suprafață acoperită (7 noi pavilioane, de mărimi dife­rite s-au adăugat pavilioanelor cunoscute dumneavoastră de la Expoziția realizărilor economiei naționale). Desigur, la acest Tirg interna­țional cele mai reprezentative C.­ISMAILEANU (Continuare in pag. a IlI-a)

Next